Nr. 2/2012 - Politia de Frontiera

Bilanå
Æedinåa de evaluare a MAI
Maråi, 28 februarie, a avut loc æedinåa de evaluare a
activitãåii Ministerului Administraåiei æi Internelor în anul
2011. Evenimentul s-a desfãæurat la sediul MAI, în prezenåa
prim-ministrului Mihai Rãzvan Ungureanu, a reprezentanåilor
Parlamentului æi Guvernului României, ministrului apãrãrii
naåionale, Gabriel Oprea, procurorului general al Parchetului de
pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie, Laura Codruåa Kovesi,
directorului Serviciului Român de Informaåii, George Cristian
Maior, directorului Serviciului de Informaåii Externe, Teodor
Meleæcanu, preæedintelui Comisiei pentru Apãrare, Ordine
Publicã æi Siguranåã Naåionalã din Camera Deputaåilor, Costicã
Canacheu, a reprezentanåilor instituåiilor de aplicare a legii.
La evenimentul organizat în Sala de Marmurã a MAI au fost
prezenåi, din partea MAI, directori generali æi æefi de armã, Poliåia
de Frontierã fiind reprezentatã de cãtre inspectorul general al
PFR, chestor-æef Ioan Buda.
Pentru prima datã, æedinåa de evaluare a activitãåii MAI a fost
urmãritã, prin sistemul de videoconferinåã, de cãtre toate unitãåile
teritoriale ale Poliåiei de Frontierã, Poliåie, Pompieri, Jandarmerie,
alãturi de poliåiætii æi jandarmii detaæaåi în teatrele de operaåiuni
din Afganistan.
În intervenåia sa, ministrul Gabriel Berca a subliniat faptul
cã 2011 a fost un an în care s-a dat o faåã nouã Ministerului
Administraåiei æi Internelor. „Anul 2011 a fost un an dificil, a stat
sub semnul restructurãrii æi a transformãrii instituåionale, a fost un
an în care s-a muncit mult, un an în care s-a dat o nouã faåã MAI”.
Ministrul Gabriel Berca a reamintit cã Ministerul Administraåiei
æi Internelor æi-a îndeplinit obligaåiile în
procesul de aderare a României la spaåiul
Schengen, cu eforturi financiare æi umane
deosebite, exprimându-æi încrederea cã
decizia de admitere va fi luatã în curând.
Referindu-se la obiectivele prioritare ale
ministerului pentru anul acesta, ministrul
Gabriel Berca a menåionat combaterea
evaziunii fiscale æi a corupåiei, atragerea
fondurilor europene, buna organizare a
alegerilor din acest an, precum æi transparenåa
cheltuielilor publice. Acesta a precizat faptul
cã, încã din primele zile ale mandatului
sãu, a dispus postarea pe site-ul instituåiei a
tuturor cheltuielilor întreprinse de minister,
astfel încât toåi cetãåenii sã cunoascã modul
în care sunt gestionaåi banii publici.
O altã prioritate, pentru anul acesta,
o reprezintã procesul de informatizare
a administraåiei publice. „Acest proces
înseamnã mai multã transparenåã. Mai multã transparenåã
reprezintã mai puåinã corupåie æi mai puåini cetãåeni care vin la
ghiæeu cu capul plecat”, a subliniat Gabriel Berca.
Ministrul Gabriel Berca a anunåat semnarea Protocolului de
colaborare cu Ministerul Public, document care va constitui un
instrument de lucru eficient în cooperarea celor douã instituåii,
în lupta împotriva corupåiei æi a evaziunii fiscale.
Premierul Mihai Rãzvan Ungureanu a declarat cã aæteaptã
ca, în acest an, Ministerul Administraåiei æi Internelor sã se
manifeste ca o structurã europeanã, modernã æi profesionistã,
care sã reprezinte interesele fiecãrui cetãåean. Potrivit primului
ministru, o administraåie onestã, prietenoasã æi sensibilã la grijile
fiecãrui contribuabil, trebuie sã fie,
în egalã mãsurã, obiectivul fiecãrui
angajat al MAI.
Cu aceastã ocazie premierul Mihai
Rãzvan Ungureanu a amintit cã MAI
æi-a îndeplinit obligaåiile tehnice în
ceea ce priveæte aderarea la spaåiul
Schengen æi æi-a exprimat speranåa cã
România va atinge acest deziderat.
Conform premierului, acesta este
un aspect recunoscut în cadrul UE
æi demonstreazã cã åara noastrã este
pregãtitã sã asigure frontiera externã
a Uniunii.
„Îmi doresc ca România sã se afle
cât mai curând printre statele membre
ale spaåiului Schengen. Înainte de a fi
o problemã de prezenåã europeanã,
este una de demnitate naåionalã...”
În perspectiva alegerilor locale, premierul a solicitat asigurarea
desfãæurãrii acestora în deplinã legalitate æi cu deplinã
corectitudine æi a menåionat cã, din acest punct de vedere,
procesul electoral trebuie sã rãspundã aæteptãrilor pe care le are
fiecare cetãåean cu drept de vot.
Mihai Rãzvan Ungureanu a cerut tuturor angajaåilor MAI sã
dea dovadã de capacitate de adaptare permanentã, flexibilitate,
abilitate de previzionare, dar æi creativitate managerialã.
Procurorul general al României, Laura Codruåa Kovesi, a
afirmat, cã e important ca Ministerul Administraåiei æi Internelor
æi Ministerul Public sã stabileascã aceleaæi prioritãåi de politicã
penalã. „Cred cã e important sã ne stabilim aceleaæi prioritãåi
de politicã penalã æi sã alocãm resurse cãtre aceleaæi domenii,
cele mai mari probleme apar când urmãrim obiective diferite
æi prioritãåi diferite”. A mai menåionat cã indicatorii statistici
4 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

stimuleazã poliåiætii sã se concentreze cu precãdere asupra
cauzelor simple.
„Ne dorim cu toåii poliåiæti pro-activi, care ies din birou,
care cautã infracåiuni, însã de foarte multe ori sesizãrile din
oficiu sunt pentru fapte lipsite de importanåã sau pentru fapte
ce au prejudicii minime. Supraîncãrcarea organelor judiciare
cu sesizãri, referitoare la fapte minore, pentru care trebuie sã
efectuãm aceleaæi cercetãri æi trebuie sã respectãm aceleaæi
exigenåe procedurale, ne limiteazã posibilitatea de a ne
concentra asupra cauzelor cu adevãrat importante. Aceastã
problemã ar dispãrea, dacã poliåistul ar fi evaluat, în primul
rând, dupã numãrul de rechizitorii întocmite æi numãrul de
condamnãri obåinute în dosarele sale”, a afirmat Laura Codruåa
Kovesi.
În continuare a amintit cã prin protocolul comun încheiat
între MAI æi Ministerul Public s-a stabilit ca cele douã instituåii
sã aibã aceeaæi indicatori statistici, acelaæi mod de evaluare
a activitãåii æi pregãtire profesionalã
comunã, pentru a avea practici unitare
æi aplicare uniformã a legislaåiei în
domeniu. Procurorul general al
României a precizat cã protocolul
se va aplica tuturor structurilor din
cadrul MAI æi cã principalul criteriu
de evaluare va fi constituit de
finalitatea investigaåiilor æi de calitatea
informaåiilor transmise, nu de numãrul
lor.
„O prioritate comunã în acest an
cred cã trebuie sã fie implementarea
dispoziåiilor noului Cod Penal æi a
noului Cod de Procedurã Penalã”, a
mai declarat procurorul general.
Directorul SRI, George Maior, în
intervenåia sa, a afirmat cã România
are una dintre cele mai securizate
frontiere din Uniunea Europeanã æi a
subliniat cã åara noastrã este aptã din punct de vedere tehnic
sã intre în spaåiul Schengen.
„Pe problematica Schengen depunem împreunã eforturi
pentru a demonstra cã România, nu doar din punct de vedere
tehnic, este aptã pentru a intra în Schengen, dar æi din punct de
vedere al rezultatelor concrete la graniåele României. Aici, din
punct de vedere al combaterii unor fenomene de contrabandã,
rezultatele sunt clare, nu doar statistic, ci æi în ceea ce priveæte
fondul problemei æi acest lucru mã îndreptãåeæte sã spun, æi
cred cã avem printre cele mai bine securizate frontiere ale UE
în acest moment, æi nu o spun pe bazã speculativã, ci pe bazã
de informaåii”, a spus directorul SRI.
Acesta a apreciat cã anul trecut cooperarea cu MAI a
fost una bunã din punct de vedere calitativ, al schimburilor
de informaåii, al derulãrii unor operaåiuni comune, foarte
Bilanå
eficiente, în special pe zona combaterii evaziunii fiscale. „Cred
cã se poate face mai mult æi sugestia ar fi sã abordãm mai frontal
marea evaziune fiscalã, având ca experienåã combaterea evaziunii
fiscale în anumite domenii, poate cã este nevoie de mai multã
incisivitate æi mai multã creativitate din partea acestor grupuri
operative”, a mai spus Maior.
Prioritãåi ale MAI pentru anul 2012
Pentru anul 2012, Ministerul Administraåiei æi Internelor
îæi propune continuarea reformelor iniåiate în anii anteriori æi
elaborarea unor noi documente de politici publice care vizeazã
implementarea obiectivelor asumate prin Programul de Guvernare
2012, Planul Strategic Instituåional 2010-2013 æi prin strategiile
sectoriale, în urmãtoarele direcåii de acåiune:
-aderarea la spaåiul Schengen: subiectul aderãrii la spaåiul
Schengen s-a aflat pe agenda Consiliului European din perioada
1-2 martie 2012, dar æi pe agenda Consiliului JAI din data de 8
martie din acest an, ce va avea loc la Bruxelles;
-organizarea în condiåii optime a alegerilor locale æi
parlamentare;
-creæterea gradului de siguranåã publicã æi întãrirea
sentimentului de securitate în rândul cetãåenilor;
-întãrirea capacitãåii de intervenåie æi acåiune împotriva
grupurilor infracåionale (prin dinamizarea activitãåilor din sfera
combaterii infracåionalitãåii comise de grupuri organizate);
-dezvoltarea capacitãåii de combatere a fraudelor în cooperare
cu celelalte instituåii de aplicare a legii;
-continuarea procesului de reorganizare æi modernizare
structuralã în acord cu bunele practici existente la nivelul Uniunii
Europene;
-implementarea proiectelor finanåate din fonduri externe
nerambursabile postaderare (Fondul
Social European, Fondul European de
Dezvoltare Regionalã etc.), precum æi din
fonduri externe nerambursabile (Banca
Mondialã);
-implementarea Sistemului de
Management Informaåional pentru Situaåii
de Urgenåã (SMISU);
-continuarea Programului „Termoficare
2006-2015 – cãldurã æi confort";
-redimensionarea sistemului de formare
profesionalã continuã a personalului MAI
(care sã conducã la apropierea de nevoile
reale de pregãtire a personalului);
-continuarea descentralizãrii
mecanismelor decizionale æi asigurarea
unui management consultativ, bazat
pe comunicarea internã æi cunoaæterea
personalului, în vederea creæterii capacitãåii
æi calitãåii serviciilor oferite cetãåenilor.
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
5

