Cartea Verde a populatiei Republicii Moldova.indd - UNFPA Moldova

Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova
• Structura pe sexe este mai echilibrată în mediul rural (48,9% bărbaţi şi 51,1% femei), pe când în
mediul urban proporţia este de 46,9% bărbaţi şi 53,1% femei. Acest fapt poate fi rezultatul migraţiei
populaţiei de vârstă înaintată din localităţile rurale în localităţile urbane (migrare la copii), determinat
de nivelul mai înalt al serviciilor medicale şi altor servicii comunale.
• Structura pe vârste a populaţiei urbane este mai favorabilă, deoarece populaţia în vârstă aptă de
muncă constituie 70,7%, populaţia sub vârsta aptă de muncă – 16,2%, iar populaţia în vârstă de
pensie – 13,1%, ceea ce constituie în total 29,3%. Raportul de dependenţă demografi că este de 1:2,4
(la 2,4 persoane în vârstă aptă de muncă revine 1 persoană în vârstă inaptă de muncă). În mediul rural
populaţia în vârstă aptă de muncă constituie 62,6%, sub vârsta aptă de muncă – 21,3% şi populaţia
în vârstă de pensie – 16,1%, ceea ce constituie în total 37,4%. Deci, raportul este de 1:1,7.
• Speranţa de viaţă la naştere a populaţiei în mediul urban este de 71,2 ani, iar în mediul rural – de
68,2 ani.
Se evidenţiază o diferenţă în situaţia demografi că pe diferite zone teritoriale ale Republicii Moldova.
Aceasta se exprimă prin următoarele:
• Rata natalităţii în raioanele Zonei de Nord este mai scăzută (9-10‰), iar rata mortalităţii este destul
de înaltă – 14-15‰. În raioanele Zonei Centrale şi de Sud rata natalităţii este de 10-13‰, iar rata
mortalităţii – 10-14‰. O rată minimă a mortalităţii se atestă în raionul Ialoveni (11,4‰), iar maximă
– în raionul Donduşeni (17,6‰). Valoarea maximă a natalităţii este înregistrată în raioanele Ialoveni,
Criuleni (13,6‰), iar cea minimă – în raioanele Donduşeni şi Cimişlia (8,4‰).
• Structura pe sexe a populaţiei în raioanele Zonei de Nord este mai dezechilibrată (bărbaţi – 46-47%
şi femei – 53-54%), pe când în raioanele Zonei Centrale şi de Sud structura este mai echilibrată
(bărbaţi – 48-49%, femei – 51-52%).
• Structura pe vârste a populaţiei are deosebiri esenţiale. În raioanele Zonei de Nord grupa de vârstă
a populaţiei de până la 16 ani constituie 18-19%, în raioanele Zonei Centrale şi de Sud – 22-24%.
Grupa de vârsta aptă de muncă (16-57/62) în raioanele Zonei de Nord este în limitele de 55-59%,
în raioanele Zonei de Centru şi de Sud – de 62-65%. Cu valori evidente se deosebeşte şi ponderea
populaţiei care a atins vârsta de pensionare. În raioanele de nord această grupă formează 22-25%, în
raioanele de centru şi sud – 12-16%.
• În rezultatul micşorării esenţiale a natalităţii şi creşterii mortalităţii, în majoritatea unităţilor administrative
s-a stabilit un spor natural negativ. Sporul natural pozitiv (foarte mic, în limita de 1‰) s-a
păstrat numai în câteva unităţi administrative din Zona Centrală (Chişinău, Ialoveni, Străşeni). Un
spor negativ mare (peste minus 9‰) se atestă în raioanele administrative din Zona de Nord (Briceni,
Donduşeni, Ocniţa şi Râşcani);
• Şi evoluţia procesului depopulării în localităţile urbane şi rurale este diferită. Diminuarea numărului
populaţiei în perioada anilor 1989-2004 este caracteristică pentru toate tipurile de localităţi urbane,
inclusiv pentru oraşul Chişinău – cu peste 10%, pentru oraşul Bălţi – cu 22%, iar în celelalte localităţi
urbane numărul populaţiei s-a micşorat cu 20-30%.
• Numărul populaţiei rurale s-a micşorat în toate zonele. Într-o măsură mai mare depopularea a afectat
localităţile mari din Zona de Nord şi din Zona de Sud.
Constatări:
• Este necesară monitorizarea permanentă a evoluţiei fenomenelor demografi ce în aceste teritorii;
• Se impune elaborarea unor politici de organizare teritorială a spaţiului geografi c.
31