PALIATIA-Vol4-Nr3-Iul2011

PALIAŢIA, Vol 4, Nr 3, iulie 2011
- măsurarea intensităţii dureroase cu ajutorul scalelor, testelor, chestionarelor;
- teste multidimensionale de caracterizare calitativă şi cantitativă a durerii;
- teste de afectare emoţională;
- teste de corecţie a durerii în relaţie cu comportamentul cotidian;
- teste de tip asociativ.
La sfârşitul evaluării, practicianul trebuie să poată aprecia dacă durerea:
- este cauzată de boala de bază, de tratamentul bolii de bază, sau de o boala asociată;
- este nociceptivă, neuropată sau mixtă;
- este însoţită de elemente importante de suferinţa psihică (cum ar fi anxietatea, depresia)
- are impact negativ socio-familial.
Măsurarea intensităţii durerii se poate face utilizând numeroase scale uni- şi
multidimensionale.
Teste unidimensionale
1. Testul numeric foloseşte o scală de la 0 la 100 prin care se înregistrează în procente oral
sau scris răspunsul terapeutic; un răspuns mai mare de 50% constituie un indice de
eficacitate pentru manifestările clinice.
2. Testul verbal simplu (VRS) (1948 Klee) (5) prezintă o listă ierarhică de calificative, ce
reprezintă nivele de creştere a durerii. Fiecare termen lasă liberă alegerea pacientului care
răspunde descriptiv. Testul cuprinde minim 4 nivele distincte, cele mai frecvente grupaje
utilizează 4-6 nivele de descriere calitativă a durerii (uşoară, medie, intensă, forte) fără
asocierea interpretării emoţionale (deprimantă, insuportabilă). Se verifică periodic nivelui
durerii. Fiecare descriere se poate asocia cu un scor şi apoi se interpretează statistic (de
exemplu cu scala numerică).
3. Scala analog vizuală (VAS) este un test unidimensional rapid care îndeplineşte criteriile de
cercetare clinică (acceptarea pacientului, reproductibilitate, validitate aparentă şi continuă,
sensibilitate). Testul se bazează pe ordonarea pe o linie orizontală dreaptă de 10 cm, care
are la capete extreme în analiza durerii: 0=absenţa durerii, 10=durerea maximă. Dintre
testele unidimensionale acesta se foloseşte în măsurarea durerii cronice şi în aprecierea
răspunsului terapeutic.
Evaluarea durerii nu are un test “gold standard” de referinţă. De aceea se impune utilizarea
unor instrumente care să răspundă studiului de corelaţie între diferite scoruri obţinute,
analizând totodată dimensiunile emoţionale şi comportamentale. În acest sens se folosesc
chestionare descriptive cu teste multidimensionale ce cuprind atât parametrii calitativi cât şi
cantitativi (6).
Teste multidimensionale
1. Chestionarul McGill (MPQ) este un test de evaluare pluridimensională calitativă şi
cantitativă a durerii. Are o bună validitate deoarece culege răspunsul la descrierea verbală
spontană. Are o formă completă şi una abreviată. În forma completă cuprinde mai multe
grupe de activităţi:
- analiza fenomenului complex al durerii prin raportarea la o scală de 78 de adjective de tip
sensorial, afectiv, evaluative, senzitivo-afectiv;
- analiza fenomenelor concomitente de tip sufocare, cefalee, vertij, vărsătură, diaree,
constipaţie, etc.;
- aprecierea calităţii somnului în raport cu durerea;
- utilizarea unei figurine pentru localizarea spaţială a zonelor dureroase;
17