Bilanå
frontierã, privind combaterea fenomenului de migraåie ilegalã la
nivelul României. La misiunile internaåionale de menåinere a pãcii
au participat 14 poliåiæti de frontierã. Acestea au fost desfãæurate
în Kosovo (ONU - UE), Haiti (ONU), Georgia (EU MM). De
asemenea, s-a participat la misiuni de asistenåã la frontiera
moldo-ucraineanã Ucraina/R. Moldova (EU BAM).
Una dintre cele mai importante activitãåi s-a desfãæurat în
perioada 5-9 iulie 2011, când nava maritimã de supraveghere
tip O.P.V. (Offshore Patrol Vessel), „Ætefan cel Mare”, a participat
la exerciåiul internaåional Black Sea Hawk 2011, desfãæurat la
Novorossiysk – Federaåia Rusã.
Cooperarea în cadrul Agenåiei Frontex a avut în vedere rezerva
naåionalã a PFR RABIT (Rapid Border Intervention Teams) æi FJST
(Frontex Joint Support Teams), compusã din 158 de specialiæti ce
constituie baza tuturor detaæãrilor de experåi în cadrul activitãåilor
coordonate de Agenåia Frontex.
PFR a pus la dispoziåia Agenåiei Frontex 117 poliåiæti de
frontierã, experåi în proceduri de control æi supravegherea
frontierei, pentru operaåiuni comune organizate la frontierele
externe terestre, maritime æi aeriene ale UE. De asemenea,
PFR a detaæat, în cadrul acestor operaåiuni, 3 nave maritime
de supraveghere, 68 autospeciale de patrulare, 2 autospeciale
cu termoviziune æi 3 autoturisme de serviciu, cu personalul
aferent.
O situaåie statisticã, întocmitã de reprezentanåii FRONTEX,
a indicat România pe primele locuri, alãturi de Germania æi
Austria, în ce priveæte numãrul de experåi detaæaåi, precum æi
diversitatea æi numãrul mijloacelor æi echipamentelor tehnice.
Nave ale PFR, cu personalul aferent, au participat la
Operaåiunea Comunã „POSEIDON 2011”, în cadrul proiectului
Reåeaua Europeanã de Patrulare (EPN), Hermes Extension
2011, Minerva 2011, Aeneas 2011, Sea Border Focal Points
2011 desfãæurate în diferite state membre ale UE, acåiuni la
care au participat, în total, 16 experåi detaæaåi din cadrul PFR.
Obiectivul general al acestor operaåiuni l-a constituit întãrirea
controlulului la frontierele maritime sudice ale statelor UE în zona
Central-Mediteraneanã, prin combaterea fluxurilor de migranåi
ilegali dinspre åãrile din nordul Africii (Tunisia, Libia, æ.a.) cãtre
insulele Italiei (în special Lampedusa) æi coasta sudicã a Spaniei,
concentrându-se, în particular, pe reåelele de crimã organizatã
care se ocupã exclusiv cu traficul ilegal de migranåi.
Tot în domeniul frontierelor maritime, PFR æi-a adus aportul,
participând cu 17 experåi, în diverse proiecte pilot, grupuri
de lucru æi exerciåii operaåionale FRONTEX: Grupul de Lucru
Trimestrial privind Reåeaua Europeanã de Patrulare (European
Patrol Network – EPN), Seminarul privind aspectele practice ale
convenåiilor internaåionale æi implementarea legislaåiei UE de
cãtre seviciile de grãniceri æi ale Gãrzii de Coastã în procesul
de control al traficului maritim, Proiectul Pilot Centre Maritime
Operationale (MOC), Sea Border Meeting 2011.
Asigurarea unui înalt nivel de supraveghere æi control a
frontierei de stat se face æi prin faptul cã Poliåia de Frontierã
este singurul raportor pentru România privind migraåia ilegalã,
sens în care transmite lunar, cãtre Agenåia Frontex, date statistice
centralizate referitoare la acest fenomen, fiind membru al Reåelei
de Analizã de Risc a FRONTEX.
Instrumentul principal de realizare a conceptului de
management integrat al frontierei îl reprezintã Sistemul Integrat
de Securitate a Frontierei, pentru a cãrui realizare sunt utilizate
diverse instrumente de finanåare: Credit extern contractat de
România pentru finanåarea contractului cu EADS, 524,5 milioane
euro; Fonduri PHARE, 123 milioane euro; Fondul Facilitatea
Schengen, 158 milioane euro; Fondul Frontierelor Externe, 61
milioane euro; Bugetul de stat, 132 milioane euro; alte surse de
finanåare (donaåii, sponsorizãri etc.), 50 milioane euro.
Trebuie menåionat cã, pânã în 2011, PFR a beneficiat
de fonduri europene prin programul Facilitatea Schengen æi,
începând cu anul 2011, Poliåia de Frontierã Românã a accesat
æi beneficiazã de fonduri europene aferente Programului Fondul
Frontierelor Externe, pentru perioada 2010 – 2013, în valoare de
aproximativ 61 milioane euro.
În urma auditului efectuat la nivelul IGPF æi la nivelul
structurilor teritoriale, Comisia Europeanã a declarat eligibile
proiectele derulate prin instrumentul Facilitatea Schengen,
raportul pozitiv din decembrie 2011 certificând activitatea æi
eforturile PFR privind corecta gestionare a fondurilor alocate
pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Traficul persoanelor
Valorile de trafic înregistrate în punctele de control trecere
frontierã, au fost de aproximativ 36.749.000 treceri persoane
(30.373.000 cetãåeni UE æi 6.376.000 cetãåeni non-UE). Se
evidenåiazã creæteri semnificative ale traficului de persoane
care au tranzitat frontiera aerianã (cu aproximativ 22,9%) æi
frontiera cu R. Moldova (aproximativ 15,5%), faåã de anul 2010.
Aproximativ, 10.480.000 mijloace de transport au trecut prin
punctele de trecere ale frontierei, fiind înregistrat un trafic mai
crescut cu 0,3% faåã de anul 2010, cu o creætere semnificativã
a numãrului de automarfare – 14,1%.
În anul 2011, poliåiætii de frontierã au constatat 9.067
infracåiuni sãvâræite în zona de competenåã, faåã de 7.823
constatate în anul 2010, adicã o creætere cu 15,9%. În materie
de constatare æi sancåionare a faptelor contravenåionale, au fost
sancåionate 15.439 persoane (14.610 români æi 829 strãini) cu
amenzi contravenåionale în valoare de aproximativ 4.527.300
lei.
Migraåia ilegalã
În anul 2011, poliåiætii de frontierã au depistat, în zona
de competenåã, 3.142 cetãåeni strãini implicaåi în migraåia
ilegalã, cu aproximativ 62% mai mult faåã de anul trecut.
Din totalul celor implicaåi în migraåia ilegalã, 2.378 cetãåeni
strãini au fost depistaåi în trecere/tentativã
de trecere ilegalã: la frontiera cu Ungaria
715, Ucraina 159, Moldova 247, Bulgaria
51, Serbia 1.084, aeroporturi 97 æi porturi
25. O creætere semnificativã a fost înregistratã
în ceea ce priveæte numãrul persoanelor care
încercau sã intre ilegal în åarã, anul trecut
fiind depistate 1.537 persoane, faåã de 453,
în 2010.
Din analizele efectuate, se constatã cã
fluxurile de migraåie la frontiera de nord
(Ucraina) æi est (R. Moldova) s-au diminuat
faåã de perioada similarã 2010, conturânduse
o nouã rutã prin sud-vestul României:
Turcia – Grecia – Macedonia/Albania
– Kosovo – Serbia – România – Ungaria.
Cea mai importantã creætere a cazurilor de
migraåie ilegalã a fost înregistratã la frontiera
cu Serbia. Dacã în anul 2010, nu se putea
vorbi de existenåa unui fenomen de migraåie
la aceastã frontierã, fiind înregistrat un numãr
8 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

edus de cazuri (16 persoane), începând cu luna ianuarie 2011
(când au fost depistaåi primii migranåi de pe ruta de migraåie a
Balcanilor de Vest), fenomenul a avut un trend ascendent pânã
în luna iulie, dupã care numãrul acestora a început sã scadã,
pãstrându-se, totuæi, la cote destul de ridicate. Majoritatea
persoanelor reåinute la frontiera cu Serbia provin din Algeria,
Tunisia, Maroc, Pakistan æi Afganistan.
De asemenea, s-a constatat o creætere a numãrului persoanelor
depistate ascunse în mijloacele de transport pentru a trece ilegal
frontiera românã (404 depistaåi în 2011, faåã de 364 în 2010).
În cursul anului trecut, 1.181 persoane, provenind din åãri
producãtoare de migranåi au depus cereri pentru acordarea
statutului de azilant la structurile Poliåiei de Frontierã în momentul
depistãrii în trecere/tentativã de trecere ilegalã a frontierei.
În 2011, din cele 3.142 persoane implicate în migraåia ilegalã,
2.302 migranåi au fost organizaåi în 658 grupuri de migranåi,
în care au fost identificaåi æi 92 traficanåi. În anul 2010 au fost
depistate 338 grupuri de migranåi, în care au fost identificaåi
237 traficanåi æi 1.097 migranåi, dintre acestea 9 grupuri (70
traficanåi æi 99 migranåi) fiind organizate în vederea sãvâræirii
infracåiunii de trafic de migranåi. Se constatã, astfel, cã numãrul
grupurilor de migranåi depistate de poliåiætii de frontierã a crescut
de aproximativ douã ori faåã de anul 2010.
Modalitãåi de migraåie ilegalã ale cetãåenilor strãini: cetãåenii
moldoveni - dupã intrarea legalã în România, pentru a ajunge în
åãri membre UE, folosesc urmãtoarele metode: cãråi de identitate
æi paæapoarte româneæti false/falsificate sau aparåinând altor
cetãåeni români, sunt depistaåi în tentativã de trecere a frontierei
verzi cu Ungaria, sunt depistaåi la frontiera de vest, ascunæi
în mijloace de transport, cu intenåia de ieæire ilegalã din åarã;
cetãåeni turci - dupã intrarea legalã în România, sunt depistaåi
în tentativã de trecere ilegalã a frontierei cu Ungaria, cu scopul
de a se deplasa în state ale UE, utilizând urmãtoarele metode:
ascunderea în mijloace de transport, tentativã de ieæire ilegalã la
frontiera verde æi utilizarea de cãråi de identitate false/falsificate;
cetãåeni ucrainieni - sunt depistaåi la frontiera verde, pe sensul
de intrare în România; cetãåeni afgani, palestinieni, pakistanezi
– depistaåi ascunæi în mijloace de transport cu intenåia de ieæire
ilegalã din România sau la frontiera verde, în tentativã de ieæire
ilegalã spre Ungaria; cetãåeni algerieni, tunisieni æi marocani
– sunt reåinuåi, în timp ce intenåioneazã sã intre ilegal în åarã, la
frontiera cu Serbia, ulterior solicitã statutul de azilant, apoi sunt
depistaåi ascunæi în mijloace de transport cu intenåia de a ieæi
ilegal din România sau în tentativã de trecere a frontierei verzi
cu Ungaria.
Traficul de fiinåe umane
Au fost depistate 14 cazuri de trafic de fiinåe umane, în care
au fost identificaåi 23 traficanåi æi 78 victime, din care douã
grupuri au fost organizate în vederea sãvâræirii infracåiunii de
trafic de persoane (6 traficanåi æi 14 victime). Începând cu data
Bilanå
de 1 mai 2009, aceastã linie de muncã a fost preluatã de cãtre
Poliåia Românã. În situaåia în care Poliåia de Frontierã depisteazã
astfel de cazuri, conform legii, acestea sunt predate procurorului
care deleagã continuarea cercetãrilor cãtre ofiåeri de poliåie
judiciarã.
Combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere
În anul 2011, poliåiætii de frontierã au ridicat, în vederea
confiscãrii 1,640 kg aur, 1,845 kg mercur æi 400 obiecte de
patrimoniu, valoarea totalã a bunurilor confiscate fiind de
162,5 milioane lei. De asemenea, au fost confiscaåi 17.408 litri
alcool, în valoare de 382.135 lei, precum æi 2.937 kg cafea,
în valoare de 78.214 lei. Au fost constatate 438 infracåiuni de
naturã economico financiarã, în care au fost implicate persoane
provenind din România, Ucraina, Bulgaria, R. Moldova, Serbia,
Turcia, Ungaria, China, Rusia, Grecia, Franåa, Siria, Vietnam,
Liban, Polonia etc.
Traficul ilegal cu åigãri
Poliåiætii de frontierã au reåinut, în vederea confiscãrii,
9.266.833 pachete åigãri, cu o valoare aproximativã de
50.500.000 lei, din care 5.710.045 pachete, în valoare de
aproximativ 33.600.000 lei, fãcând obiectul contrabandei cu
åigãri. Totodatã, au fost depistate 48 grupuri organizate în
vederea sãvâræirii infracåiunii de contrabandã cu åigãri, conform
Legii 39/2003, în care au fost identificate 435 persoane. Cea mai
activã zonã este cea de la frontiera maritimã, aici fiind reåinutã
46,9% din cantitatea totalã de åigãri, urmatã de frontiera cu
Ucraina. Principalele rute folosite pentru traficul cu åigãri:
Ucraina, Transnistria, Belarus, F. Rusã æi R. Moldova - România;
China - România - åãri UE; România - åãri UE.
Pe linia traficului cu autoturisme furate, în perioada
analizatã, au fost descoperite, în zona de competenåã, 372
mijloace de transport furate din strãinãtate (276 autoturisme,
32 automarfare, 12 microbuze, 41 motociclete, 11 remorci auto).
Numãrul descoperirilor privind mijloacele de transport furate a
crescut cu aproximativ 18,8% faåã de anul trecut. Se constatã
faptul cã, în continuare, principalul „furnizor” de autovehicule
furate, care tranziteazã frontierele României, este Italia, urmatã
de Spania, Ungaria æi Germania.
Pe linia traficului de stupefiante a fost descoperitã cantitatea
de 2,994 kg droguri (0,500 kg heroinã, 0,661 kg cocainã, 0,067
kg haæiæ, 0,910 kg canabis, 0,856 kg alte stupefiante) æi 10.027 alte
stupefiante, 54.727 substanåe anabolizante, 364 medicamente cu
conåinut stupefiant, fiind constatate 72 de infracåiuni la regimul
stupefiantelor. Æi aceastã linie de muncã a fost preluatã de cãtre
Poliåia Românã începând cu data de 1 mai 2009.
Pe linia combaterii traficului cu armament æi muniåie au fost
descoperite 182 arme, 26.416 cartuæe æi 4,362 kg explozibili,
fiind constatate 130 infracåiuni de trafic de arme, muniåii,
explozivi, produse toxice.
Pe linia combaterii braconajului
piscicol se constatã menåinerea la cote
ridicate a infracåiunilor. Au fost reåinute 120
ambarcaåiuni, 46 motoare bãrci, 70.458 m
plase monofilament, 2.806 alte unelte de
pescuit, 23.787 aparate electrice pentru
pescuit, 20.164 kg peæte (53,7 kg sturion),
18 kg icre, fiind constatate 945 infracåiuni
privind braconajul piscicol æi aplicate 1.890
contravenåii în valoare de 393.580 lei.
Pe linia combaterii infracåiunilor
la regimul drepturilor de proprietate
intelectualã, în 2011, poliåiætii de frontierã
împreunã cu lucrãtorii vamali au depistat la
frontierele României: 506.383 bucãåi articole
de îmbrãcãminte æi lenjerie contrafãcute,
purtând mãrci internaåionale protejate,
105.770 bucãåi produse cosmetice æi de
parfumerie contrafãcute, 146.799 perechi
încãlåãminte.
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
9

