Cartea Verde a populatiei Republicii Moldova.indd - UNFPA Moldova

80
70
60
50
40
30
20
10
0
75,2
Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova
Figura 17. Numărul avorturilor la 100 nou-născuţi vii
66,1
58,7 57,0
41,6
40,6
44,1 43,7
1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Numarul avorturilor la 100 nou-născuţi vii
Pe parcursul ultimilor 10 ani, sterilitatea a crescut de 2 ori, atingând cifra de 16% din numărul
total al femeilor de vârstă reproductivă.
Constatări:
• Este necesară optimizarea sistemului de asistenţă medicală în domeniul planifi cării familiale şi
sănătăţii reproductive, orientate spre un comportament sexual reproductiv cât mai sigur şi responsabil;
• Se cere elaborarea unor programe orientate spre micşorarea sarcinilor nedorite prin utilizarea
raţională a metodelor moderne de contracepţie;
• Este necesar să se acţioneze în sensul micşorării numărului de avorturi, totodată să se asigure înregistrarea
lor reală în toate instituţiile medicale.
4.7. Migraţia externă şi implicaţiile ei demografi ce, economice şi sociale
Este fi resc ca migraţia externă, care infl uenţează structura populaţiei, să fi e apreciată ca o problemă
demografi că pe cât de complexă, pe atât de profundă. Emigrarea poate fi defi nitivă în legătură cu stabilirea
cu traiul a persoanelor emigrate în altă ţară şi provizorie, în legătură cu prelungirea studiilor sau
angajarea în câmpul muncii în altă ţară. Este important să menţionăm că migraţia ilegală, chiar dacă
iniţial este apreciată ca temporară, în timp devine defi nitivă şi ireversibilă, din care cauză pierderile de
populaţie sunt mult mai mari. Statisticile şi studiile internaţionale atestă că 50 la sută din emigranţii
internaţionali nu se reîntorc în ţară.
Migraţia este o formă a
exodului de inteligenţă
Migraţia ilegală este o formă a exodului de inteligenţă, deoarece
populaţia care a emigrat se caracterizează printr-un nivel înalt de instruire
(studii superioare sau medii de specialitate), cu un înalt nivel de califi care
(pedagogi, ingineri, medici, economişti etc.). Astfel, o consecinţă negativă a migraţiei externe o constituie
pierderile de populaţie reproductivă, a populaţiei economic active şi populaţiei califi cate conform
criteriilor socioeconomice. Constatăm că aproape 38% la sută din totalul migranţilor o constituie grupele
de vârstă de 20-29 ani, urmaţi de cele cu vârsta între 30-39 ani (23%), unde pe fondul unei emigraţii
excesive pierderile demografi ce şi riscurile demografi ce sunt considerabile. Dacă ne referim la comportamentul
migratoriu şi dezechilibrul creat în structura pe sexe a populaţiei, urmările sunt profunde şi de
lungă durată. Emigrarea populaţiei feminine de vârstă fertilă micşorează posibilitatea de a îmbunătăţi
indicatorii de natalitate şi fertilitate.
Trafi cul de fi inţe umane cuprinde prioritar populaţia tânără şi lasă urme morale şi psihice cu impact
mai accentuat asupra femeilor. Femeile trafi cate, de regulă, nu sunt dispuse de a întemeia o familie.
Studiile denotă că numai 10% din ele mai doresc ca pe parcursul vieţii să întemeieze o familie. Fiecare
a treia femeie trafi cată este după un divorţ sau nu doreşte să aibă o familie.
40,8
34,6
42,0
36,2
29