Cartea Verde a populatiei Republicii Moldova.indd - UNFPA Moldova

10
Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova
(17,8%). Aşadar, fenomenul îmbătrânirii populaţiei în Republica Moldova este determinat, în primul
rând, de îmbătrânirea populaţiei feminine din spaţiul rural (fi gura 2).
Accentuarea procesului de îmbătrânire demografi că are drept cauză majoră scăderea natalităţii. În
acelaşi timp, migraţia externă negativă, având în vedere vârsta tânără a migranţilor, a consolidat şi accentuat
acest proces. Îmbătrânirea populaţiei determină o creştere a presiunii populaţiei inactive asupra
populaţiei active.
Constatări:
• Numărul populaţiei continuă să se micşoreze într-un ritm alert;
• Se intensifi că procesul de îmbătrânire a populaţiei;
• Se micşorează ponderea grupelor de vârstă tânără şi, respectiv, vor creşte indicatorii grupelor de
vârstă de peste 60 ani;
• Se înregistrează concentrarea populaţiei în zona Centrală şi în municipiul Chişinău.
3.2. Formarea familiei. Nupţialitatea şi divorţialitatea
În Republica Moldova, ca şi în statele occidentale, indicatorii nupţialităţii scad şi creşte lent vârsta
la prima căsătorie. Modelul familiei patriarhale, caracteristic Republicii Moldova, cunoaşte schimbări
esenţiale. Sunt în creştere modelele alternative, cum ar fi coabitatul şi numărul copiilor născuţi în afara
căsătoriei sau în familii incomplete. Nivelul nupţialităţii înregistrează valori mai înalte în mediul urban,
decât în cel rural, deoarece oraşele deţin o pondere mai mare a populaţiei tinere.
În comparaţie cu anul 1989, numărul de persoane căsătorite la vârsta de 20-24 ani s-a micşorat
în anul 2004 la bărbaţi cu 55%, iar la femei – cu 40%. În grupa de vârstă de 25-29 ani rata specifi că de
nupţialitate s-a redus la bărbaţi cu 32%, iar la femei – cu 18%. Acest fapt semnifi că reducerea numărului
căsătoriilor încheiate şi modifi carea comportamentului nupţial al populaţiei, ceea ce duce la schimbări
importante în structura populaţiei sub aspectul stării civile. Dacă la Recensământul populaţiei din 1989
ponderea persoanelor căsătorite a constituit 68,5%, în următorii 15 ani (Recensământul populaţiei din
2004) numărul acestora s-a micşorat cu 10%. Totodată, ponderea celibatarilor a crescut de la 17% la
25,9%. S-a înregistrat o creştere lentă a numărului persoanelor divorţate cu 4,4% şi, respectiv, 5,3%, iar
rata divorţialităţii a crescut de la 2,8 la 3,9‰. Conform datelor Recensământului populaţiei din 2004,
cea mai mare pondere a bărbaţilor necăsătoriţi şi divorţaţi s-a înregistrat în mediul urban, constituind
5,6%, indice de 2 ori mai mare decât în mediul rural (2,5%). Este mai mare în mediul urban şi ponderea
femeilor necăsătorite şi a celor divorţate, care constituie 9,3% şi, respectiv, 6,2%.
Instabilitatea familiei şi creşterea numărului de naşteri extraconjugale (22,8% din numărul de
naşteri pe an, având o pondere puţin mai înaltă în mediul rural) au contribuit la majorarea numărului de
familii incomplete (16%).
O amploare tot mai mare capătă fenomenul căsătoriilor neînregistrate. Conform datelor
Recensământului populaţiei din 2004, 58 mii din cuplurile conjugale (7,2%) au declarat că locuiesc în
comun fără înregistrarea căsătoriei, cel mai mare număr fi ind înregistrat în mediul rural (68,7%).
Vârsta la care se formează familia, stabilitatea ei, vârsta mamei la prima naştere, numărul de copii
condiţionează, în mare măsură, ritmul sporului natural al populaţiei.
Constatări:
• Creşte vârsta medie la prima căsătorie;
• Se înregistrează o creştere mare a numărului de divorţuri şi a ratei divorţialităţii;
• Creşte numărul şi ponderea femeilor şi bărbaţilor afl aţi în căsătorie neînregistrată, precum şi a copiilor
născuţi în afara căsătoriei.