Citeste PDF

STUDIU INTRODUCTIV 19
Comisiei Mixte a devenit una de ordin secundar. Ea nu a mai
constituit, dupã 1883, un motiv serios de îngrijorare pentru guvernele
de la Bucureºti ºi de la Viena.
Preocuparea faþã de relaþiile cu vecinul de la rãsãrit, Imperiul
Rus, este de asemenea larg reflectatã de jurnal. Foarte multe însemnãri
apar în primãvara anului 1881, cu prilejul asasinãrii þarului Alexandru
al II-lea. Dupã acel moment, însemnãrile devin intermitente.
Demn de notat este faptul cã ºi în aceastã perioadã – la fel ca în
cele anterioare, dar ºi în scrisorile sale cãtre apropiaþi 36 – regele
vorbeºte despre o serie de intrigi ruseºti în Moldova (însemnãrile din
1/13 martie 1882, 15/27 februarie 1883, 27 mai/8 iunie 1883,
7/19 iunie 1884, 19 aprilie/1 mai 1885, 24 septembrie/6 octombrie
1886).
O altã problemã externã cãreia regele i-a dedicat multe însemnãri
în jurnal a fost evoluþia situaþiei politice din Bulgaria ºi implicaþiile
ei internaþionale. Pe la mijlocul anilor 1880, Alexandru de Battenberg,
principele Bulgariei, a pierdut treptat sprijinul Rusiei, de care se
bucurase la începutul domniei. Jurnalul surprinde cu multã atenþie
etapele acelui proces, ca ºi momentul alungãrii de pe tronul bulgar
a principelui Alexandru, printr-un complot orchestrat de ruºi. O
revenire a acestuia la conducerea Bulgariei ar fi dus la complicarea
situaþiei internaþionale ºi ar fi deschis posibilitatea izbucnirii unui
rãzboi european. Din acest motiv, deºi raporturile personale dintre
Carol I ºi Alexandru de Battenberg erau bune, regele României s-a opus
revenirii celui din urmã pe tronul Bulgariei. Jurnalul conþine notarea
expresã a opoziþiei regelui Carol I, fapt mai puþin cunoscut istoricilor.
Oglinda fidelã a politicii interne
Atenþia faþã de politica internã ºi faþã de treburile statului este de
asemenea reflectatã de însemnãrile din jurnal. Regele consemneazã
întâlnirile aproape zilnice cu miniºtri, ca ºi participarea sa la consiliile
de miniºtri, pe care le prezideazã. Deºi nu întotdeauna noteazã
ce anume se discutã, ne dãm seama cã e vorba de problemele
curente ale diferitelor ministere, dar mai ales de diverse proiecte
legislative.
Întâlnirile cu miniºtri nu sunt denumite „audienþe”. Acestea din
urmã, deºi erau frecvente, aveau un caracter oarecum extraordinar.
Ele sunt consemnate separat ºi constau în primirea de cãtre monarh
36. În special în scrisorile cãtre tatãl sãu, pe care le-am descris (cele din
prima parte a domniei) în Vasile Docea, „Proiectele matrimoniale ale
principelui Carol I al României”, op. cit., pp. 271-295.