PALIATIA-Vol4-Nr3-Iul2011

More documents

Recommendations

Info

PALIAŢIA, Vol 4, Nr 3, iulie 2011 chimioterapia, radioterapia, şi include investigaţii necesare unei mai bune înţelegeri si abordări ale complicaţiilor clinice. Numărul exact de pacienţi îngrijiţi anual nu este cunoscut, dar unele date sunt disponibile în ceea ce priveşte numărul de furnizori care acordă îngrijiri paliative. 67 de centre funcţionau în anul 2008, majoritatea finanţate de organizaţii umanitare sau religioase sau din fondul asigurarilor sociale de sănătate. Se estimează că, în anul 2008, aproximativ 2.700 pacienţi care au avut nevoie de îngrijiri paliative au fost îngrijiţi în unităţile de îngrijire paliativă (4). Material și metodă Studiul a fost efectuat pe un lot de 31 copii instituționalizați (din care 11 au decedat, 5 au fost trimiși la alte fundații sau au fost luați acasă de părinți și 15 se află în îngrijire) în cadrul unui ONG din București și a unui centru de asistenţă socială din judeţul Ilfov, începând cu anul 2000. Studiul a inclus toți copiii deoarece s-au urmărit în special factorii de risc antenatali, perinatali și postnatali, precum și semnele și simptomele asociate diagnosticelor medicale. În prezent, centrul de la București asigură îngrijirea a 15 copii de vârste diferite, de etnii diferite, de religii diferite, abandonați sau cu părinți, dar toți cu plurihandicap iar centrul din judetul Ilfov are în îngrijire un număr de 20 adolescenţi cu HIV şi plurihandicap. Metodele teoretice utilizate au fost: cercetarea teoretică a surselor, conceptelor și concepțiilor, abordărilor teoretice. Colectarea și prelucrarea datelor epidemiologice, demografice, socio-economice și evaluarea factorilor de risc s-a realizat transversal pentru fiecare caz în parte. Parametri epidemiologici standard: - date demografice: vârsta copilului la intrarea în studiu, sexul, apartenența etnică, domiciliul urban/rural, decese; - date socio-economice: status social (în familie/ în plasament în familie, la asistentul maternal/instituționalizat în momentul studiului), condițiile materiale, școlarizarea mamei (studii gimnaziale/liceale/superioare); Parametri etiopatogenici: Factorii de risc în functie de momentul nașterii (prenatali, perinatali, postnatali, neclasificabili): vârsta gestațională și greutatea la naștere, bolile acute sau cronice în antecedente, date privind evoluția sarcinii și momentul nașterii; - factorii de risc prenatali: vârsta mamei la naşterea copilului, vârsta foarte mică sau foarte mare a mamei (până în 20 ani, mai mare de 35 ani), consultaţiile medicale prenatale, rangul copilului, sarcina multiplă, gemelară sau cu tripleţi, prematuritatea, infecţiile congenitale ale complexului TORCH (TOxoplasmoza, Rubeola, Citomegalovirusul, Herpesul simplex), factori teratogeni, complicaţiile placentare, pierderi de sarcini în antecedentele mamei, prezenţa în istoricul mamei a unui nou născut cu greutate mai mică de 2000 grame sau cu deficit motor, senzorial, mental, retard, alte infecţii virale acute, bacteriene sau micoplasmatice în timpul sarcinii; - factori de risc peri/neonatali (hipoxia/asfixia la naștere prin circulară de cordon sau travaliu prelungit, traumatismul, incompatibilitatea Rh cu icter prelungit), greutatea la naștere, - locul nașterii (în spital sau la domiciliu), scorul APGAR, hipoxia - asfixia la nastere a copilului prin circulara de cordon, placenta praevia, prezentațiile anormale ale fetusului, aspirația de meconiu, naștere dificilă, travaliul prelungit, incompatibilitatea Rh mama-copil, traumatisme craniocerebrale la naștere, alte afecțiuni perinatale; - factori de risc postnatali (meningoencefalite, anomalii vasculare cu accident cerebral vascular, coagulopatiile): coagulopatii, complicatii dupa vaccinări, infecțiile postnatale,- intoxicații cu substanțe diferite, traumatisme cranio-cerebrale, convulsiile postnatale. Identificarea si evaluarea afecţiunilor/deficitelor: - paralizie cerebrală infantilă, epilepsie, complicații musculo-scheletale ortopedice ale coloanei: cifoze, scolioze, malformaţii ale feţei, capului, tulburările de alimentaţie, creştere şi 6