Prezentare
Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de
Frontierã „Avram Iancu” – Oradea
Prima impresie la frontierã are valoare de
carte de vizitã. Agenåii de poliåie de frontierã
trebuie sã fie cordiali æi comunicativi, sã
aibã un comportament exemplar, atent æi
întotdeauna pregãtiåi sã facã faåã unor situaåii
neaæteptate. Munca la frontierã este exigentã
æi variatã. În fiecare zi întâlnim chipuri noi,
persoane noi, întâmplãri ori evenimente
noi. Bine pregãtiåi, profesioniætii Poliåiei de
Frontierã trebuie sã aibã tactul necesar de a
lucra, astfel încât cartea de vizitã a României
sã rãmânã demnã de reputaåia sa.
Cele 102 puncte de trecere a
frontierei sunt deservite 24 de ore din 24.
Supravegherea frontierei capãtã, în contextul
spaåiului Schengen, conotaåii noi. În schimb,
exigenåele, cãrora trebuie sã le facã faåã
poliåiætii de frontierã, rãmân aceleaæi.
Parte integrantã a Ministerului
Administraåiei æi Internelor, Poliåia de Frontierã executã sarcini
de ordine publicã, relaåii cu strãinii, poliåie vamalã, economicã
æi rutierã. Multitudinea de mandate æi angajamente solicitã, din
partea poliåiætilor de frontierã, o pregãtire profesionalã vastã,
atât din domeniul legislaåiei specifice, cât æi în ceea ce priveæte
cunoaæterea umanã.
Înfiinåatã la 31 iulie 1992, cu denumirea de Æcoala Militarã
pentru Pregãtirea Subofiåerilor de Grãniceri, redenumitã în luna
decembrie 1993, Æcoala Militarã de Subofiåeri de Grãniceri
„AVRAM IANCU”, mai apoi, din data de 1 iulie 1999, Æcoala
Militarã de Subofiåeri de Poliåie de Frontierã „AVRAM IANCU” æi
ulterior, de la 1 iulie 2000, Æcoala de Pregãtire a Subofiåerilor de
Poliåie de Frontierã „AVRAM IANCU”, iar din 1 iunie 2001 drept
Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „AVRAM
IANCU” - Oradea.
Continuând tradiåia renumitului învãåãmânt de ordine
publicã æi siguranåã naåionalã, atestat în Oradea în 1919,
æcoala funcåioneazã în fostul local al Centrului de Instrucåie al
Grãnicerilor.
Încã de la înfiinåare, æcoala s-a bucurat de o apreciere
deosebitã din partea Ministerului Administraåiei æi Internelor,
precum æi a Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã,
datoritã rezultatelor bune æi foarte bune obåinute în procesul de
învãåãmânt de cãtre promoåiile de elevi, cursanåi æi militari cu
termen redus, care au frecventat æi absolvit cursurile æcolii.
Ca instituåie de învãåãmânt postliceal, în structura Ministerului
Administraåiei æi Internelor, se subordoneazã nemijlocit
Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã Române æi
este coordonatã, pe linie de învãåãmânt, de Direcåia Generalã
Management Resurse Umane a MAI æi de cãtre Direcåia
Management Resurse Umane a IGPF, prin Serviciile de Formare
Iniåialã æi Continuã, din structura acestora.
Este organizatã æi îæi desfãæoarã activitatea pe baza prevederilor
Constituåiei, a legislaåiei naåionale din domeniul învãåãmântului, a
ordinelor æi instrucåiunilor elaborate de Ministerul Administraåiei
æi Internelor æi a dispoziåiilor Inspectoratului General al Poliåiei
de Frontierã Române.
Sarcina principalã este formarea iniåialã a agenåilor operativi
de poliåie de frontierã, prin cursuri de zi, cu durata de 2 ani,
pentru calificarea de „agent de poliåie de frontierã nivel 3
avansat”.
De asemenea, Æcoala are ca misiuni perfecåionarea pregãtirii
agenåilor Poliåiei de Frontierã, prin cursuri de specializare æi
perfecåionare, pe domenii ale acquis-lui Schengen, pregãtirea
în domeniul limbilor strãine, folosirii mijloacelor informatice æi
a bazelor de date, combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere,
azil, controlul frontierelor. Între atribuåiile æolii putem întâlni
perfecåionarea pregãtirii în domeniul Schengen æi a cunoaæterii
legislaåiei Uniunii Europene pentru personalul altor structuri
cu responsabilitãåi în domeniul ordinii æi siguranåei publice
(jandarmi, poliåie), precum æi a altor categorii de funcåionari din
MAI æi, nu în ultimul rând, pregãtirea iniåialã pentru lucrãtorii
Poliåiei Locale, conform Legii nr. 155/2010 art.18, organizarea
æi desfãæurarea activitãåilor de pregãtire iniåiate sub egida
Agenåiei Europene pentru Gestionarea Cooperãrii Operaåionale
la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene
- Agenåia Frontex.
Æcoala a fost beneficiarã a proiectului de reabilitare cu
fonduri europene, în valoare de 2,5 milioane de euro, care a
cuprins reabilitarea a trei clãdiri æi realizarea unei alteia noi.
Cu aceastã ocazie, æcoala a fost dotatã cu mobilier nou pentru
spaåiile de cazare, spaåiile destinate pentru învãåãmânt æi spaåiile
administrative.
Începând cu septembrie 2008, elevii, care au frecventat
sau frecventeazã cursurile acestei æcoli, beneficiazã de condiåii
de cazare æi
învãåãmânt la
un înalt nivel
european.
În ceea ce
priveæte dotarea,
æcoala are 13
sãli de clasã cu
capacitatea de
20 de locuri
individuale æi
douã locuri
pentru asistenåã,
dotate cu TV,
tablã albã
magneticã æi
tablã neagrã, care
permit folosirea
aparaturii
10 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

informatice, video, în sprijinul activitãåii
instructiv educative. De asemenea,
are un spaåiu de simulãri tactice în
care se pot desfãæura activitãåi foarte
aproape de realitatea din punctele de
trecerea a frontierelor, douã laboratoare
de informaticã cu capacitatea de 25 de
posturi de lucru fiecare, un laborator
criminalisticã, unul de predare a limbilor
strãine, altul de pregãtire specificã Poliåiei
de Frontierã, o salã multifuncåionalã cu
capacitatea de 100 de locuri, dotatã cu
video proiector cu ecran mare, tablã
interactivã, televizor, aer condiåionat æi
acces la internet, æi una de conferinåe,
cu capacitatea de 40 de locuri, dotatã cu
aer condiåionat, acces la internet æi video
proiector cu ecran mare. Æcoala se poate
mândri æi cu douã sãli de sport, una de
informare-documentare, acces internet, o
mini tipografie, o bibliotecã beletristicã,
cu peste 15.000 volume de carte, o
bibliotecã-documentare de specialitate,
o salã de tradiåii-muzeu æi un teren de
sport exterior.
În cadrul æcolii se pot caza, în douã
pavilioane, 168 de elevi, în camere de 2-
4 persoane, fiecare camerã fiind cu grup
sanitar propriu, iar în pavilionul separat
se pot caza 34 de cursanåi în camere de
2-3 paturi, dotate cu TV, frigider æi grup
sanitar propriu. Totodatã, Æcoala mai are
patru camere pentru petrecerea timpului
liber, o bucãtãrie cu dotare modernã æi o
salã de mese cu capacitatea de 200 de
locuri.
Organizarea procesului
de învãåãmânt
Procesul de învãåãmânt este pus în
miæcare æi se deruleazã prin activitatea
directã a Biroului Învãåãmânt al Æcolii,
unde comisarul-æef Ciprian Varadi,
care coordoneazã activitatea, ne-a
amintit principalele atribuåii ale acestui
compartiment. Astfel, am aflat despre
corelarea unitarã a procesului instructiveducativ
din æcoalã, despre participarea æi
elaborarea documentelor de organizare æi
desfãæurare a procesului de învãåãmânt cu
elevii æi cursanåii æi, totodatã, sprijinirea
Prezentare
Întreg personalul didactic îæi desfãæoarã activitatea în cadrul celor patru catedre,
astfel:
Catedra de pregãtire specificã
Personalul catedrei asigurã pregãtirea de specialitate a elevilor æi desfãæurarea
cursurilor de perfecåionare a agenåilor Poliåiei de Frontierã pe linii de muncã.
Sub îndrumarea comisarului-æef Domuå Vasile, ofiåer cu o vastã experienåã
profesionalã în structurile operative, îæi desfãæoarã activitatea didacticã cinci profesori
æi doi agenåi care asigurã gestionarea bazei materiale a învãåãmântului.
Aria curricularã a catedrei cuprinde formarea de competenåe din cadrul modulelor,
prin utilizarea tehnicii de calcul æi comunicaåii, realizarea supravegherii æi controlului
frontierei de stat în zona de competenåã æi aplicarea mãsurilor æi activitãåilor
poliåieneæti.
Urmãrind îmbinarea eficientã a teoriei cu practica æi asigurarea caracterului practicaplicativ
al pregãtirii, æedinåele de învãåare se desfãæoarã în spaåiile din æcoalã, unde
întâlnim o aparaturã æi tehnicã de specialitate modernã æi de actualitate, cât æi pe
terenurile de instrucåie sau punctele de trecere a frontierei cu specific rutier, feroviar
sau aerian.
Catedra de Pregãtire Juridicã
Contribuie la educarea elevilor æi a cursanåilor în spiritul respectului faåã de lege æi
a statului de drept, prevenirea actelor de corupåie æi situarea permanentã a poliåistului
de frontierã în cadrul legal stabilit de legislaåia în vigoare, asigurând pregãtirea juridicã
de specialitate a elevilor.
Sub coordonarea comisarului-æef Cornel Boiå, æeful catedrei, æi colaborarea eficientã
cu comisarul Nicolae Lincar æi agentul principal Râmbu Cristian, în cadrul catedrei,
elevilor li se formeazã deprinderi privind aplicarea regimului unilateral æi bilateral al
frontierei de stat, legislaåiei penale æi contravenåionale, respectarea drepturilor omului,
regimul juridic al strãinilor, procedura azilului æi criminalisticã.
Catedra de Limbi Strãine æi Ætinåe Socio-Umane
Rolul catedrei de limbi strãine æi ætiinåe socio-umane este de a forma æi perfecåiona
competenåele necesare elaborãrii de strategii individuale pentru o comunicare
profesionalã eficientã interpersonalã, de grup æi organizaåionalã, atât în limba românã
cât æi în limba strãinã.
Am întâlnit, aici, un colectiv didactic bine pregãtit profesional, format din cinci
profesori æi un agent, toate femei, care, sub îndrumarea comisarului-æef Cora Liviu,
æeful catedrei, desfãæoarã activitãåi de predare-învãåare-evaluare, atât cu elevii, cât æi
cu cursanåii, urmãrindu-se perfecåionarea competenåei de comunicare, care sã permitã
înåelegerea cu un vorbitor de limbã strãinã în timpul serviciului; abordarea relaåiei
poliåist de frontierã-comunitate, din perspectiva valorilor æi principiilor morale, care
sã proiecteze o imagine favorabilã a poliåistului de frontierã în societate; trateazã
fenomenele specifice muncii poliåiei de frontierã, din perspectiva psihologicã æi
familiarizarea cu particularitãåile subiecåilor ce pot face obiectul activitãåii poliåistului
de frontierã.
Modulele din responsabilitatea catedrei sunt cele de Comunicare profesionalã,
Comunicare în limbi strãine, Cooperare æi lucru în echipã. De asemenea, o parte
din colectivul catedrei desfãæoarã activitãåi de predare la competenåa Comunicã
în limbi strãine, cu participanåii la traficul de frontierã, din cadrul modulului
„Realizarea controlului de frontierã”, în douã dintre limbile francezã, germanã, rusã
æi maghiarã.
Catedra de Ordine Publicã
Catedra de ordine publicã asigurã conåinutul ætiinåific æi educativ al învãåãmântului
în domeniul ordinii æi siguranåei publice, utilizãrii armamentului, conducerii
autovehiculelor, educaåiei fizice æi intervenåiei poliåieneæti, realizarea integralã a
scopurilor æi obiectivelor didactice stabilite pentru elevi æi cursanåi.
Catedra funcåioneazã sub coordonarea comisarului-æef Bogdan Creåu - æef de
catedrã, care, alãturi de alåi patru profesori æi doi agenåi, are în responsabilitate
formarea competenåelor din modulele utilizãrii armamentului, realizarea intervenåiei
poliåieneæti æi conducerea autovehiculelor.
La nivelul catedrei pot fi evidenåiate æi alte acåiuni, care se înscriu în bunele practici
educaåionale, dintre care amintim: elaborarea unui documentar privind pregãtirea la
competenåa Utilizarea armamentului a agenåilor din Poliåia de Frontierã Germanã - ca
urmare a activitãåilor de parteneriat cu æcoala de la Eschwege, Germania, pe aceastã
linie; elaborarea de propuneri pentru Regulamentul de Tragere cu Armamentul din
Dotare al Poliåiei de Frontierã Române, ca urmare a experienåei acumulate de-a lungul
multor ani de pregãtire, cu seriile de elevi æi agenåi cursanåi, dar æi pe baza valorificãrii
experienåei germane, regulamentul actual conåinând în proporåie de 70% propunerile
æcolii, concepute la nivelul Catedrei de Ordine Publicã.
O activitate didacticã de interes se deruleazã în cadrul modulului 12 „Conducerea
autovehiculelor”, unde sunt æcolarizaåi elevii pentru obåinerea permisului de conducere
categoria B, aceætia promovând, în fiecare an, în procent de 100%.
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
11

