Citeste PDF

STUDIU INTRODUCTIV 21
În rest, jurnalul surprinde toate faptele semnificative din punct
de vedere politic, de la micile intrigi personale pânã la lupta dintre
conservatorii aflaþi în opoziþie ºi liberalii de la guvernare. Ultima
perioadã a lungii guvernãri liberale (1876-1888) a fost, de altfel, cea
a unei încleºtãri tot mai dure între adepþii celor douã orientãri
politice. Volumul de faþã nu ajunge însã pânã la deznodãmântul
acelei lupte. Despre cãderea guvernului liberal condus de Ion C.
Brãtianu ºi preluarea puterii de cãtre un guvern conservator, în
martie 1888, va fi vorba abia în volumul urmãtor al jurnalului regelui
Carol I.
Curtea iubirilor reprimate
De când mã preocupã istoria regelui Carol I al României, nu înceteazã
sã mã uimeascã speculaþiile unor autori privind „aventurile” erotice
ale regelui. Ele se întemeiazã pe zvonuri ºi le lipseºte orice suport
documentar ºi logic. Tot ce am aflat în cercetãrile mele, care includ
studierea jurnalului regelui, a corespondenþei sale ºi a familiei,
precum ºi a altor mãrturii „de epocã”, m-a condus, dimpotrivã, la
contrazicerea acestor ipoteze.
Zvonuri despre diferite episoade erotice din viaþa regelui Carol I
au existat dintotdeauna 40 . Ele s-au întemeiat fie pe aluziile vreunui
memorialist, fie pe bârfa din saloanele epocii, transmisã apoi din
generaþie în generaþie, într-un mediu în care a spune despre cineva,
fie el ºi rege, cã are cine ºtie ce afaceri amoroase era oricum mai
credibil decât a spune cã nu are. Cine l-ar fi crezut pe cel care ar fi
susþinut cã regele Carol I ºi-a consumat afectivitatea ºi erotismul
numai în familie, când predecesorul sãu, Cuza, avusese o îndelungatã
legãturã extraconjugalã pe care nici mãcar nu s-a ostenit sã o ascundã
ºi când urmaºul sãu, Ferdinand, în vremea în care era prinþ moºtenitor,
avea sã stârneascã un scandal public ºi o disputã constituþionalã
prin iubirea faþã de Elena Vãcãrescu ? Iar mai târziu, pe
timpul lui Carol al II-lea, naivul susþinãtor al austeritãþii erotice a
regelui Carol I nu ar fi pãrut o fiinþã picatã din altã lume ? Totuºi,
zvonurile despre pretinsele aventuri ale lui Carol I au fost destul de
firave ºi nu s-au confirmat niciodatã. Nu au fost confirmate nici
mãcar de literatura vãdit ostilã casei regale, scrisã de pe poziþii
40. Am demontat un astfel de zvon, conform cãruia regele Carol I ar fi tatãl
istoricului de artã Alexandru Tzigara-Samurcaº, în studiul „Die «fremde»
Dynastie als Vermittler deutsch-rumänisches Kulturaustausches”, în
Vasile Docea (coord.), Relaþii româno-germane. Studii istorice /
Deutsch-rumänische Beziehungen. Historische Studien, Editura Accent,
Cluj-Napoca, 2003, pp. 51-66.