PALIAŢIA, Vol 4, Nr 3, iulie 2011 nutritive, tulburările cognitive – retardul mental, tulburările de vedere, tulburările de auz, tulburările de limbaj (5). Etiologia de cauza prenatală, perinatală/neonatală, postnatală sau neclasificabilă pentru PCI (paralizia cerebrală infantilă) - ca diagnostic principal - a fost stabilită în concordanță cu criteriile lui Hagberg et al (6). Identificarea şi evaluarea semnelor şi simptomelor asociate patologiei: - durere, convulsii, constipaţie – diaree, vărsături, dispnee, escare. Obiectivele studiului Acest studiu și-a propus: - evaluarea factorilor de risc pre-, peri- și postnatali la un copil care prezintă plurihandicap; - evaluarea incidenței semnelor și simptomelor asociate handicapului fizic, psihic, senzitiv și motor; - identificarea si evaluarea afecţiunilor/deficitelor; -identificarea intervențiilor echipei medicale pluridisciplinare în îngrijirea unui copil plurihandicapat; - evaluarea aspectelor psihologice privind familia care are un copil plurihandicapat, precum și ale personalului care îngrijește un astfel de copil. Rezultate Evaluarea clinico-etiologică și funcțională într-un lot de copii cu plurihandicap A fost studiat un lot reprezentativ de 31 copii plurihandicapați diagnosticați cu PCI(diverse forme), epilepsie, retard psihic sever, hidrocefalie (diverse forme), trisomie 18, trisomie 13, microcefalie, hipotrofie staturală. Vârsta la intrarea în studiu a fost între 1 - 15 ani. La acest lot a fost posibilă colectarea tuturor datelor necesare atingerii obiectivelor cercetării și copii au putut fi evaluați complex anamnestic și clinico-funcțional. Acești copii au fost selectați pe baza criteriilor amintite, pentru care s-a urmărit identificarea, descrierea și analiza factorilor de risc etiologici și epidemiologici asociați plurihandicapului în scopul realizării profilelor, modelelor, clinico-etiologice ale copilului studiat, cu utilitate în elaborarea măsurilor de profilaxie a complicațiilor și a celor mai eficiente metodologii de recuperare, evaluarea impactului clinico-etiologic asupra statusului funcțional al copilului plurihandicapat și identificarea afecțiunilor asociate paraliziilor cerebrale infantile, ca diagnostic principal. Principalii factori de risc etiopatogenici În tabelul nr 1 se prezintă prevalența factorilor de risc (antenatali, perinatali, postnatali) pentru plurihandicap la lotul studiat. Se remarcă mai ales prevalența celor 10 indicatori din lista PERISTAT și anume: - C1- Pierderi sarcini în antecedente la 14 cazuri; - C4 – Prematuritatea sub 28 săptămâni 1 caz; - R11- Prematuritatea: sub 28 săptămâni 1 caz, 28-31 săptămâni 21 cazuri, 32-36 săptămâni 16 cazuri; - C8- Vârsta mamei sub 20 ani 1 caz și peste 35 ani 2 cazuri; - C9- Gemelaritate 1 caz; - R8- Complicații naștere - travaliu precipitat 1 caz, travaliu prelungit 4 cazuri; - Nou născuți cu greutate mai mică de 2000 gr 3 cazuri, Greutatea la naștere < 2500 g sub 999 1 caz, 1000-1499 3 cazuri, 1500-2499 5 cazuri; - R1- Anomalii/malformații congenitale cerebrale 12 cazuri; - R2- APGAR < 5 3 cazuri; - R3- Consum alcool 1 caz; - Alte toxice si medicamente 1 caz; 7
Page 2 and 3: PALIAŢIA, Vol 4, Nr 3, iulie 2011
Page 30: PALIAŢIA, Vol 4, Nr 3, iulie 2011

PALIATIA-Vol4-Nr3-Iul2011

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?