Prezentare
catedrelor în elaborarea programelor æi a altor documente
curriculare. Nu în ultimul rând, aici se planificã æi se monitorizeazã
activitãåile didactice, se organizeazã æi se desfãæuoarã lecåiile
demonstrative, se organizeazã æi desfãæoarã convocãrile,
instructajele, bilanåurile activitãåilor ætiinåifico-metodice æi a
altor forme de pregãtire psiho-pedagogicã; se organizeazã æi se
desfãæoarã concursurile de admitere æi examenele de absolvire,
se întocmesc documentele de evidenåã, se completeazã æi se
elibereazã actele de studii pentru absolvenåii æcolii.
În responsabilitatea Biroului se aflã æi organizarea æi
desfãæurarea pregãtirii continue a personalului æcolii, precum
æi a activitãåilor cultural-educative cu întregul efectiv, un rol
important revenind inspectorului principal Bondar Monica. În
acest sens se elaboreazã documentele æi graficele de organizare
a acestor activitãåi care, ulterior, sunt conduse de cãtre personalul
biroului.
Corpul profesoral, care îæi desfãæoarã activitatea în cadrul
Æcolii, este compus din 22 cadre. Este format din ofiåeri cu o
bogatã experienåã profesionalã, câætigatã datoritã muncii în
structurile operative, æcoala atrãgând persoane cu experienåã,
specialiæti în educaåie æi în diferite domenii operative.
Nivelul de pregãtire al personalului didactic este foarte înalt,
datoritã unor factori cumulativi, care permit susåinerea acestei
aprecieri. Toate cadrele implicate în procesul de instruire au
participat la diferite forme de pregãtire în åarã sau strãinãtate,
care le-au adus recunoaæterea ca formatori sau experåi în domenii
cu incidenåã asupra activitãåii profesionale, ulterior diseminând
aceste competenåe în rândul personalului PFR.
Tot personalul cu atribuåii în formare a urmat diferite forme de
pregãtire în domeniul educaåional - modulul de psihopedagogie
æi masterat în Management educaåional; participarea, în
totalitate, a personalului la activitãåi didactice organizate în
cadrul acordurilor de parteneriat cu Centrul de Formare æi
Perfecåionare din Eschwege - Germania æi cu Æcoala Medie
de Ordine Publicã din Miskolc - Ungaria, care a adus un plus
de experienåã æi valoare-adãugatã, transferatã, cu eficienåã, în
activitatea de pregãtire cu elevii/cursanåii.
Asigurarea calitãåii educaåiei reprezintã o prioritate permanentã
a instituåiei æi a personalului sãu æi se realizeazã prin acåiuni care
dezvoltã capacitatea æcolii de a elabora, planifica æi implementa
programe de studiu, prin care se asigurã absolvenåi bine pregãtiåi
profesional, pentru a rãspunde aæteptãrilor structurilor operative
æi pentru a le întãri încrederea cã organizaåia îndeplineæte
standardele de calitate.
Asigurarea calitãåii educaåiei este centratã preponderent
pe rezultate, care sunt exprimate în competenåe, valori æi
aptitudini, care se obåin prin parcurgerea æi finalizarea celor doi
ani de studii. Studiind procesele de implementare a procedurilor
managementului calitãåii din æcoalã, se observã cã s-a urmãrit
permanent implicarea activã a tuturor cadrelor æi a elevilor în
evaluarea æi desfãæurarea activitãåilor de învãåãmânt, precum
æi participarea reprezentanåilor beneficiarului la îmbunãtãåirea
activitãåilor didactice dupã principiile competitivitãåii æi necesitãåii.
Astfel, s-a modernizat æi îmbunãtãåit procesul de învãåãmânt,
printr-o colaborare permanentã cu beneficiarii æi instituåiile
similare din åarã æi strãinãtate, realizând înalte standarde pentru
a pregãti absolvenåi capabili sã utilizeze cunoætinåe teoretice æi
practice în vederea obåinerii unor avantaje pe termen lung. Toate
acestea au constituit obiective permanente pe care conducerea,
æi fiecare membru al corpului profesoral, le are în vedere.
În acest sens, un aspect prioritar este reprezentat de
organizarea de acåiuni diversificate de cooperare interæcolarã,
în domeniul calitãåii, cu instituåii similare interne/internaåionale,
fie prin continuarea schimburilor de experienåã, fie prin realizarea
unor protocoale între instituåiile de învãåãmânt postliceal, în
domeniul calitãåii.
În æcoalã funcåioneazã Comisia pentru evaluarea æi asigurarea
calitãåii, care, anual, elaboreazã un Raport intern de evaluare a
calitãåii, pe care îl înainteazã eæaloanelor superioare æi Agenåiei
Române de Asigurare a Calitãåii în Învãåãmântul Preuniversitar
(ARACIP). În anul 2011 a avut loc evaluarea externã, de cãtre
ARACIP, care a constatat îndeplinirea tuturor descriptorilor
corespunzãtori indicatorilor de calitate, din H.G. nr.21/2007
(Standardele de acreditare), respectiv H.G. nr.1534 (Standardele
de calitate), unde toåi indicatorii au fost apreciaåi cu calificativul
FB æi unul cu Excelent.
Un învãåãmânt de calitate nu poate fi concretizat fãrã a fi
asociat rodului activitãåii de cercetare ætiinåificã æi didacticã,
activitate materializatã prin aportul corpului profesoral la
elaborarea unor valoroase note de curs, cu un bogat conåinut
ætiinåific, ancorat în realitatea specificã viitoarei profesii. Numãrul
mare de note de curs este editat în regie proprie, cu cheltuieli
minime, în mini tipografia æcolii, în baza unui Plan anual de
editurã.
Relevanåã, actualitate, extensie,
echilibru æi flexibilitate
Acestea sunt adjectivele care caracterizeazã procesul de
învãåãmânt oferit în æcoalã.
Misiunea æcolii este de a forma agenåi de poliåie de frontierã pe
baza unitãåilor de competenåã stabilite în Standardul ocupaåional
pentru treapta de bazã a carierei poliåistului de frontierã. Tinerii
sunt educaåi în spiritul respectului pentru principiile statului de
drept, democraåiei, dragostei æi devotamentului faåã de åarã, faåã
de trecutul istoric æi tradiåiile poporului român.
Conåinuturile de învãåãmânt au respectat obiectivele æi
competenåele de bazã ale activitãåii poliåistului de frontierã æi
au fost adaptate, în permanenåã, cerinåelor momentului æi ale
beneficiarului indirect - Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã.
Dacã, de la înfiinåarea æcolii în 1992 æi pânã în anul 2007,
procesul de învãåãmânt s-a desfãæurat în baza Planurilor de
învãåãmânt æi a programelor æcolare structurate pe arii curriculare
æi pe discipline, începând cu seria de elevi 2007-2009, în
contextul adaptãrii la cerinåele unei pregãtirii profesionale
unitare la nivelul comunitãåii europene, procesul de învãåãmânt
a fost restructurat, realizându-se proiectarea unui învãåãmânt
centrat pe competenåe, care rãspunde reglementãrilor privind
asigurarea calitãåii în educaåie æi îndeplineæte criteriile de
relevanåã, continuitate, permeabilitate, actualitate, extensie,
echilibru æi flexibilitate.
12 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

