Citeste PDF

8
STUDIU INTRODUCTIV
ca aceºtia sã fi socotit prea intime acele însemnãri ºi, ca atare,
nepotrivite pentru a fi încredinþate tiparului. Este la fel de posibil
ºi ca intenþia publicãrii sã fi existat – supoziþie sprijinitã, între
altele, de existenþa unei cópii a fragmentelor de jurnal corespunzãtoare
anului 1913, realizatã de însuºi regele Ferdinand 12 –, dar sã
nu se fi gãsit persoana care sã descifreze, sã transcrie ºi sã pregãteascã
pentru tipar cele câteva mii de pagini ale însemnãrilor.
Dupã abdicarea forþatã a regelui Mihai ºi înlãturarea monarhiei
în decembrie 1947, jurnalul ºi întreaga arhivã personalã a membrilor
casei regale au fost confiscate de autoritãþile comuniste. Abia începând
cu anul 1990, accesul la însemnãrile zilnice ale membrilor casei regale,
pãstrate la Arhivele Statului din Bucureºti, a devenit relativ liber.
Primele însemnãri jurnaliere ale lui Carol I sunt din august-septembrie
1856 13 , când tânãrul prinþ a fãcut o cãlãtorie prin Elveþia ºi
nordul Italiei. Excursia îi fusese „oferitã” de tatãl sãu, ca recompensã
pentru promovarea examenului de locotenent, susþinut la ªcoala de
ofiþeri de la Münster. Avea pe atunci doar 17 ani ºi a fost însoþit de
profesorul sãu Georg Schaefer, cel care îi coordonase studiile ºi îl
îndrumase în perioada petrecutã la Dresda, între anii 1850 ºi 1856.
Amãnuntul nu este lipsit de semnificaþie pentru tema noastrã, deoarece,
aºa cum am notat mai sus, Georg Schaefer pare sã fie cel care l-a
îndemnat pe prinþ sã-ºi noteze într-un carnet faptele cotidiene 14 .
Pânã prin 1860, notiþele au un caracter ocazional. La fel ca acelea
din 1856, sunt prilejuite mai ales de cãlãtorii, precum cea din 1858
în Tirol. Abia din 1861 însemnãrile devin sistematice ; atât de sistematice,
încât e greu sã gãseºti vreo zi din viaþa prinþului, apoi a
domnului ºi a regelui, care sã nu fie reflectatã în jurnal.
Cine ºi cum a folosit jurnalul regelui Carol I ?
Felul în care a fost scris jurnalul ne lasã sã tragem concluzia cã
rostul lui nu era acela de a memora trãiri, stãri sufleteºti sau idei,
ci de a fixa fapte. Este o mare deosebire între jurnal ºi scrisorile
regelui, mai ales cele adresate apropiaþilor, în care predominã opiniile.
12. Arhivele Naþionale ale României, Fond Casa Regalã. Carol I. Personale,
dos. III/13.
13. Loc. cit., fondul citat, dos. III/17.
14. Studiile prinþului Carol la Dresda, între 1850 ºi 1856, sunt descrise de
Georg Schaefer, fostul sãu guvernor, devenit între timp profesor la
ªcoala tehnicã superioarã din Darmstadt, într-un memoriu din 1893,
rãmas inedit. Schaefer aminteºte acolo ºi primul jurnal al lui Carol, cel
din vremea cãlãtoriei prin Elveþia ºi nordul Italiei. Loc. cit., Fond Casa
Regalã, dos. 26/1893.