Cartea Verde a populatiei Republicii Moldova.indd - UNFPA Moldova

Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova
II. Evoluţia demografi că în Europa
Europa, ca regiune mare a lumii contemporane, cuprinde partea vestică a Eurasiei, care înglobează
46 de state (inclusiv Turcia), cu o suprafaţă de 10,16 mil. km2 şi o populaţie de aproximativ 800 mil.
locuitori (2008).
Schimbările în evoluţia fenomenelor demografi ce îşi au începutul anume în Europa (scăderea
natalităţii, reducerea şi creşterea mortalităţii, micşorarea sporului natural etc.). Pe parcursul mai multor
secole Europa a deţinut întâietatea în ceea ce priveşte ritmul înalt de creştere a numărului populaţiei şi,
ca rezultat, ponderea destul de înaltă în numărul populaţiei globului. Pe parcursul secolului XX numărul
populaţiei Europei în totalul populaţiei Terrei se reduce continuu, ajungând la 15% în anul 2000 şi la
11% în anul 2008. Această scădere se menţine pe fondul creşterii populaţiei altor continente (îndeosebi
în Asia şi Africa).
Din punct de vedere economic, Europa este regiunea cu cea mai bogată experienţă evolutivă, care
a trecut prin toate etapele istorice de dezvoltare economică, iar sub aspectul evoluţiei demografi ce –
Europa are cea mai mică
rată a natalităţii (10,4‰) şi
înregistrează un spor natural
negativ
prin toate etapele de dezvoltare demografi că. Europa a fost prima care
a cunoscut implicaţiile migraţiei, sporul natural negativ, îmbătrânirea
populaţiei, nivelul înalt de urbanizare cu toate tendinţele noi de evoluţie
a fenomenelor demografi ce. Diminuarea ratei brute a natalităţii, începută
în anii ’60-70 ai secolului XX, continuă şi până în prezent, fi ind cea mai
mică (10,4‰) din lume. Totodată, a crescut rata brută a mortalităţii (11,5‰), fi ind depăşită doar de
Africa (13,9‰). Ca rezultat al reducerii natalităţii şi creşterii mortalităţii, bilanţul natural la sfârşitul
secolului XX a înregistrat valori negative (în 2005 sporul natural a atins valoarea de minus 1‰). Europa
se caracterizează printr-o fertilitate scăzută, care este sub nivelul reproducerii simple a populaţiei (pentru
o reproducere simplă a populaţiei este nevoie de 2,1 copii la o femeie de vârstă fertilă) şi constituie
în prezent în medie sub 1,5 copii la o femeie. Europa se înscrie printre regiunile mari ale Terrei cu o
speranţă de viaţă la naştere destul de mare (75 de ani). Evoluţia acestor fenomene demografi ce are drept
consecinţă reducerea esenţială a numărului populaţiei. În pofi da migraţiei intense între anii 2000-2008,
în Europa s-a înregistrat doar o stabilizare a numărului populaţiei.
Totodată, populaţia Europei se caracterizează prin cea mai mică pondere a populaţiei în vârstă de
0-15 ani (20%) şi cea mai mare pondere a populaţiei în vârstă de peste 65 ani (18%), ceea ce denotă o
îmbătrânire a populaţiei.
Reducerea natalităţii şi fertilităţii, creşterea mortalităţii, scăderea numărului populaţiei, intensifi -
carea procesului de migraţie, îmbătrânirea demografi că etc. sunt probleme demografi ce caracteristice
pentru majoritatea statelor europene. Cu o cauzalitate diferită de la o ţară la alta, în funcţie de condiţiile
economice şi sociale concrete, aceste probleme stringente, în special prin consecinţele lor pe termen
mediu şi lung, au fost abordate de autorităţile naţionale, îndeosebi ale ţărilor membre ale Uniunii Europene,
care au elaborat politici demografi ce în baza unor analize complexe pentru soluţionarea problemelor
demografi ce.
Transformările demografi ce, în special scăderea fertilităţii şi îmbătrânirea populaţiei, au avut
implicaţii şi consecinţe deosebit de importante pentru politicile sociale, în special pentru piaţa forţei
de muncă, sistemele de pensii, asigurarea medicală, învăţământ şi pentru alte domenii sociale şi economice.
Numai unele state (Franţa, Olanda, Suedia), care au promovat politici consistente de susţinere
a femeii şi copilului, au înregistrat cele mai mari rate de fertilitate şi o participare activă a femeilor pe
piaţa muncii.
Problema demografi că principală a tuturor statelor din Europa este scăderea fertilităţii. Este de
menţionat că, dacă nu se va asigura protejarea şi respectarea dreptului familiilor de a decide ele însele
de a avea sau a nu avea copii, toate soluţiile sunt sortite eşecului. Menţinerea fertilităţii la nivel scăzut
o perioadă îndelungată generează o serie de consecinţe negative pe termen lung asupra securităţii demografi
ce, efi cienţei economice, echităţii sociale între generaţii. Exemplul mai multor state europene a
5