Modelul proiectãrii centrate pe competenåe asigurã realizarea
Standardului de Pregãtire Profesionalã stabilit pentru calificarea
agent poliåie de frontierã, cu urmãtoarea structurã: unitãåi de
competenåã cheie (pot fi transferate mai multor calificãri din
acelaæi domeniu, permiåând o mai uæoarã integrare pe piaåa
muncii din România): Comunicare profesionalã, Comunicare
profesionalã în limba strãinã, Utilizarea tehnicii de calcul
æi comunicaåii, Cooperarea æi lucrul în echipã; unitãåi de
competenåã specializate (indicã pregãtirea specificã a agentului
poliåiei de frontierã): Asigurarea supravegherii frontierei de stat,
Realizarea controlului de frontierã, Constatarea æi sancåionarea
contravenåiilor, Constatarea infracåiunilor, Utilizarea
armamentului, Realizarea intervenåiei poliåieneæti, Combaterea
infracåionalitãåii transfrontaliere, Conducerea autovehiculelor.
Astfel, învãåãmântul se desfãæoarã în baza curriculei scrise
(Plan de învãåãmânt æi Programã æcolarã) pentru fiecare serie
de elevi. Acest nou tip de pregãtire iniåialã presupune o
abordare pragmaticã a profesiei de poliåist de frontierã, prin
formarea competenåelor practic-aplicative necesare exercitãrii
atribuåiilor.
Pregãtirea pe module æi competenåe este asiguratã de un
personal didactic cu o bogatã experienåã poliåieneascã æi
psihopedagogicã.
Conåinuturile ætiinåifice, metodele æi procedeele didactice,
dotarea æi folosirea echipamentelor didactice au constituit,
întotdeauna, nucleul pregãtirii æi perfecåionãrii personalului
preocupat, în mod constant, de obåinerea performanåelor. Aæa
se explicã faptul cã, în ultimii ani, au fost obåinute progrese în
ceea ce priveæte conåinutul æi sfera de acåiune a metodologiei
didactice, lucru reflectat în rezultatele deosebite obåinute de
absolvenåi, feed-back-ul primit de la beneficiar scoåând în
evidenåã satisfacåia acestuia privind calitatea absolvenåilor æi
nivelul de pregãtire a agenåilor care au participat la cursurile
de carierã.
Æcoala deåine o bazã material-didacticã adecvatã, care
sprijinã demersul instructiv-educativ pentru realizarea
obiectivelor propuse în Curriculumul æcolar.
Procesul de învãåãmânt se desfãæoarã în sãli de clasã,
laboratoare, sãli de sport, dar æi pe terenuri de instrucåie,
poligon de tragere, prin æedinåe practic-aplicative desfãæurate
în structurile operative ale ITPF BIHOR, respectiv PTF Rutier,
Feroviar æi Aeroportuar Oradea.
Un rol important, în procesul de formare æi pregãtire
iniåialã a elevilor, îl are practica profesionalã, concretizatã
prin planificarea, în cadrul procesului de învãåãmânt, a patru
stagii de practicã, desfãæurate la structurile operative ale IGPF,
stagii efectuate în baza unei programe bine definite æi conduse
nemijlocit de îndrumãtori desemnaåi din rândul personalului
didactic æi instructori din cadrul æcolii.
Promovare, selecåie, admitere, absolvire
În vederea cunoaæterii, în rândul publicului, a profesiei de
agent de poliåie de frontierã, ofiåerii æi agenåii din æcoalã desfãæoarã
activitãåi de promovare a ofertei educaåionale în comunitate æi
instituåiile de învãåãmânt liceal, în special, în judeåele de frontierã.
Prezentare
Elev anul II, Eugen Stãnicã – Balæ, jud. Olt
„Dintotdeauna, ideea de a purta uniformã m-
a atras. Dorinåa de a ajunge poliåist de frontierã
mi-a fost insuflatã æi de cãtre sora mea, care lucra
în aceastã armã. La început nu ætiam foarte multe
lucruri despre æcoala care pregãteæte poliåiætii de
frontierã. Majoritatea informaåiilor le-am luat de
pe INTERNET, iar destinul a fãcut sã fiu elev al
acestei æcoli. Odatã ajuns în æcoalã, mi-am dat
seama cã am fãcut o alegere bunã. Începând cu profesorii, care
sunt foarte bine pregãtiåi æi preocupaåi în permanenåã de elevi,
continuând cu programa æcolarã, structuratã de aæa naturã încât sã
capteze interesul æi sã åinã cont de situaåia opertivã, æi terminând cu
dotãrile æcolii, toate acestea confirmã faptul cã Æcoala de Pregãtire a
Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” se poate compara cu
æcolile de profil din Germania æi Ungaria. Am participat în cadrul
acestor æcoli, împreunã cu colegii mei, câte o sãptãmânã, alãturi
de colegii germani æi maghiari, la cursuri æi în activitatea operativã
din Aeroportul Frankfurt æi la frontiera verde ungarã.
Sunt o persoanã activã æi îmi place sã mã implic în cât mai multe
activitãåi, iar Æcoala de la Oradea îmi oferã prilejul de a participa
la cât mai multe acåiuni interesante”.
Elev anul II, Raluca Æandru – Siret, jud. Suceava
„Æcoala ne pune la dispoziåie un laborator
de criminalisticã foarte bine dotat, o salã de
informaticã modernã, în care fiecare elev are
propriul cont de INTRANET. Elevii din cadrul
æcolii participã sãptãmânal la æedinåe practice în
frontierã, unde cunoætiinåele teoretice dobândite
la cursuri pot fi puse în practicã. De asemenea,
apreciez faptul cã se organizeazã activitãåi
extraæcolare, cum ar fi ieæiri sãptãmânale la teatru,
film, excursii sau balul bobocilor. Mi-aæ dori ca la
finalizarea cursurilor sã primesc repartiåie la frontiera cu R. Moldova
sau, în Portul Constanåa. Deæi, în prezent, imaginea poliåistului de
frontierã a avut de suferit, ca urmare a comportamentului incorect
al unor colegi, care, deæi nu sunt mulåi la numãr, au pus o amprentã
negativã, mã bucur cã am ales aceastã carierã æi sunt sigurã cã la
sfâræitul æcolii voi fi un poliåist de frontierã bine pregãtit”.
Elev anul I, Cãtãlina Nagy-Gyuris – Nãdlac, jud.Arad
„Sunt antrenoare de Judo æi arbitru de Judo æi Sambo. Înainte
de a ajunge la æcoalã am fost antrenoare 2 ani
la Bucureæti, apoi am ales sã devin poliåist de
fontierã. Reprezint æcoala în competiåii, alãturi
de coordonatorii cms. Dan Zãpodeanu æi cmsæef
Daniel Rusanda, cãrora le mulåumesc pentru
sprijinul acordat, întrucât îmi oferã posibilitatea sã
continui activitatea sportivã. Sunt medaliatã atât la
naåionale cât æi la internaåionale de Judo, Kempo
æi Sambo. De asemenea, am ocupat locul al
III-lea la Cupa Mondialã Universitarã de Sambo
din Cehia - Praga 2010”.
Elev anul I, Cristian Banu – Galaåi
„În anul 2005 am terminat liceul, apoi am absolvit Facultatea de
Mecanicã din Galaåi. În timpul facultãåii am menåinut legãtura cu
doi colegi de liceu, care au absolvit Æcoala de la
Oradea în 2007 æi care m-au încurajat ca, dupã
ce termin facultatea, sã fac aceeaæi alegere.
Aæ vrea sã adaug, la cele spuse de colegii
mei, cã Æcoala are æi o revistã, în care se publicã
materiale de interes æi putem fi la curent cu
noutãåile în domeniu.
Æcoala oferã, de asemenea, condiåii foarte
bune de cazare, învãåãmânt æi, nu în ultimul
rând, sportive. În cadrul Æcolii avem terenuri de
fotbal æi de tenis pe care le folosim de fiecare datã cu plãcere.
Mã bucur cã am avut ocazia sã întâlnesc colegi din toate zonele
åãrii æi sã legãm prietenii. Sper ca repartiåia sã îmi ofere un loc de
muncã în oraæul meu natal”.
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
13

Prezentare
Aceste acåiuni constau în prezentãri de filme documentare,
distribuirea de afiæe æi pliante informative, informãri pe site-ul
æcolii www.avramiancu.ro, despre activitatea Æcolii de Pregãtire a
Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” - Oradea æi a Poliåiei
de Frontierã, în general.
De asemenea, activitatea de promovare, realizatã de cãtre
æcoalã, a mai inclus publicitatea în cotidiene locale æi centrale æi
prin intermediul internetului.
Admiterea în æcoalã se face prin concurs, unde participã tinerii
selecåionaåi la nivel naåional, prin Inspectoratele Teritoriale ale
Poliåiei de Frontierã, care îndeplinesc condiåiile legale stabilite prin
normele cu privire la selecåionarea candidaåilor æi sunt declaraåi
apåi la examinarea psihologicã. Ministerul Administraåiei æi
Internelor stabileæte metodologia concursului de admitere, numãrul
de locuri æi perioada de desfãæurare. Concursul de admitere are
douã etape: probe eliminatorii, constând în efectuarea vizitei
medicale æi susåinerea probelor fizice, æi proba de cunoætinåe,
constând în susåinerea unui test grilã din limba românã æi una din
limbile francezã sau englezã.
Finalizarea studiilor în æcoalã se face prin susåinerea unui
examen de absolvire. Acest examen a suferit, de-a lungul
timpului, mici modificãri, astfel încât din momentul trecerii la
învãåãmântul structurat pe module æi competenåe, examenul final
s-a derulat într-o formã integratã, cuprinzând componenta teoreticã
æi practic-aplicativã. Nu este de neglijat, în procesul de formare
iniåialã a absolvenåilor, motivarea æi interesul acestora cu privire
la rezultatele obåinute pe timpul æcolarizãrii æi a examenului de
absolvire. Faptul cã repartiåia, în structurile operative, se face în
funcåie de media generalã de absolvire, este un puternic factor
de motivare.
Cursuri de formare continuã, derulate în æcoalã
Dorinåa de înnoire æi ancorare în realitãåile sociale prezente
deschide perspectiva unei noi orientãri în domeniul formãrii
continue a agentului poliåiei de frontierã, prin dezvoltarea unor
competenåe clare, care sã rãspundã exigenåelor sociale, solicitãrilor
venite din partea beneficiarului æi a cerinåelor intrãrii în spaåiul
Schengen.
În acest sens, Æcoala Oradea organizeazã æi desfãæoarã
activitãåi de formare profesionalã a personalului Poliåiei de
Frontierã în domeniul Schengen æi în alte domenii necesare
îndeplinirii atribuåiilor æi misiunilor specifice, cum sunt: cooperare
poliåieneascã internã æi internaåionalã; cunoaætere æi utilizare de
aplicaåii Schengen; procedurã judiciarã; programe de relaåii cu
publicul; limbi strãine (începãtori æi mediu); domeniul IT (începãtori
æi mediu); controlul frontierelor; managementul conducerii;
tehnic, transport, achiziåii, intendenåã; prevenirea traficului de
droguri; ordine publicã æi siguranåã naåionalã; instrucåia tragerii;
cunoaæterea æi aplicarea metodologiilor de lucru în centrele locale
de lucru æi coordonare ale Poliåiei de Frontierã.
Forma de desfãæurare a acestor cursuri este de scurtã duratã (1-
2 sãptãmâni) compact, cât æi de duratã medie (4-12 sãptãmâni),sub
forma E-learning.
Ca efective æcolarizate, de-a lungul timpului, au fost pregãtite:
18 promoåii de elevi, cu o duratã de æcolarizare între unu æi doi
ani, cuprinzând 2.017 absolvenåi æi o promoåie în aæteptarea
examenului de absolvire, cu 97 elevi; 16 promoåii de agenåi
proveniåi din sursã externã, cu o duratã de æcolarizare de 3-6
luni, totalizând 1.091 de absolvenåi; cursuri de formare continuã
– 4.313 cursanåi; 6 promoåii ofiåeri în rezervã, cu o duratã de
æcolarizare de 6 luni - 602 absolvenåi.
Activitãåi extracurriculare
Concomitent cu activitãåile didactice, în æcoalã se desfãæoarã
activitãåi de pãstrare a tradiåiilor cultural-educative æi artistice, a
stimulãrii creaåiei literare, educaåiei moral-creætine, dezvoltãrii
sportului de masã æi de performanåã, de petrecere a timpului liber.
În cadrul acestor activitãåi, menåionãm participarea personalului
æcolii æi a elevilor la diferite concursuri æi evenimente culturalartistice
æi sportive, organizate la nivelul MAI æi a comunitãåii
locale æi judeåene.
Totodatã, elevii Æcolii Oradea, cu susåinerea conducerii acesteia
æi sub îndrumarea diriginåilor æi a ofiåerului responsabil de aceste
activitãåi, organizeazã æi participã la activitãåi extracurriculare cum
ar fi: balul bobocilor, vizionarea de piese de teatru æi spectacole
de divertisment, vizite la muzee æi obiective culturale, precum æi
excursii tematice în diferite zone.
În cadrul festivalurilor cultural-artistice ale elevilor æi studenåilor
din instituåiile de învãåãmânt ale MAI, æcoala a participat cu tinere
talente, rezultatele obåinute clasându-ne pe locuri onorabile.
Premiile, medaliile æi distincåiile primite sunt expuse, spre mãrturie,
în clãdirea comandamentului.
De asemenea, în cadrul æcolii a fost amenajatã, cu sprijinul
personalului propriu, sala de tradiåii într-o åinutã modernã,
care promoveazã tradiåiile istorice, naåionale æi de profesie ale
grãnicerilor, respectiv ale Poliåiei de Frontierã, cu un numãr mare
de exponate inedite specifice armei în evoluåia ei.
În decembrie 2007 a demarat publicarea revistei æcolii,
trimestrial, intitulatã „PRO PATRIA SEMPER” care este editatã prin
implicarea elevilor, cadrelor didactice æi a personalului æcolii.
Personalul æcolii æi elevii sunt implicaåi în activitãåi de
întrajutorare materialã a unor Centre de copii æi Cãmine de bãtrâni
din municipiul Oradea. Fondurile pentru aceste activitãåi se obåin
atât prin contribuåia benevolã a personalului æcolii, cât æi ca urmare
a valorificãrii bonurilor primite în urma derulãrii Campaniei de
donare de sânge.
Apelurile umanitare, primite de la eæaloanele superioare, au
avut, întotdeauna, ecou în rândul personalului æcolii, aceætia
contribuind, benevol, cu sume de bani pentru ajutorarea semenilor
Coordonator cms. Dan Zãpodeanu, împreunã
cu eleva Cãtãlina Nagy-Gyuris
14 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

