Ghid CSR_29.08.2012.cdr - United Nations Development ...

• Protecţia consumatorului:
– OG 21/1992 privind protecţia consumatorului, cu completările şi modificările ulterioare, care face referire la drepturile
consumatorului şi obligaţiile agenţilor economici;
• Concurenţa:
– Legea concurenţei 21/1996, cu completările şi modificările ulterioare, care drept scop protecţia, menţinerea şi stimularea
concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor.
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR
În România, legislaţia de mediu este mai vastă în urma demarării negocierilor pentru integrarea în UE. Au fost ratificate
diverse prevederi internaţionale, cum ar fi: Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la
Rio de Janeiro la 5 iunie 1992; Protocolul de la Kyoto, adoptat la 11 decembrie 1997; Directiva Consiliului nr. 2003/87/CE
din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a certificatelor de emisie de gaze cu efect de seră în
cadrul Comunităţii; Protocolul de la Kiev, 2008; Directiva 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării;
Protocolul Gothenburg, 1979, completat cu prevederile Directivei nr. 2001/81/CE privind plafoanele naţionale de emisie
pentru anumiţi poluanţi atmosferici, Directiva nr. 91/689/EEC privind deşeurile periculoase; Directiva nr. 75/439/EEC
privind uleiurile uzate; Directiva nr. 2006/66/EC privind bateriile şi acumulatorii precum şi deşeurile bateriilor şi
acumulatorilor care conţin anumite substanţe periculoase; Directiva Consiliului nr. 1999/31/EC privind depozitarea
deşeurilor; etc.
Legislaţia naţională pe mediu face referire la:
• schimbările climatice, controlul poluării, calitatea aerului, prevenirea poluării fonice, managementul deşeurilor, al
solurilor, al substanţelor periculoase, protejarea naturii (biodiversitate şi organisme modificate genetic), managementul
apelor, al pădurilor
• acordarea stimulentelor pentru protejarea mediului companiilor care investesc în surse de energie regenerabilă,
pentru sprijinirea creării de „locuri de muncă verzi”, sau persoanelor fizice care îşi instalează surse alternative de energie
(ex. panouri solare, pompe de caldură) pentru propria locuinţă pentru a înlocui sursele de energie tradiţională (Programul
9
Casa Verde)
COMUNITATE
În România, întreprinderile care doresc să se implice în dezvoltarea comunităţii sunt încurajate de legislaţia în vigoare
prin facilităţile fiscale de care beneficiază la realizarea unor sponsorizări, în limita a minim 0,3% din cifra de afaceri şi
maxim 20% din impozitul pe profit. De fapt, nu sunt facilităţi per se, ci sunt direcţionări ale unor sume pe care oricum
întreprinderile le-ar fi plătit sub formă de impozit pe profit către statul român. Aceste facilităţi nu sunt aplicabile în toate
situaţiile, de exemplu la încheierea contractelor de mecenat sau de donaţie şi, mai nou, nici în cazul acordării unor burse
private.
Aceeaşi facilitate de a direcţiona un procent din impozitul datorat statului este accesibilă şi persoanelor fizice, care pot
decide cui să aloce 2% din suma datorată. Deşi poate părea un procent nesemnificativ, în anul 2010 au făcut uz de
această prevedere 1.648.313 de persoane, care au contribuit cu 114.733.978 ron (peste 25 mil. euro) la activitatea a
aproximativ 25.000 entităţi nonprofit şi unităţi de cult (http://doilasuta.ro/continut/index.php/rezultatele-campaniei/rezultate-campanie-2011)
9
http://www.mmediu.ro/casa_verde.htm
30 | Implementarea Responsabilităţii Sociale – Ghid de instrumente şi tehnici