Cartea Verde a populatiei Republicii Moldova.indd - UNFPA Moldova

36
Cartea Verde a Populaţiei Republicii Moldova
Majorarea sarcinii economice se va instala ferm după anul 2015, „forţa motrice” fi ind creşterea
continuă a populaţiei vârstnice provenite din generaţiile numeroase, născute în perioada anilor 1960-
1990.
Numărul persoanelor în vârsta de pensionare (femei de 57 ani şi mai mult, bărbaţi de 62 ani şi mai
mult) va atinge proporţii impresionante. Dacă în anul 2010 (conform scenariului I – pesimist) 548,5 mii
persoane vor atinge vârsta de pensionare, atunci către anul 2020 – 680,6 mii, 2030 – 712,9 mii, 2040 –
727,2 mii şi 2050 – 819,4 mii. Ritmul de creştere anuală va oscila în limitele de 1,5-2,5% (Anexă, tabelul
10). Scenariile II – moderat-pesimist şi III – optimist se bazează pe ipoteza de reducere a mortalităţii
şi, respectiv, pe creşterea duratei medii de viaţă şi ca urmare, se vor înregistra valori mai înalte ale
numărului de persoane care vor ajunge la vârsta de pensionare.
O redresare a natalităţii (scenariul III – optimist) nu va avea alt efect decât amplifi carea raportului
de dependenţă economică, prin creşterea numărului de copii, deci a populaţiei economic inactive.
După cum s-a menţionat, toate trei scenarii ale prognozei demografi ce au fost realizate pentru
populaţia închisă, fără datele privind procesele migraţionale. Evident că refl uxul populaţiei infl uenţează
în sens negativ populaţia ţării. Concluziile nu vor suferi modifi cări semnifi cative dacă s-ar introduce
şi datele migraţionale, acest fenomen accentuând în sens negativ ratele de dependenţă economică şi
dezechilibrele deja existente între grupele de vârstă. Dat fi ind faptul că migraţia externă s-a accentuat în
ultimii ani cu precădere la grupele de vârstă ale populaţiei adulte (apte de muncă), dacă ar fi inclusă în
modelul de proiecţie, aceasta ar accentua cu siguranţă decalajele dintre cele trei grupe mari de populaţie
şi chiar ar mări puţin ratele de dependenţă economică.
Comparând proiectările realizate cu prognozele efectuate de ONU şi Institutul de Demografi e din
Viena, se constată clar aceleaşi fenomene – scăderea continuă a populaţiei şi amploarea procesului de
îmbătrânire demografi că a populaţiei.
5.2. Implicaţii economice şi sociale pe termen lung şi foarte lung (din perspectiva aderării
Republicii Moldova la Uniunea Europeană)
Schimbările demografi ce în numărul, structura şi distribuţia teritorială a populaţiei pot avea cele
mai diverse implicaţii – de ordin social, economic, demografi c şi chiar politic.
Cele mai evidente implicaţii, reieşind din situaţia demografi că creată şi din evoluţia fenomenelor
demografi ce pe termen scurt şi mediu (2030), pot fi următoarele:
Implicaţii economice:
• Reducerea numărului populaţiei în vârstă aptă de muncă;
• Micşorarea numărului resurselor umane;
• Îmbătrânirea resurselor umane.
Implicaţii sociale:
• Micşorarea contingentului de copii pentru instituţiile preşcolare şi şcolare;
• Necesitatea modifi cării sistemului de ocrotire a sănătăţii sub infl uenţa procesului de îmbăt rânire;
• Necesitatea modifi cării sistemului de pensionare, determinată de creşterea esenţială a numărului
populaţiei din categoria „bătrâni-bătrâni” (cu vârsta peste 75-80 ani);
• Schimbările în vârsta de pensionare a populaţiei, determinate atât de schimbările în structura pe
vârste, cât şi de creşterea speranţei de viaţă la naştere.
Implicaţii demografi ce:
• Reducerea ratei natalităţii populaţiei, determinate de schimbările în percepţia populaţiei a
instituţiei familiei şi de atitudinea faţă de necesităţile copiilor;
• Creşterea ratei mortalităţii, determinată de procesul de îmbătrânire a populaţiei;
• Micşorarea ratei de nupţialitate şi creşterea ratei de divorţialitate, determinate de mai mulţi factori.