aflaåi în situaåii dificile.
În desfãæurarea activitãåilor sportive din æcoalã, un rol deosebit
de important îl are Asociaåia Sportivã „AVRAM IANCU” a æcolii.
Aceasta este structuratã pe mai multe secåii: atletism, arte maråiale,
tir, orientare sportivã, fotbal, æah æi este cunoscutã atât pe plan
intern, cât æi internaåional, prin performanåele obåinute.
La competiåiile sportive, desfãæurate în cadrul MAI, pe diverse
ramuri sportive, au participat, din cadrul æcolii, loturi formate din
elevi æi cadre pregãtite de profesorii de specialitate.
Colaborare æi parteneriate
Pentru asigurarea unui învãåãmânt de calitate, instituåia a
iniåiat æi dezvoltat o serie de parteneriate interne æi internaåionale.
Învãåãmântul presupune o permanentã adaptare la cerinåele
societãåii. Aæadar, cu cât existã o ancorare în realitatea din jur,
cu atât este mai uæor sã fie aplicate cunoætinåele dobândite în
timpul procesului de învãåãmânt.
Modalitatea de cunoaætere a realizãrilor celorlalte instituåii
care, fie participã la efortul comun de pregãtire a tinerilor, fie
le oferã acestora posibilitatea afirmãrii profesionale, poate fi un
factor mobilizator æi motivant, iar prin dezvoltarea parteneriatelor
cu acestea se afirmã principiul „câætig eu, câætigi æi tu”.
Conectarea la cerinåele situaåiei operative de frontierã a
presupus o legãturã strânsã æi activã cu Inspectoratul General
al Poliåiei de Frontierã Române æi structurile acestuia din åarã
(inspectorate teritoriale, sectoare, puncte de trecere ale poliåiei de
frontierã), unde elevii desfãæoarã stagii de practicã, iar absolvenåii
fac dovada celor învãåate în æcoalã.
Pe timpul derulãrii procesului de învãåãmânt, ofiåeri specialiæti
din cadrul ITPF Oradea, IPJ Bihor, IJJ Bihor, ISU Bihor, DGA
Bihor æi SMURD Bihor, desfãæoarã activitãåi de predare-învãåareevaluare
æi æedinåe practice, în funcåie de tematica planificatã,
dupã metoda team-teaching, împreunã cu profesorii din
æcoalã.
Colaborare cu alte instituåii
Æcoala are încheiate acorduri de parteneriat æi protocoale de
colaborare cu instituåii publice din municipiul Oradea, cum ar fi:
Universitatea Oradea, Inspectoratul Æcolar Judeåean Bihor, Teatrul
de Stat Oradea, Biblioteca Judeåeanã, Agenåia Naåionalã Antidrog,
Serviciul Român de Informaåii, Parchetul de pe lângã Tribunalul
Prezentare
Judeåului Bihor, Biroul Vamal Oradea æi cu alte instituåii.
Sunt în derulare, concomitent, trei proiecte de parteneriat
internaåional cu: Centrul de Formare æi Perfecåionare a
Prezidiumului Poliåiei de Frontierã Mitte–Eschwege, încheiat în
august 2002, cu Æcoala Medie de Ordine Publicã Miskolc, încheiat
în octombrie 2003 æi, nu în ultimul rând, cu Æcoala Medie de
Ordine Publicã Szeged, încheiat în ianuarie 2010, æcoalã cu
care se deruleazã, al doilea an consecutiv, proiecte cu finanåare
europeanã, fiind æi în acest domeniu pionieri.
Un factor care contribuie la dezvoltarea calitãåii procesului
instructiv-educativ este concretizat prin transferul experienåei
rezultate din multiplele activitãåi de parteneriat desfãæurate în
instituåiile menåionate. Activitãåile de parteneriat au abordat
diferite domenii vitale în activitatea unei instituåii de învãåãmânt,
participanåii fiind atât cadre didactice cât æi elevii æcolii, iar
învãåãmintele æi bunele practici rezultate au fost diseminate în
procesul educativ.
Colaborarea cu agenåia FRONTEX
Æcoala este permanent racordatã la evoluåia sistemului
european de pregãtire poliåieneascã æi interesatã în formarea,
la viitorul absolvent, a unui profil profesional european, aspect
rezultat din implementarea în sistemul pregãtirii de bazã,
începând cu anul 2008, a Curriculumului pentru pregãtirea de
bazã a poliåiætilor de frontierã europeni, elaborat de specialiæti ai
agenåiei FRONTEX - CCC.
Acest context a menåinut æi dezvoltat relaåiile instituåionale cu
Agenåia FRONTEX, care, începând cu anul 2010, organizeazã, în
cadrul instituåiei Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã
„Avram Iancu” – Oradea, æi cursuri de pregãtire pentru personalul
operativ, eforturile æcolii fiind recunoscute, æi situeazã æcoala
printre Academiile partenere ale Agenåiei FRONTEX.
Calendarul activitãåilor cu FRONTEX:
2008 - Implementarea în formarea iniåialã a CCC (programa
de pregãtire FRONTEX);
2009 - Evaluarea, de cãtre FRONTEX, a nivelului de pregãtire
al elevilor, dupã implementarea CCC;
2009 - Partener în reåeaua academiilor FRONTEX;
2010 -2012 - Începând cu acest an, Æcoala este implicatã
direct în organizarea unor activitãåi stabilite sub egida Agenåiei
FRONTEX, în aceastã perioadã derulându-se 11 activitãåi cu
participarea unor numeroæi specialiæti din strãinãtate.
Anual, începând cu anul 2008 Æcoala de Pregãtire a Agenåilor
Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” – Oradea organizeazã
„Simpozionul internaåional al cadrelor didactice din instituåii de
învãåãmânt din åarã æi strãinãtate”, o activitate unicã prin domeniul
abordat, respectiv problematica formãrii iniåiale æi continue a
lucrãtorilor din structurile de ordine æi siguranåã publicã din
UE æi state din vecinãtatea apropiatã României. Anul trecut, la
simpozion, au participat reprezentanåii a æase instituåii de formare
din MAI, care, alãturi de colegi din Germania, Ungaria, Serbia, R.
Moldova æi Ucraina, au colaborat, lucrat împreunã æi stabilit relaåii,
care au permis un schimb de experienåã pozitivã în educaåie æi
însuæirea unor bune practici.
Ionel HOTNOGA
Monica BONDAR
Etelka KISS
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
15

Cooperare
EUROSUR
În contextul demersurilor întreprinse
la nivel naåional, în data de 16 februarie,
a avut loc, la sediul IGPF, o reuniune de
lucru interministerialã pentru discutarea
detaliilor legate de cooperarea æi
schimbul de informaåii între autoritãåile
naåionale de aplicare a legii, în vederea
realizãrii scopului EUROSUR.
Sistemul EUROSUR se doreæte a fi
un mecanism de schimb de informaåii æi
cooperare, care va permite autoritãåilor
statelor membre, responsabile cu
activitãåile de supraveghere a frontierei,
æi Agenåiei FRONTEX, sã colaboreze
la nivel tactic, operaåional æi strategic.
Scopul acestui sistem vizeazã creæterea
securitãåii interne a UE prin prevenirea
criminalitãåii transfrontaliere, reducerea
numãrului migranåilor ilegali, care
intrã în spaåiul Schengen æi reducerea
considerabilã a deceselor inacceptabile
ale migranåilor pe mare.
Prioritatea politicã acordatã
EUROSUR a fost confirmatã de Tratatul
privind Funcåionarea Uniunii Europene,
Programul Stockholm æi de Planul de
Acåiune pentru implementarea acestuia,
respectiv de Comunicarea
Comisiei privind Strategia de
Securitate Internã a UE.
Sistemul EUROSUR are în
vedere utilizarea de tehnologii
moderne, care sã sprijine
statele membre, promovarea
interoperabilitãåii æi uniformizarea
standardelor de supraveghere a
frontierei, respectiv realizarea,
aproape în timp real, a schimbului
de informaåii între Centrele
Naåionale de Coordonare, pe
Rita-Aniæoara POPESCU
de o parte, respectiv Agenåia FRONTEX
æi Centrele Naåionale de Coordonare, pe
de altã parte, în privinåa supravegherii
frontierei externe.
EUROSUR va furniza statelor
membre un cadru operaåional (fluxul de
informaåii) æi unul tehnic (infrastructura),
care vor creæte cunoaæterea situaåionalã
æi vor îmbunãtãåi capacitatea de reacåie a
autoritãåilor naåionale, care supravegheazã
frontierele externe ale statelor membre UE.
Totodatã va reprezenta un mecanism de
întãrire a cooperãrii, atât între autoritãåile
de aplicare a legii de la nivel naåional, cât
æi între statele membre pentru scopuri ce
privesc securitatea internã.
O atenåie deosebitã
este acordatã, de
asemenea, creãrii
sinergiilor cu Pactul
European, pentru
combaterea traficului
internaåional de droguri
æi cu activitãåi din alte
sectoare, precum
transportul maritim.
Dupã prezentarea,
în 2008, de cãtre
Comisia Europeanã,
a foii de parcurs
pentru dezvoltarea
Sistemului European
de Supraveghere a
Frontierei, s-a constatat
un progres semnificativ,
atât la nivel politic, cât æi la nivel tehnic.
În perioada 2008-2010 statele membre,
Agenåia FRONTEX æi Comisia au definit
principalele componente tehnice ale
EUROSUR, iar începând cu anul 2010
(Sistemul European
de Supraveghere a
Frontierelor)
se testeazã æi valideazã componentele
sistemului, în cadrul Proiectului Pilot æi
al proiectelor demonstrative.
Grupul de experåi pentru
implementarea Proiectului Pilot
EUROSUR îæi desfãæoarã activitatea
din noiembrie 2009, fiind format din
reprezentanåi ai Agenåiei FRONTEX,
Comisiei Europene, ai statelor membre
UE æi ai statelor asociate Schengen, cu
scopul de a furniza informaåii legate de
dezvoltarea Reåelei Centrelor Naåionale
de Coordonare, cu accent pe conåinutul
æi formatul schimbului de informaåii.
La nivel european, sistemul EUROSUR
este prevãzut a se implementa în trei faze
succesive, prima vizând statele membre
localizate la frontiera externã maritimã,
de sud æi terestrã de est a UE, începând
cu 1 octombrie 2013, a doua vizând
celelalte state membre, care au frontierã
externã terestrã æi maritimã, ce vor putea
operaåionaliza Centre Naåionale de
Coordonare din 2014 æi, în cele din
urmã, restul statelor membre, pentru
acestea neexistând, pânã în prezent, un
calendar, în acest sens.
Un factor major ce va influenåa
reuæita EUROSUR va fi implicarea
activã a åãrilor teråe vecine. Totuæi,
sistemul trebuie realizat, în primul
rând, între statele membre UE, înainte
ca åãrile teråe vecine sã fie invitate sã se
alãture acestei cooperãri. Dezvoltarea
16 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

