LUMEA MILITARA 2.qxp - Editura Militara

LUMEA MILITARĂ
depãºite. Regiunea s-a deschis treptat spre
Bazinul Caspic, Orientul Apropiat ºi Mijlociu,
China etc. Pe lângã procese benefice de
destindere ºi democratizare, alãturi de proiecte
ºi programe de cooperare s-au înregistrat
ºi conflicte interetnice ºi interreligioase,
rãzboaie secesioniste, numeroase
dispute teritoriale, inclusiv în Republica
Moldova.
În mod aparent nejustificat, România a
rãmas ani de-a rândul în expectativã vizavi
de Marea Neagrã, spre deosebire de Turcia,
Ucraina, Bulgaria, Federaþia Rusã. O
explicaþie ar fi cã liderii de la Bucureºti de
dupã 1990 – lipsiþi practic de orice alianþã
realã – ºi-au concentrat atenþia îndeosebi
asupra mãsurilor de prevenire a unor
pericole ce decurgeau din imprevizibilele
conflicte militare din fosta Iugoslavie ºi din
Transnistria. Abia din 1997 – 1999, când
occidentalii înþeleg sã „redescopere”
România, s-a schimbat parþial situaþia þãrii
noastre. Un anumit exces de precauþie
politicã faþã de statele ºi situaþiile din bazinul
Mãrii Negre, faþã de Republica Moldova a
persistat însã la Bucureºti. Probleme cu
Ucraina au apãrut în delimitarea platoului
maritim ºi în Delta Dunãrii.
Astãzi, România, ca membrã a NATO ºi
cât de curând a UE, trebuie sã-ºi asume noi
responsabilitãþi. Din luãrile de poziþie ale
actualilor guvernanþi reiese cã direcþiile
europene ºi euro-atlantice sunt
convergente: „axa” Bucureºti – Londra –
Washington urmeazã sã materializeze
suportul pentru politica noastrã de
securitate în Europa de Sud – Est ºi Bazinul
Mãrii Negre; relaþia specialã cu nucleul
franco-german exprimã, în principal,
solidaritatea culturalã, istoricã ºi economicã
cu Europa Occidentalã, mai concret
identitatea noastrã autentic europeanã.
Unul dintre cei mai mari strategi ºi
diplomaþi americani, George F. Kennan a
trecut în nefiinþã, pe 17 martie, la vârsta de
101 de ani. Numãrându-se printre fondatorii
politicii de „îndiguire” a Uniunii Sovietice ºi
ai proiectelor de reconstrucþie a Europei ºi
Japoniei, s-a distins prin sobrietatea ideilor,
prin spiritul sãu combativ ºi stilul remarcabil.
Lucrãrile sale i-au adus, de altfel, douã
premii Pulitzer.
Nãscut în 1904, dintr-o familie cu
ascendenþã scoþianã ºi irlandezã, G. F.
Kennan a absolvit Universitatea Princeton în
1925 ºi a intrat în corpul diplomatic, unde s-a
specializat, în scurt timp, în probleme ruseºti.
În februarie 1946, s-a remarcat prin
celebra „telegramã lungã”, de 8 000 de
cuvinte, în care analiza direcþiile de acþiune
ale sovieticilor. Numit în fruntea nou createi
unitãþi de planificare a Departamentului de
Stat al SUA, G. F. Kennan a fost unul dintre
principalii creatori ai strategiei americane pe
termen lung de politicã externã, centratã pe
„îndiguirea” Moscovei. Ideile sale au fost
fãcute publice în aºa-numitul „articol X”
(„The Sources of Soviet Conduct”), apãrut în
revista „Foreign Affairs”, în 1947.
Dupã ce a deþinut pentru scurt timp
postul de ambasador la Moscova, George
Kennan a pãrãsit diplomaþia pentru Institutul
azimut 21
Pentru o naþiune temporar de „frontierã” a
Europei, convergenþa de interese ºi orientãri
politico-militare dintre puterile spaþiului
euro-atlantic reprezintã o condiþie esenþialã
de dezvoltare („rãzboaiele civile” interoccidentale
au afectat în general, direct ºi
grav þara noastrã).
Înainte de orice, România are obligaþia
de a-ºi preciza scopurile ºi obiectivele în
regiune, de a le explica ºi discuta cu aliaþii ºi
partenerii sãi ºi cu statele riverane. România
ar putea astfel sã aducã noi contribuþii de
cooperare economicã bilateralã (inclusiv la
Gurile Dunãrii ºi în zona Insulei ªerpilor) ºi
multilateralã (pe traseele petroliere ºi de
gaze naturale dintre Est ºi Vest sau în
combaterea terorismului internaþional ºi
criminalitãþii transfrontaliere). Printr-o politicã
de dialog ºi amiciþie în Est s-ar sprijini
direct soluþionarea unor conflicte ºi crize
locale (din Transnistria de pildã). Individualitatea
culturalã ºi dezvoltarea comunitãþilor
româneºti de dincolo de Prut s-ar
încadra aºa mai eficient în dinamica relaþiilor
bilaterale ºi multilaterale dintre România ºi
statele din bazinul Mãrii Negre, cu accent pe
Republica Moldova.
