Cartea Verde a populatiei Republicii Moldova.indd - UNFPA Moldova

Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova
Speranţa de viaţă la naştere în perioada de după 1990 a înregistrat tendinţe de diminuare, care
s-au menţinut până în anii 1997-1998, după care a urmat o creştere lentă. Speranţa de viaţă la naştere
în rândul populaţiei masculine în anii 1994-1995 s-a redus până la 61,8 ani. Abia în anii 2007-2008
speranţa de viaţă a revenit la valoarea anilor ’90 – la 69,3 ani (bărbaţi – 65,5, femei – 73,2 ani). În
prezent speranţa de viaţă a populaţiei masculine din spaţiul rural al Republicii Moldova se menţine la
un nivel scăzut (64,6 ani).
Constatări:
• Este necesară elaborarea programelor sociale orientate spre creşterea accesului populaţiei la serviciile
calitative de sănătate, cu accentul pe prevenirea maladiilor, îndeosebi în sectorul rural, prin
depistarea lor precoce;
• Dezvoltarea sistemului de servicii medicale şi sociale pentru populaţia vârstnică, grupele social vulnerabile;
• Ridicarea nivelului de trai prin educaţia pentru sănătate, prevenţie şi de responsabilitate personală
faţă de sănătatea proprie este crucială;
• Sunt necesare programe de promovare a modului de viaţă sănătos, nutriţiei sănătoase, inclusiv pentru
femei gravide, copii şi tineri, de combatere a obezităţii şi consumului de substanţe psihoactive
(alcool, tutun, droguri).
3.5. Migraţia internă
Migraţia populaţiei, unul dintre cele mai complexe fenomene demografi ce, exercită o infl uenţă
considerabilă asupra dezvoltării economice şi sociale a statului, a distribuţiei populaţiei şi resurselor
umane, dezvoltării habitatului uman.
Deseori acelaşi tip de migraţie poate fi provocat de mai mulţi factori ce concurează în funcţie
de condiţiile specifi ce fi ecărei etape din istoria dezvoltării societăţii umane. Factorii care infl uenţează
intensitatea şi direcţiile migraţiei populaţiei sunt foarte diverşi şi complecşi, şi se grupează în factori
economici, sociali şi psihosociali, demografi ci, naturali, sanitari, educaţionali, culturali etc.
Migraţia internă a populaţiei, ca parte componentă a întregului proces de migraţie, se manifestă
foarte diferit în dependenţă de condiţiile de dezvoltare a statului la fi ecare etapă. Odată cu reforma statis-
Nu se ţine evidenţa migraţiei
interne, ceea ce face difi cilă
studierea mobilităţii teritoriale
ticii migraţiei populaţiei (anii 1994-1995), a fost stopată evidenţa
acestui segment al migraţiei populaţiei Republicii Moldova. Din
această cauză este difi cilă efectuarea unor studii privind intensitatea
şi direcţiile principale ale migraţiei interne a populaţiei. Dacă e să ne
referim la informaţia despre migraţia internă a populaţiei în perioada evidenţei statistice, putem constata
următoarele:
• în migraţia internă (urban, rural) anual se înregistrează circa 180-200 mii acte de migraţie, adică
anual îşi schimbă locul de trai până la 80-90 mii locuitori;
• repartizarea acestor direcţii aveau următoarele valori: oraş-oraş – 24%, oraş-sat – 26%, satoraş
– 35% şi sat-sat – 15%.
Se poate constata că partea predominantă a migraţiei era între localităţile urbane şi rurale, care în
ansamblu constituia 61%. Rata migraţiei populaţiei între localităţile rurale era nesemnifi cativă (15%).
Studiile speciale au demonstrat că pe direcţia sat-sat predomină migraţia populaţiei din localităţile rurale
mici (clasifi cate ca fără perspectivă) în localităţile rurale mari (clasifi cate ca localităţi rurale cu
perspectivă, unde se concentrează activităţi economice, sociale, culturale).
Oraşele mici nu sunt atractive şi
nu au capacitatea de menţinere a
populaţiei în teritoriu
Transformările economice şi politice din perioada anilor
’90 şi începutul secolului XXI au condus la schimbări în volumul,
intensitatea şi direcţiile migratorii interne ale populaţiei Republicii
Moldova, despre care putem judeca doar la nivel de intuiţie.
13