Cartea Verde a populatiei Republicii Moldova.indd - UNFPA Moldova

26
Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova
Schimbările în structura gospodăriei şi familiei, ce ţin de reducerea dimensiunilor gospodăriei şi
dezorganizarea familiei, au condus la consecinţe sociale atât la nivel individual, cât şi la nivel social.
Dacă mai înainte problemele persoanelor vârstnice se rezolvau în familie, astăzi şi pe viitor societatea
va trebui să intervină din ce în ce mai mult în rezolvarea lor. Nuclearizarea familiei, exodul sat-oraş al
persoanelor tinere, procesele de industrializare şi urbanizare, precum şi sistemele de asigurare cu pensii
şi de sănătate au dus la transferarea unora dintre responsabilităţi pentru persoanele vârstnice în afara
familiei, modifi când relaţiile dintre generaţii.
Ceea ce se atestă astăzi cu o certitudine tot mai mare este că relativa independenţă a vârstnicilor de
descendenţii lor a provocat distanţarea copiilor de părinţi, fenomen însoţit de unele efecte nedorite, cum
ar fi izolarea, abandonul sau instituţionalizarea vârstnicilor. Menţinerea, pe cât posibil, a persoanelor
vârstnice în familie ridică în actualitate problema dezvoltării serviciilor de asistenţă socială la nivel
comunitar.
Diversifi carea modelelor familiale, solidaritatea şi cooperarea între generaţii vor genera necesitatea
elaborării măsurilor şi adaptării sistemului de protecţie socială la noile condiţii sociale. În acest
context, urmează a fi promovate valorile familiei tradiţionale, sensibilizarea societăţii, educarea tinerei
generaţii în realizarea corespunzătoare a rolurilor femeii şi bărbatului în societate şi familie, reieşind din
noile relaţii sociale şi în contextul depăşirii stereotipurilor de gen.
O atenţie deosebită necesită problema protecţiei sociale a familiilor numeroase, care în cea mai
mare măsură sunt supuse riscului sărăciei. Conform rezultatelor Cercetării Gospodăriilor Casnice a
Biroului Naţional de Statistică, riscul de sărăcie creşte proporţional cu numărul de copii în familie, iar
cele mai înalte rate ale sărăciei absolute sunt înregistrate în familiile cu 3 şi mai mulţi copii, în special
în mediul rural. Îndemnizaţiile care se acordă familiilor numeroase nu infl uenţează semnifi cativ statutul
economic al acestora, din cauza cuantumului redus.
Constatare:
• Este necesară dezvoltarea politicilor de protecţie socială a familiilor socialmente vulnerabile, cu
implicarea mai multor structuri (instituţiile de protecţie socială, învăţământ, ocrotirea sănătăţii).
4.5. Aspecte şi tendinţe teritoriale ale depopulării
Tranziţia la economia de piaţa a modifi cat imaginea demografi că a Republicii Moldova. Depopularea
este un fenomen cât se poate de nou în procesul demografi c naţional şi urmează a fi califi cat drept
„criză demografi că”. Fenomenul a apărut în evoluţia populaţiei din arealul geografi c al Europei, dar
cu calităţi şi particularităţi diferite sau specifi ce pentru fi ecare ţară în parte. Depopularea este o etapă
inevitabilă după o tranziţie demografi că cu tempouri alerte.
În condiţiile unui număr mic de
populaţie, depopularea ca fenomen
trebuie abordată prin prisma
noţiunii de „declin demografi c”
Noţiunea de „criză demografi că” este amplă şi înglobează
toate procesele demografi ce sau relaţiile dintre ele, pe când
depopularea se referă doar la o singură variabilă – la numărul
populaţiei, cu toate că nu exclude interdependenţa. În esenţa sa
socială, depopularea este o restructurare a coraportului dintre
păturile sociale prin prisma reproducerii şi migraţiei, precum şi a comportamentului reproductiv al
membrilor societăţii şi a comportamentului lor migratoriu – elemente ştiinţifi ce necunoscute pentru
populaţia Republicii Moldova, dar cu o amprentă accentuată asupra fenomenului abordat. Prin depopulare
este afectată familia în funcţiile sale de reproducere şi sociologizare a vieţii cotidiene.
În sens economic, depopularea reprezintă un fenomen dublu, deoarece, pe de o parte, depopularea
este generată de reducerea reproducerii – când cheltuielile economice pentru întreţinerea generaţiilor
Urbanizarea întotdeauna
a creat oportunităţi pentru
depopularea spaţiului rural
tinere devin minime, iar, pe de altă parte, depopularea asigură prin
migraţie, pentru o perioadă scurtă de timp, surse economice pentru ţară
şi restul populaţiei. Problema în cauză este şi una cu un caracter specifi c
sporit pentru ţară, cu implicaţii demografi ce profunde şi o arie largă de