Concluzii
- Controlul politic ºi militar asupra
Bazinului Mãrii Negre se asociazã cu
stãpânirea rutelor comerciale dintre Europa,
Asia Centralã, Orientul Apropiat ºi Mijlociu.
Istoria consemneazã interesul constant al
marilor puteri pentru regiune.
- Bazinul Mãrii Negre (bogat în hidrocarburi
ºi alte resurse) a redevenit scena
unor transformãri geopolitice de anvergurã.
Se consolideazã independenþa statalã a
þãrilor riverane ºi se dezvoltã formule politice
democratice. În acelaºi timp, regiunea se
integreazã tot mai vertiginos în procesele de
George F.
Kennan
de Studii Avansate al Universitãþii Princeton,
întorcându-se pentru câþiva ani, în calitate
de ºef al misiunii americane de la Belgrad.
Autor a numeroase cãrþi ºi articole, el a
participat la toate marile dezbateri
americane, prezentând adeseori argumente
incomode, ca, de pildã, în cazul rãzboiului din
Vietnam, sau al campaniei din Irak.
Fundamentul concepþiei sale despre
relaþiile cu Moscova rezidã într-o subtilã
interpretare a ideologiei marxiste ºi o
profundã cunoaºtere a istoriei Rusiei. În
LUMEA MILITARÃ 1/2005
8
mondializare economicã, ca ºi Asia Centralã
ºi Orientul Apropiat ºi Mijlociu. NATO ºi UE
promoveazã strategii particulare de securitate
ºi cooperare în Marea Neagrã. Toate
acestea impun o repoziþionare în context a
României
- Noua politicã a României la Marea
Neagrã are o tradiþie autenticã. Ea se încadreazã
într-o concepþie ºi o practicã a dezvoltãrii
convieþuirii interetnice, a relaþiilor cu
statele ºi naþiunile din Est, dintre Baltica,
Mediterana ºi Bazinul Caspic. Astãzi nu
trebuie decât sã se confere noi dimensiuni
unor orientãri politice ce s-au cristalizat încã
din a doua jumãtate a secolului XIX.
- Demersul actual ºi de perspectivã al
Bucureºtiului este stimulat atât de extinderea
proceselor de democratizare ºi stabilizare
în Est, cât ºi de implicarea în regiune a
UE ºi NATO, în parteneriat cu Federaþia Rusã
sau cu Ucraina. Occidentul agreeazã direcþia
respectivã a politicii româneºti (convorbirile
preºedintelui Traian Bãsescu cu liderii
SUA, Marii Britanii, Germaniei, Franþei ºi
Italiei).
- O nouã politicã activã a României la
Marea Neagrã urmeazã sã acopere diverse
domenii ale activitãþilor economice, relaþiilor
culturale, politice, acþiunilor de securitate ºi
de contracarare a provocãrilor ºi ameninþãrilor
începutului de mileniu etc. Scopurile ºi
obiectivele trebuie în mod obligatoriu corelate
cu direcþiile prioritare UE ºi NATO, fãrã
a-ºi pierde însã specificitatea.
- Printr-o corectã poziþionare în regiunea
Mãrii Negre, România are o ocazie în plus de
a strânge relaþiile cu Republica Moldova ºi
de a se adapta, la un nivel calitativ superior,
la trendurile geopolitice ale epocii.
viziunea sa, URSS reprezenta o ameninþare
ideologicã ºi politicã ºi mai puþin una
militarã. Expansionismul sovietic era determinat
de un sentiment al insecuritãþii cu
origini în slãbiciunile interne ale regimului
comunist, în doctrina sa, dar ºi în tradiþia
rusã. Politica calculatã, vicleanã ºi perseverentã
a Uniunii Sovietice cerea o replicã
pe mãsurã din partea Statelor Unite,
concretizatã într-o strategie pe termen lung
de aplicare a „contraforþei” în spaþiile unde
Moscova încerca sã-ºi extindã controlul.
Mizând mult pe cartea naþionalismului, diplomatul
a anticipat cã rãspândirea comunismului
va determina fricþiuni în „lagãrul socialist”,
a cãrui naturã „policentricã” trebuia
folositã pentru diminuarea ameninþãrii sovietice.
El ºi-a pus speranþe într-o eventualã
stabilizare a evoluþiilor politice moscovite ºi
a unei posibile reforme interne a URSS, care
sã conducã la sfârºitul competiþiei Est-Vest.
Cele mai de succes materializãri ale ideilor
sale au fost Planul Marshall, NATO, în ciuda
unor rezerve, ºi alianþa cu Japonia. Totodatã,
a contribuit ºi la dezvoltarea capacitãþilor
americane de „rãzboi politic” ºi la înfiinþarea
directoratului responsabil de acþiuni
clandestine al CIA. (MZ)