PALIATIA-Vol4-Nr3-Iul2011

PALIAŢIA, Vol 4, Nr 3, iulie 2011
necorespunzător (70%), modalitatea de de administrare a datelor a fost neclară 46% sau
utilizarea unor metode de evaluare a durerii nevalidate 10%. Designul studiilor şi analiza
datelor a fost neclară în 40% din studii, complianţa pacienţilor la evaluarea durerii a fost de
98%, în aceste condiţii analiza statistică a fost inadecvată pentru a stabili corelaţii în
variabilitatea durerii prin diverse metode între studii. Din această revizie a devenit clar pentru
mulţi specialişti că este nevoie de instrumente de evaluare şi măsurare a durerii valide şi că
acestea trebuie folosite adecvat pentru o bună acurateţe a studiilor.
Diagrama procesului de selecţie a studiilor:
- Studii potenţiale relevante după căutarea în baza de date (n=620);
- Studii excluse din anumite motive (nu erau studii clinice, nu se refereau la durerea cronică,
nu aveau abstract disponibil (n=229);
- Studii în curs de recrutare şi neterminate (n =211);
- Studii excluse după citire textului (n=164);
Comentariu pe marginea unor meta-analize
- Morren et al. (18) face o meta-analiză a 62 studii pe pacienţi cu vârsta între 19-65 ani,
predominant femei, cu durere cronică au răspuns la un chestionar electronic (chestionarul
cuprindea 16 itemi). Rezultatul studiului a fost satisfăcător, dovedind facilitatea utilizării
computerului şi a chestionarelor electronice.
- Bennett M. et al (19) face o meta-analiză a 21 de studii care includ (n=3501 de la 30 la
1256 pacienţi) 19 studii randomizate (n=3367) şi 2 nerandomizate (n=134); 16 studii
raportează durerea utilizind scala VAS. În această meta-analiză s-a căutat să se determine
cum influenţează educaţia pacientului managementul durerii. Intervenţia educaţională a
redus semnificativ durerea în cancer, dar această reducere nu s-a reflectat în activitatea
cotidiană şi nici în aderenţa la tratament. În practică este necesar să se acorde mai multă
importanţă educaţiei pacientului. Se poate extinde cercetarea în viitor pentru a se determina
relaţia dintre educaţia pacientului şi modificarea durerii, pentru a se identifica pacienţii care
au cel mai bun beneficiu.
- Guodas L, Carr DB (20) fac o metaanaliză care a inclus studii randomizate (n=188) şi
nerandomizate (n=100) efectuată privind managementul durerii a avut criteriu secundar de
selecţie evaluarea durerii cu metode adecvate (VAS). Concluzia studiului a fost că metodele
curente de tratament pot reduce individual durerea în cancer; există multe clinici în care
problema este încă nerezolvată, datorită lipsei unor evidenţe de bună calitate în evaluarea
periodică a durerii.
- Deandrea S et al (21) fac o metaanaliză a 44 de studii (între 1987-2007) care analizează
corelaţia între PMI şi terapia propusă. Au fost incluse studii cu diferite variante ale PMI şi în
concluzie s-a arătat că PMI se poate utiliza cu uşurinţă pentru a evalua eficacitatea
analgeziei. Cu toate acestea se menţine o rată ridicată a durerii greu tratabile atingând
aproape 50% din pacienţii incluşi în analiză. Această metaanaliză s-a realizat în ţări din
Europa şi Asia indiferent de nivelul economic.
Discuţii
Controlul redus al durerii este o problemă în întreaga lume, fiind o problemă de sănătate
publică. Există multe bariere în intelegerea durerii în cancer şi una din cele mai importante
este măsurarea şi evaluarea inadecvată a acesteia. Dezvoltarea în ultimii ani şi punerea în
practică a mai multor tipuri de chestionare pentru evaluarea durerii şi a răsunetului
compotamental afectiv şi social al acesteia a dus la o mai bună conduită terapeutică şi la un
control al durerii mai adecvat.
Evaluarea durerii în cancer ramâne o problemă nu atât din punct de vedere al subiectivitaţii
şi al naturii multifactoriale, durerea din cancer este frecvent multicauzală, are multiple
localizări, se dezvoltă insidios, cât mai ales datorita mijloacelor de măsurare a acesteia.
Scalele unidimensionale VAS ,VRS, FPS, sunt usor de administrat şi de analizarea scorului;
21