Cartea Verde a populatiei Republicii Moldova.indd - UNFPA Moldova

Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova
Chiar dacă sărăcia determină populaţia Republicii Moldova să emigreze, principala cauză a
imigrării în ţara noastră este angajarea la muncă (fi gura 7).
Figura 7. Repartiţia imigranţilor conform scopului sosirii
Sursa: BNS, Recensământul populaţiei 2004
Procesul migraţional internaţional
(extern) în Republica Moldova, conform
35%
42% Recensământului populaţiei din 2004, are
caracter profund economic. Aproxima tiv
70% din totalul migranţilor au o motivaţie
economică. Migraţia economică se desfăşoară
atât pe cale legală, cât şi ilegală,
23%
cota şi dimensiunile celei din urmă fi ind
La muncă La studii Imigraţie de familie
impunătoare. Migraţia de muncă constituie
în prezent cea mai dinamică formă de
circulaţie a populaţiei economic active.
Datele migraţiei externe actuale sunt foarte modeste faţă de valorile migraţiei externe din perioada
de până în anii 1994-1995, când funcţiona sistemul vechi de evidenţă a migraţiei populaţiei. La începutul
anilor ’90 statistica înregistra anual 61-65 mii emigranţi şi 42-51 mii imigranţi, ceea ce denotă
o intensitate destul de mare a migraţiei externe a populaţiei Republicii Moldova. Migraţia externă a
populaţiei până în anii 1990-1991 avea o singură direcţie – spre Est, spaţiul ex-URSS.
Începând cu anii 1992-1994 direcţiile migraţiei externe a populaţiei s-au diversifi cat foarte mult.
Un rol prioritar l-a ocupat direcţia spre Vest: Germania, SUA şi parţial Israel. La sfârşitul secolului XX
şi începutul secolului curent un loc tot mai important în migraţia externă revine Greciei, Italiei, Spaniei,
Portugaliei şi altor state din Europa.
Despre volumul şi direcţiile migraţiei externe a populaţiei la etapa actuală putem face unele
constatări indirecte. Acest segment al migraţiei este determinant de faptul că migraţia legală a căpătat
caracter ilegal. De fapt, iniţial migraţia externă în raport cu ţara de origine are caracter legal, deoarece
majoritatea emigranţilor pleacă în baza documentelor legale, având paşaport şi foi turistice, pentru o
perioadă de 2-4 săptămâni, adică este o mişcare temporară a populaţiei ţării. Dar majoritatea lor, sosind
în ţara de destinaţie, se angajează la serviciu (deci, se realizează scopul pentru care au plecat) şi din start
devin persoane ilegale. Totuşi, este destul de difi cilă prezentarea datelor despre numărul persoanelor
care pleacă anual din Republica Moldova.
Cu certitudine, din datele disponibile nu putem constata exact numărul participanţilor la migraţia
externă, nici direcţiile migraţiei, cu atât mai mult nu putem deduce nici altă informaţie de ordin social,
demografi c sau economic.
Din cele relatate se poate conchide că migraţia poate fi apreciată ca a treia mare problemă
demografi că în Republica Moldova. Un mare număr de cetăţeni din Republica Moldova locuiesc în
afara ţării, iar numărul exact al acestora nu se cunoaşte. Este recomandată monitorizarea celor care au
plecat şi care pleacă peste hotarele ţării.
Constatări:
• Migraţia externă stimulează pierderile demografi ce de populaţie potenţial reproductivă;
• Motivul economic este principala cauză a migraţiei externe;
• Monitorizarea imigranţilor (acomodarea, integrarea lor în Republica Moldova) este o măsură
necesară pentru studiile de perspectivă.
17