sistemului EUROSUR este realizatã, în
special, de cãtre Comisia Europeanã, în
strânsã cooperare cu statele membre æi cu
FRONTEX, însã industria æi cercetarea la
nivel european joacã, de asemenea, un
rol important în dezvoltarea, testarea æi
implementarea sistemului.
În luna decembrie 2011, Comisia
Europeanã a lansat propunerea legislativã
privind Regulamentul Parlamentului
European æi al Consiliului pentru
Crearea/Stabilirea Sistemului European de
Supraveghere a Frontierelor – EUROSUR.
Textul proiectului de Regulament va fi
dezbãtut în cadrul reuniunilor Grupului de
Lucru Frontiere/Comitet Mixt, de la nivelul
Consiliului UE, în cadrul cãruia România
este reprezentatã de cãtre instituåia
noastrã. Pe parcursul acestui an vor avea
loc vizite de lucru la nivelul Centrelor
Naåionale de Coordonare din statele
membre, în vederea instalãrii efective a
aplicaåiei sistemului EUROSUR.
Stadiul implementãrii
sistemului la nivel naåional
Din perspectiva activitãåilor de
combatere a migraåiei ilegale æi
a infracåionalitãåii transfrontaliere
desfãæurate de Poliåia de Frontierã
Românã, precum æi a dezvoltãrii
controlului frontierelor externe ale UE,
România efectueazã demersuri în vederea
implementãrii sistemului EUROSUR la
nivel naåional.
Prin instituåia noastrã, România
participã la reuniunile grupului de
experåi privind sistemul EUROSUR de la
nivelul Comisiei, precum æi la reuniunile
grupului de experåi privind implementarea
Proiectului Pilot EUROSUR (calitate de
observator), desfãæurat sub egida Agenåiei
FRONTEX.
În ceea ce priveæte implementarea
conceptului, la nivelul Poliåiei de
Frontierã Române, PFR a fost prima
autoritate a unui Stat Membru UE care
a creat Centrul Naåional de Coordonare
(NCC). Aceastã structurã, aflatã la
nivelul IGPF, a fost creatã în contextul
Operaåiunii Comune EPN/EUXINE
2008 (prima operaåiune coordonatã de
FRONTEX la Marea Neagrã), asigurând
coordonarea supravegherii maritime pe
durata Operaåiunii. Într-o primã fazã,
Centrul Naåional de Coordonare are
atribuåii exclusiv pe frontiera maritimã,
asigurând supravegherea traficului naval
æi schimbul de informaåii cu alte agenåii
naåionale de implementare a legii, având
atribuåii în acest domeniu.
În contextul EUROSUR æi al deplinei
implementãri a Sistemului Integrat de
Securizare a Frontierei, aceastã structurã
îæi va extinde atribuåiile, în anul 2012, pe
toate tipurile de frontierã, schimbul de
informaåii urmând a fi efectuat atât cu
celelalte state membre, cât æi cu Agenåia
Frontex.
În ziua de 23 februarie, Tom Nuttall,
editor adjunct al prestigioasei publicaåiei
britanice „The Economist” a inclus pe
agenda vizitei sale de documentare, în
România, æi o escalã la sediul Gãrzii de
Coastã din Constanåa.
Însoåit de comisarul-æef de poliåie Ana-
Maria Duåã, din cadrul Direcåiei Generale
Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale
a MAI, ziaristul britanic a dorit sã viziteze
sediul Centrului de comandã æi control
SCOMAR æi nava de supraveghere
maritimã „Ætefan cel Mare”, nava amiral
a Poliåiei de Frontierã Române.
Primul popas a fost efectuat la sediul
SCOMAR, unde a fost întâmpinat de
directorul adjunct pe probleme de marinã
al Gãrzii de Coastã, comisar-æef de poliåie
Leontin Cezar, de æeful Serviciului de
Supraveghere æi Control Maritim æi Fluvial,
Cooperare
Jurnalist de la
„The Economist”,
în vizitã de
documentare la
Garda de Coastã
comisar-æef de poliåie Florentin Costache
æi de æeful Biroului Relaåii Internaåionale
æi Topogeodezie, comisar-æef de poliåie
Costel Bucur.
Oaspetele englez a asistat la o
prezentare complexã a activitãåilor Gãrzii
de Coastã la Marea Neagrã æi la modul
practic de lucru al poliåiætilor de frontierã
din cadrul Serviciului de Supraveghere æi
Control Maritim æi Fluvial.
A urmat vizita în Portul Constanåa
æi prezentarea navei de supraveghere
maritimã „Ætefan cel Mare”, comandantul
acesteia, comisar de poliåie Cãtãlin
Paraschiv, trecând în revistã misiunile
executate de echipajul sãu în cadrul
FRONTEX.
Marius NICULESCU
Întrevedere la frontiera moldo-românã
Dupã semnarea la Iaæi, în data de
29 noiembrie 2011, a Planului privind
Dezvoltarea Cooperãrii Instituåiilor de
Frontierã ale Republicii Moldova æi
României, pe anul 2012, în ziua de 27
februarie, în PTF Leuæeni - Republica
Moldova, a avut loc prima întrevedere de
lucru a delegaåiilor IGPFR æi Serviciului
Grãniceri al R. Moldova.
În cadrul întrevederii, participanåii au
fãcut schimb de informaåii cu privire la
evoluåia cadrului normativ æi armonizarea
legislaåiei la acquis-ul comunitar pentru
anul 2012, reorganizarea Poliåiei de
Frontierã Române, evoluåia organizatoricã
a Serviciului Grãniceri al Republicii
Moldova æi, nu în ultimul rând, a
fost prezentatã activitatea Centrului
Operaåional de Coordonare al PFR.
Delegaåia românã a fost compusã din
cms. æef de poliåie Gheorghe Tiron - æeful
Oficiului Juridic din cadrul IGPF - æeful
delegaåiei, cms. æef de poliåie Octavian
Ghercu - ofiåer specialist în cadrul
Centrului Operaåional de Coordonare al
IGPF, scms. de poliåie Valentin Marin
- consilier juridic în cadrul IGPF, cms.
æef de poliåie Dan Liviu Barbacariu - æef
birou Schengen Relaåii Internaåionale æi
Topogeodezie - ITPF Iaæi, insp. de poliåie
Cecilia Gîråu - consilier juridic în cadrul
STPF Vaslui.
Din delegaåia Republicii Moldova
au fãcut parte: maiorul de justiåie Diana
Sãlcuåan - locåiitor æef al Directiei juridice
- æeful delegaåiei, maior de justiåie Denis
Gîlea - æeful Secåiei Legislaåie
a Directiei Juridice, cpt. Sergiu
Ciuntu - æeful SCF Leuæeni, lt. Ana
Gavriliåã - locåiitor æef al Secåie
Direcåiei Integrare Europeanã æi
Relaåii Internaåionale, locotenent
de justiåie Oleg Grãdinaru -
specialist principal al Direcåiei
Juridice.
Întrevederea s-a desfãæurat
într-un format constructiv, în
spiritul cooperãrii æi înåelegerii
reciproce.
Mihaela LAZÃR DENIS
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
17

Umanitare
Acåiune umanitarã a poliåiætilor de frontierã
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
împreunã cu Sindicatul Naåional al Poliåiætilor æi
Personalului Contractual, cu sprijinul reprezentanåilor
din Garda Financiarã Ilfov æi în parteneriat cu JTI
România, a desfãæurat, în zilele de 15 æi 16 februarie,
o acåiune umanitarã, pentru ajutorarea localnicilor
afectaåi de ninsori æi viscol din localitãåi izolate, aflate
în judeåele Buzãu æi Cãlãraæi.
Au fost colectate, din donaåii æi contribuåii benevole
ale personalului, produse alimentare constând în: 5.000
de pâini, 4.000 conserve, 500 kg fructe, 500 l apã
îmbuteliatã, precum æi sute de pachete ce conåineau
diverse alimente (ulei, orez, pâine, conserve de carne).
Cu ajutorul autospecialelor de teren 4x4 din dotarea
Poliåiei de Frontierã, în data de 15 februarie, au fost
dãruite alimente, apã, fructe æi conserve familiilor
nevoiaæe, bãtrânilor æi copiilor din localitãåile Boldu æi
Costeæti din judeåul Buzãu.
A doua zi, poliåiætii de frontierã æi membrii SNPPC
s-au deplasat în judeåul Cãlãraæi, unde produsele au
fost distribuite, inclusiv cu sprijinul poliåiætilor rurali,
localnicilor din Florica, Podari, Buzoieni, Lupæanu,
Lehliu Sat æi Tãmãdãu.
De asemenea, în toatã aceastã perioadã, peste 50
de poliåiæti de frontierã din IGPF æi membri ai SNPPC
au ajutat la deszãpezirea caselor locuite de bãtrâni sau
familii nevoiaæe, situate în localitãåile unde au ajuns
transporturile umanitare.
Biroul de Informare æi Relaåii Publice
din cadrul IGPF
18 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
19

Umanitare
Poliåiætii de Frontierã în sprijinul populaåiei
Cãderile abundente de zãpadã, de la începutul acestui an, au
generat, în partea de est a României, situaåii dramatice, în care
au fost implicaåi æi cetãåenii din localitãåile de frontierã.
Poliåiætii de frontierã, din aceastã parte a åãrii, au intervenit
în numeroase cazuri pentru a ajuta oamenii aflaåi la nevoie.
Amintim câteva cazuri din zona de competenåã a ITPF Iaæi.
Dispeceratul SPF Oancea, a fost anunåat de lucrãtori din
cadrul Poliåiei Târgu Bujor, în data de 26 ianuarie, cã pe DJ
242 E, comunicaåia Oancea - Roæcani, este un autocar blocat în
zãpadã, ca urmare a condiåiilor meteo. Conducerea sectorului a
hotãrât deplasarea, în zona indicatã, a 7 poliåiæti de frontierã æi a
4 autospeciale. La faåa locului, poliåiætii de frontierã au constatat
cã este un autocar, înmatriculat în R. Moldova, în care se aflau 21
de persoane ce intenåionau sã ajungã în Italia, dar care rãmãsese
blocat în nãmeåi.
Ajunæi la faåa locului, poliåiætii au depistat un bãrbat,
cetãåeanul român M. Arsenie, în vârstã de 61 de ani, care,
din cauza condiåiilor meteo nefavorabile a fost nevoit sã se
adãposteascã într-o colibã pescãreascã. Dupã ce s-au asigurat
cã viaåa lui M. Arsenie nu este în pericol, poliåiætii au luat mãsurile
necesare pentru ca acesta sã ajungã la familie în siguranåã.
În perioada 6-8 februarie poliåiætii de frontierã vasluieni, care
îæi executau misiunile specifice pe raza localitãåii Berezeni, au
intervenit, cu foråe æi mijloace proprii, în deblocarea din nãmeåi
a patru autoturisme æi trei mijloace de transport, a cursei regulate
de cãlãtori pe ruta Falciu - Huæi - Bucureæti, a unui microbuz
æcolar æi autospecialei Poætei Române.
În ziua de 7 februarie, la sediul sectorului s-a primit o
Întrucât o parte dintre persoane acuzau disconfort din cauza
frigului, 14 dintre ele au acceptat sã fie preluate æi transportate
la Æcoala Generalã din localitatea Oancea, unde, cu sprijinul
primãriei din localitate, li s-au asigurat condiåiile necesare de
cazare æi masã.
Concomitent, a fost luatã mãsura anunåãrii lucrãtorilor
de la Direcåia Judeåeanã de Drumuri æi Poduri Galaåi, despre
situaåia existentã, pentru a fi luate mãsurile necesare în vederea
deszãpezirii DJ 242 E, comunicaåia Oancea-Roæcani. Pentru
persoanele care au refuzat sã pãrãseascã autocarul, poliåiætii de
frontierã gãlãåeni au monitorizat în continuare situaåia pentru a
acorda sprijnul necesar, în caz de nevoie.
În data de 8 februarie, la dispeceratul SPF Brãila a fost primitã
o sesizare, din partea membrilor familiei unui bãrbat, cu privire
la dispariåia acestuia în zona kilometrului fluvial 169. Imediat, la
nivelul sectorului a fost organizatã o acåiune de salvare, la care
au participat trei poliåiæti de frontierã æi doi lucrãtori din cadrul
Postului de Poliåie TN. De asemenea, a fost solicitat sprijinul a
douã societãåi comerciale cu profil naval din Brãila, care au pus
la dispoziåia poliåiætilor douã nave pentru traversarea fluviului
Dunãrea.
În data de 6 februarie lucrãtorii din cadrul PTF Tulcea au fost
informaåi de cãtre comandantul unui împingãtor sub pavilion
România, care fusese blocat pe Dunãre, între sloiuri de gheaåã,
din data de 3 februarie, cã cei 12 marinari de la bord au rãmas fãrã
alimente. Împingãtorul, cu trei barje aflate în balast, efectua o cursã
pe Dunãrea maritimã, pe ruta Galaåi – Izmail (R. Ucraina), însã,
din cauza sloiurilor de gheaåã, a rãmas blocat la, aproximativ, 15
kilometri de municipiul Tulcea. Poliåiætii de frontierã au intervenit
cu o autospecialã pentru a prelua trei membri de echipaj, pe care
i-au transportat în municipiul Tulcea, unde s-au putut aproviziona
cu alimente. Marinarilor li s-a asigurat æi transportul înapoi, pe
împingãtor, care a rãmas monitorizat de cãtre poliåiætii de frontierã,
pânã la deblocare.
Marius NICULESCU
În data de 13 februarie, prin apelul de urgenåã 112, douã
persoane, aflate pe comunicaåia Cujmir – Vrata, în zona de
competenåã a SPF Gîrla Mare, au anunåat cã au fost surprise de
viscol, la, aproximativ, 2 km de localitatea Vrata, fiind în pericol
de a-æi pierde viaåa. Zece poliåiæti de frontierã, din cadrul SPF
Gîrla Mare, s-au deplasat, cu douã autospeciale Iveco Massif, pe
comunicaåia Vrata - Cujmir pentru salvarea celor doi. La ieæirea
din localitatea Vrata, din cauza stratului de zãpadã de peste un
metru, a viscolului puternic æi a faptului cã nu se mai distingea
comunicaåia, poliåiætii de frontierã au luat hotãrârea de a se deplasa
pe jos. Dupã parcurgerea a, aproximativ, 2 kilometri, poliåiæti de
frontierã au reuæit sã ajungã la locul unde se aflau cele douã
persoane æi sã le recupereze din viscol; una dintre ele, aflându-se
în imposibilitatea de a se deplasa singurã, a fost transportatã de
cãtre aceætia.
Poliåiætii de frontierã le-au acordat primul ajutor æi le-au
transportat la sediul sectorului; un echipaj medical al ambulanåei,
acordând ajutorul medical necesar persoanei cu probleme
medicale (degerãturi ale membrelor inferioare).
Valeriu PERA
Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Olteniåa s-au înscris,
æi ei, în campania colectãrii de alimente æi alte ajutoare, iniåiatã
la nivelul municipiului. Împreunã cu efectivele de jandarmi, în
ziua de 14 februarie, au mers cãtre persoanele din zone izolate,
20 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

