Cartea Verde a populatiei Republicii Moldova.indd - UNFPA Moldova

Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova
răspândire. Depopularea ca fenomen a apărut iniţial în spaţiul rural. Urbanizarea întotdeauna a creat
oportunităţi pentru depopularea spaţiului rural, înglobând şi absorbind populaţia cu potenţial demografi
c înalt.
Printre primele în topul depopulării la nivel naţional se afl ă unitatea administrativă Floreşti cu o
reducere de 15,3 mii persoane sau cu 17,2%, urmată de raionul Orhei cu o reducere de 15,2 mii persoane
sau cu 13,1%. Numărul populaţiei a cunoscut o creştere nesemnifi cativă numai în trei raioane – Ialoveni
(cu 6,7 mii persoane), Dubăsari şi Criuleni. Sporirea populaţiei unităţilor administrative Ialoveni
şi Criuleni confi rmă tendinţa de concentrare a populaţiei în aria suburbană a capitalei, proces ce a fost
caracteristic şi în etapele precedente.
Procesul depopulării a afectat în mare măsură nu numai spaţiul rural, dar şi cel urban. Reducerea
maximă a efectivului populaţiei este caracteristică pentru oraşele Floreşti, (17,2%), Edineţ (15,5%),
Soroca (13,5%), Orhei (13,1%). Celelalte oraşe au cunoscut de asemenea o descreştere numerică a
populaţiei. Pentru unele localităţi urbane aceasta este apreciată ca drastică. Spre exemplu, populaţia
oraşului Cantemir a cunoscut o reducere cu 3,2 mii persoane sau cu 45,4%, Rezina – cu 4,1 mii sau cu
29% din numărul populaţiei.
Totuşi, este necesar să menţionăm că, în funcţie de factorii ce o generează, este bine şă diferenţiem
depopularea demografi că, legată de incapacitatea de reproducere a populaţiei ţării, de depopularea prin
migraţie, care este considerată secundară ca importanţă, fi ind generată indirect de factorul economic.
La moment, migraţia populaţiei trece de pe segmentul intern de migraţie (din sat în oraş) pe segmentul
extern de migraţie (în statele lumii sau internaţionalizarea migraţiei), ceea ce a condus la accentuarea
depopulării.
Constatări:
• Se impune creşterea infl uenţei depopulării asupra reproducerii şi a natalităţii populaţiei;
• Apare necesitatea elaborării politicilor de habitat uman.
4.6. Sănătatea reproductivă şi planifi carea familială
Fluctuaţiile din domeniul socioeconomic şi politic din ultimii ani au condus la reducerea calităţii
vieţii, la polarizarea societăţii şi la agravarea sănătăţii reproductive umane cu repercusiuni negative
asupra viitoarelor generaţii.
Actualmente, în Republica Moldova sănătatea reproducerii atât feminine, cât şi masculine, în
comparaţie cu multe ţări europene, se confruntă cu multe probleme determinate de perioada de tranziţie.
Situaţia socioeconomică precară, nivelul scăzut de educaţie şi trai, revoluţia sexuală care s-a declanşat
în a doua jumătate a secolului XX, schimbările în modelul de comportament al persoanelor în particular
şi în sânul familiilor în general, au avut şi continuă să aibă un impact negativ asupra întregii populaţii şi
îndeosebi asupra viitoarelor generaţii.
La Conferinţa Internaţională pentru Populaţie şi Dezvoltare din Cairo (1994), guvernele ţărilor
participante, inclusiv cel al Republicii Moldova, şi-au asumat responsabilitatea de a se implica în oferirea
populaţiei a serviciilor de calitate în planifi carea familială şi sănătatea reproductivă. Guvernul Republicii
Moldova a întreprins un şir de măsuri orientate spre raţionalizarea şi optimizarea sistemului de
asistenţă medicală în domeniul planifi cării familiei şi sănătăţii reproductive, pentru un comportament
sexual-reproductiv cât mai sigur şi responsabil. A fost elaborată baza legislativă şi au fost lansate programe
naţionale, educaţionale şi informaţionale, noi forme organizatorice de asistenţă a gravidelor şi
nou-născuţilor, au fost implementate asigurările obligatorii de asistenţă medicală, care au contribuit la
reducerea lentă a ratei deceselor materne, mortalităţii perinatale şi infantile, a numărului avorturilor,
sporirea utilizării contraceptivelor.
Deşi rata mortalităţii materne s-a redus de la 53,2 decese în anul 1990 la 38,4 decese în anul 2008
la 100000 nou-născuţi vii (în total 15 cazuri de decese materne), ea continuă, însă, să fi e de 3-4 ori mai
înaltă decât în ţările industrial-dezvoltate, în pofi da reducerii numărului de naşteri, de la 77,1 mii în anul
27