PALIATIA-Vol4-Nr3-Iul2011

More documents

Recommendations

Info

PALIAŢIA, Vol 4, Nr 3, iulie 2011 Astfel pacientul ar putea beneficia de eforturile susţinute ale mai multor specialităţi, după cum urmează: - fizioterapia - pentru pacienţii cu producţie excesivă de spută prin exersarea de tehnici respiratorii; - consiliere nutriţională - pentru pacienţii cu un IMC ( indice al masei corporale) mare, scăzut sau care oscilează în timp; - medicina muncii - pentru pacienţi încă activi şi/sau cu expunere profesională; - departamentul de servicii sociale - pentru pacienţi cu BPOC invalidantă, pensionaţi; - echipe multidisciplinare de îngrijire paliativă - pentru pacienţi cu BPOC în stadiu terminal, pentru familiile lor şi îngrijitori. Pentru situaţia din România ar trebui considerate prioritǎţi în managementul BPOC următoarele recomandări: A. Diagnosticul BPOC B. Renunţarea la fumat C. Tratamentul farmacologic D. Managementul exacerbărilor E. Educaţia pacienţilor F. Optimizarea managementului BPOC. Renunţarea la fumat Scopul reabilitării pulmonare este de a reduce simptomele, îmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea participării pacientului la rutina zilnică. Oxigenoterapia de lungă durată ( > 15 ore/zi) este recomandată pacienţilor cu insuficienţă respiratorie cronică, cărora le creşte supravieţuirea prin îmbunătăţirea hemodinamicii şi mecanicii pulmonare, a statusului mental şi a capacităţii de efort şi prin scăderea policitemiei. Având în vedere costurile foarte mari ale ale terapiei complexe pentru aceşti bolnavi este obligatorie o implementare mai bună a supravegherii lor şi în cazul exacerbărilor frecvente. Pe langa aceasta este nevoie de susţinere psihologică prin intermediul medicilor şi a serviciilor paliative din spitale şi ambulator împreună cu sprijinul familiei, rezultatul fiind în primul rând ameliorarea calităţii vieţii acestor bolnavii şi reducerea semnificativă a costurilor medicale în aceste cazuri. În România sunt aproximativ 800.000 de fumatori diagnosticaţi cu bronşită cronică din care cca.160.000 au BPOC, iar ~30.000-35.000 sunt cu insuficienţă respiratorie cronică. Dintre acestia ~13.000-14.000 necesită oxigenoterapie zilnică la domiciliu. Aproximativ 200 000 - 300 000 de persoane mor anual din cauza BPOC în Europa. România se află pe locul 3 în Europa ca rată a mortalităţii prin BPOC la barbaţi, după Ungaria şi Irlanda, cu 60 de decese la 100 000 de locuitori (1,2). Bronhopneumopatia obstructivă cronică reprezintă în acest moment a 5-a cauză de mortalitate la nivel mondial şi se estimează că va ajunge a 3-a cauză de mortalitate până în 2020. Pe lânga riscul imediat de mortalitate, exacerbările au un impact negativ important şi asupra progresiei bolii. Se impune astfel dezvoltarea unor echipe de îngrijire paliativă mobile în fiecare spital, echipe care să participe la îngrijirea şi monitorizarea - atât de necesare - a acestor cazuri, în ambulatoriu sau în spital, cu un rezultat real şi eficient în sistemul de sănătate şi în prevenţia secundară în aceste afecţiuni. Bilbliografie 1. Bogdan MA eds. Pneumologie. Bucuresti: Editura Universitara "Carol Davila";2008. 2. Mihaltan F. GLOBO-Ghid Local de management al BPOC. 2009. Conflict de interese: nu există Primit: 23 mai 2011 Acceptat: 24 iunie 26
PALIAŢIA, Vol 4, Nr 3, iulie 2011 MANAGEMENT Conceptul hospice şi îngrijirile paliative în căminele de îngrijiri din Austria: dezvoltare şi orientări Karl Bitschnau, vice presedinte (a), Sigrid Beyer, expert stiinţific şi manager de proiect (b), for Hospice and Palliative Care in Nursing Homes, Anna Pissarek, coordinator de project (c) (a): HHOSPICE AUSTRIA, director al Hospice Vorarlberg, Austria (b): proiectul Hospice and Palliative Care in Nursing Homes, HOSPICE AUSTRIA, Austria Autorul corespondent: Anna H. Pissarek: e-mail: dachverband@hospiz.at Rezumat Căminele de îngrijiri (nursing homes) sunt mai rar asociate cu îngrijirile paliative. Hospice Austria, o asociaţie de furnizori de îngrijiri paliative, a acordat în ultimii cinci ani o atenţie deosebită îngrijirilor paliative în cadrul căminelor de îngrijiri. Mulţi rezidenţi ai acestor cămine sunt pacienţi cu nevoie de îngrijiri paliative. În Austria există aproximativ 800 de cămine de îngrijiri. În anul 2010 aproximativ 55.319 profesionişti din sănătate au îngrijit 66.000 de pacienţi. Având în vedere numărul important al pacienţilor, a fost introdusă o „cultură” a îngrijirilor paliative în aceste cămine. Începând cu 2005, HOSPICE AUSTRIA, organizaţia care cuprinde sub umbrela sa aproximativ 250 de hospice-uri şi organizaţii de îngrijiri paliative, au început să implementeze această schimbare culturală. Un grup de lucru care cuprinde toţi partenerii importanţi din domeniu au conceput protocoale pentru calitatea îngrijirilor paliative din cămine. Scopul organizaţiei este de a creşte calitatea vieţii până la sfârşit şi de a face posibilă o moarte demnă. S-a efectuat o evaluare calitativă şi cantitativă în primele 12 modele de cămin. Experienţa câştigată prin implementarea protocoalelor a evidenţiat faptul că succesul implementării are nevoie de un proces de dezvoltare organizaţională ca şi de pregătire a personalului. Rezultatele obţinute arată că toate grupurile implicate în proces sunt mult mai satisfăcute: pacienţi, familii, îngrijitori şi conducerea căminului. Pe baza experienţei din Austria concluzionăm că dezvoltarea protocoalelor contribuie la îmbunătăţirea calităţii îngrijirilor şi a “culturii” în căminele de îngrijiri. Implementarea acestor protocoale are nevoie de o abordare sistematică prin explicarea suportului acestora, prin pregătirea personalului şi managerilor şi prin certificarea acestora printr-o autoritate naţională. Protocoalele au fost aprobate de către comitetul director „Hospice and Palliative Care in Austrian Nursing Homes“. Cuvinte cheie: nursing homes, ghiduri de practică, îngrijiri paliative (Full text în engleză) 27
Page 2 and 3: PALIAŢIA, Vol 4, Nr 3, iulie 2011
Page 30: PALIAŢIA, Vol 4, Nr 3, iulie 2011

PALIATIA-Vol4-Nr3-Iul2011

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?