solicitare din partea Primãriei comunei Berezeni în vederea
transportãrii a douã persoane, una cu afecåiuni medicale, care a
fost condusã din localitatea Berezeni, în localitatea de domiciliu
Rânceni, la familie, æi o persoanã transportatã din localitatea
Stuhuleå, la dispensarul din localitatea Berezeni, iar de acolo
preluatã cu o ambulanåã a Spitalului Municipal Bârlad, pentru
efectuarea dializei. Poliåiætii de frontierã vasluieni au rãspuns
prompt solicitãrii, persoanele ajungând la destinaåie.
În dimineaåa zilei de 8 februarie, un echipaj care se
întorcea din misiune, între localitãåile Vetriæoaia æi Berezeni, a
fost solicitat, de cãtre un echipaj SMURD, pentru deblocarea
autospecialei din zãpadã.
Autospeciala se deplasa dinspre Berezeni spre Huæi æi
transporta un copil în vârstã de 4 ani, însoåit de mama sa, la
Spitalul Municipal Huæi, pentru investigaåii medicale. Deblocarea
autospecialei a durat o jumãtate de orã, timp în care micul pacient
æi mama acestuia au fost conduæi la sediul SPF Berezeni, unde li s-a
oferit ceai cald æi s-au încãlzit înainte de continuarea cãlãtoriei.
pentru a le duce alimente. Ajunæi în zonele sinistrate, oamenii
legii, sub îndrumarea autoritãåilor locale, au adus un strop de
bucurie în sufletele celor greu încercaåi de urgiile viscolului æi ale
temperaturilor extrem de scãzute.
În cursul zilei de 16 februarie, poliåiætii de frontierã
cãlãrãæeni au rãspuns la solicitãrile Agenåiilor de Navlosire æi a
Cãpitãniei Portului Cãlãraæi, de a asigura transportul de alimente
cãtre echipajele a douã nave prinse în gheåuri pe Dunãre. Cele
douã nave, una sub pavilion românesc, cu trei marinari români la
bord, iar cealaltã sub pavilion ucrainean, având la bord 8 marinari,
se aflau prinse în gheåuri de aproape douã sãptãmâni, pe direcåia
localitãåii Rasa.
Patru poliåiæti de frontierã, din cadrul SPF Cãlãraæi, s-au
deplasat, cãtre zona respectivã, cu o maæinã de teren din dotare,
dar æi pe jos o mare parte din drum, iar alimentele au fost
transbordate pe un snowmobil.
Acåiunea s-a dovedit una periculoasã, întrucât, odatã ajunæi
la malul Dunãrii, alimentele au trebuit transportate pe gheaåã, pe
o distanåã de aproximativ 70 de metri, iar în acea zonã, în unele
locuri, apa avea chiar 10 metri adâncime.
Vasile CHIRU
În data de 14 februarie, treizeci de poliåiæti de frontierã,
din cadrul SPF Gostinu, æi Detaæamentul Sprijin Operativ al STPF
Giurgiu, au participat la deszãpezirea a nouã case din localitatea
Bãneasa, judeåul Giurgiu, locuite de persoane în vârstã, aflate în
imposibilitate de a se deszãpezi singure.În data de 14 februarie, la
solicitarea Cãpitãniei Portului Turnu-Mãgurele un echipaj, format
din poliåiæti din cadrul SPF Turnu Mãgurele, a aprovizionat cu apã
æi alimente marinarii ce se aflau la bordul ælepului-motor Cristal
1. Acesta era ancorat æi prins între sloiuri de gheaåã, în zona de
competenåã a sectorului.
În data de 18 februarie, douãzeci æi cinci de poliåiæti de
frontierã, din cadrul STPF Giurgiu, au participat la deszãpezirea
a cincisprezece case din localitatea Radu Vodã, judeåul Giurgiu,
locuite de persoane în vârstã, aflate în imposibilitatea de a se
deszãpezi singure. În cadrul acåiunilor de deszapezire, poliåiætii de
frontierã giurgiuveni au împãråit æi ajutoare umanitare, constând
în hranã æi apã.
Mihaela SIMION
Umanitare
În zilele de 14 æi 15 februarie, ca urmare a condiåiilor meteo
nefavorabile, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Berezeni au
fost solicitaåi sã intervinã asigurând transportul pentru æase cazuri
medicale, pânã în localitãåi, de unde, acestea au putut fi preluate
de cãtre echipajele medicale de urgenåã æi transportate, în condiåii
de siguranåã, la spitalul municipal Huæi. Cea mai dificilã misiune
de salvare a fost cea în care Primãria comunei Berezeni a solicitat
ajutor pentru a transporta un copil cu probleme medicale din
localitatea Rânceni pânã în localitatea Lunca –Veche, de unde
urma sã fie preluat de cãtre un echipaj medical de urgenåã æi
transportat la spitalul municipal Huæi.
Poliåiætii de frontierã au rãspuns solicitãrii, dar, pentru
soluåionare, a fost nevoie de eforturi conjugate uriaæe pentru ca
acest copil sã ajungã în siguranåã la Spitalul Municipal Huæi.
La intervenåie au participat 17 poliåiæti de frontierã æi s-a
acåionat cu douã autospeciale Iveco Massif æi douã utilaje
aparåinând unor agenåi economici din comuna Berezeni.
La ora 11.30, poliåiætii de frontierã, însoåiåi de medicul din
localitatea Berezeni au ajuns în localitatea Rânceni, de unde
au preluat copilul, în vârstã de trei ani, în stare febrilã æi care
prezenta hemoragii externe. Însoåiåi æi de mama acestuia, dupã
acordarea primelor îngrijiri medicale, au plecat cãtre localitatea
Lunca Veche unde, în jurul orei 14.30, copilul a fost predat în
condiåii sigure echipajului medical al ambulanåei. Ca mãsurã de
siguranåã, ambulanåa a fost însoåitã pânã în municipiul Huæi de
cãtre cele douã autospeciale aparåinând Poliåiei de Frontierã.
O familie din satul Liveni comuna Manoleasa, judeåul
Botoæani, a rãmas înzãpezitã, cu un nou-nãscut în braåe. Soåii
Constantin æi Ioana R. se întorceau de la maternitate cu un
bebeluæ de doar câteva zile, când maæina, cu care aceætia se
deplasau spre casã, a rãmas blocatã pe DN 24 C, la intersecåia
cu drumul judeåean Sãveni-Avrãmeni-Mitoc. Un echipaj al
Poliåiei de Frontierã, care patrula prin zonã, cu un autoturism
de teren Iveco, a sãrit în ajutorul lor, transportându-i pe pãrinåi
æi pe bebeluæ pânã acasã, dupã care s-au întors la misiunea lor
de bazã.
Trei poliåiæti de frontierã, de la SPF Stânca, au plecat la Buzãu
pentru a duce un hovercraft, aflat în dotarea ITPF Iaæi, într-o
misiune de ajutorare a sinistraåilor din judeåul Buzãu, afectaåi de
cãderile masive de zãpadã.
Hovercraft-ul este foarte util în asemenea misiuni deoarece
circulã atât pe apã, cât æi pe uscat, dar æi pe zãpadã. El
funcåioneazã pe pernã de aer æi poate fi utilizat în zonele în care
stratul de zãpadã mãsoarã chiar æi cinci metri în grosime
Când natura pãrea de nestãvilitã, poliåiætii de frontierã
botoæãneni au dorit sã vinã în sprijinul persoanelor blocate
de nãmeåi, care au rãmas izolate æi fãrã nici o posibilitate de
aprovizionare. Astfel, prin contribuåia benevolã a poliåiætilor de
frontierã din judeåul Botoæani, au fost colectate sume de bani,
din care, în data de 14 februarie, au fost achiziåionate produse
alimentare greu perisabile æi au fost transportate la punctul de
colectare de la Casa Armatei.
A consemnat
Denis Mihaela LAZÃR
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
21

Cazuri
Urmãrire pentru reåinerea unui suspect
Aflaåi în exercitarea atribuåiilor de serviciu, pe comunicaåia
DN 18, la ieæirea din localitatea Crãciuneæti cãtre Tisa,
luni, 13 februarie, în jurul orei 18.30, poliåiætii de frontierã, din
cadrul SPF Sighet, au efectuat semnalul regulamentar pentru a
opri, la control, un autoturism marca Audi A6.
Conducãtorul auto a ignorat semnalele poliåiætilor de frontierã,
demarând, în trombã, spre localitatea Sighetu Marmaåiei. În acel
moment, poliåiætii de frontierã au trecut la urmãrirea maæinii cu
autovehiculul Nissan Pathfinder, din dotare.
Dupã o urmãrire de aproximativ un km, la ieæirea din
localitatea Tisa, din cauza vitezei æi a condiåiilor meteorologice,
urmãritul a pierdut controlul volanului æi a intrat în æanåul de pe
marginea drumului. În urma impactului, æoferul, în vârstã de 41
ani, domiciliat în localitatea Sighetu Marmaåiei, a fost rãnit, iar
maæina grav avariatã. Poliåiætii de frontierã au solicitat, de urgenåã,
un echipaj SMURD, iar persoana în cauzã a fost transportatã la
Spitalul Municipal Sighetu Marmaåiei pentru acordarea de îngrijiri
medicale, în momentul respectiv starea lui fiind stabilã.
La controlul efectuat asupra autovehiculului au fost
descoperite 2.960 pachete cu åigãri de provenienåã ucraineanã,
Contrabandiæti reåinuåi la
frontiera româno-ucraineanã
Poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Brodina - ITPF Sighetu
Marmaåiei, în data de 3 februarie, în jurul orei 10.00 æi
în data de 9 februarie, în jurul orei 20.00, în urma acåiunilor
specifice pe linia combaterii contrabandei cu åigãri, au observat,
în apropierea liniei de frontierã, grupuri de persoane care
transportau, spre interior, mai multe colete voluminoase.
În ambele cazuri, poliåiætii de frontierã au acåionat pentru
reåinerea suspecåilor, moment în care aceætia au abandonat
ascunse în locul roåii
de rezervã, într-un
locaæ special amenajat
între portbagaj æi
bancheta din spate,
ce se deschidea
acåionat de un sistem
hidraulic.
Bãrbatul este
cercetat de cãtre
poliåiætii de frontierã
pentru sãvâræirea
infracåiunii de
contrabandã,
iar întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã, în vederea
confiscãrii.
De asemenea, a mai fost ridicatã, în vederea continuãrii
cercetãrilor, æi suma de 4.000 euro æi 500 dolari, ce aparåinea
suspectului.
Radu LUNGU
coletele, încercând sã fugã.
Acåiunile au avut ca rezultat reåinerea a douã persoane, în
vârstã de 27 ani æi, respectiv 18 ani, ambii domiciliaåi în comuna
Straja, judeåul Suceava. La cercetarea terenului au fost descoperite
mai multe colete ce conåineau aproximativ 8.500 pachete cu
åigãri, provenite din contrabandã, în valoare de aproximativ
80.000 lei.
Totodatã, la cercetarea terenului, au fost descoperite mai multe
colete ce conåineau 17.490 pachete cu åigãri, marca „Doina”, de
provenienåã R. Moldova, în valoare de peste 155.000 lei.
Au fost anunåate æi autoritãåile de frontierã ucrainene, care
au informat cã au descoperit, la faåa locului, mai multe urme æi
indicii, ceea ce a determinat
cercetarea în comun a
evenimentelor.
Întreaga cantitate de åigãri,
în valoare de aproximativ
230.000 lei, a fost ridicatã
în vederea confiscãrii, iar
persoanele au fost supuse
cercetãrii, sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de
trecere ilegalã a frontierei de
stat æi contrabandã, în formã
agravantã, în vederea luãrii
mãsurilor legale ce se impun.
Î
n seara de 25 februarie, în cadrul unei acåiuni desfãæurate pe linia combaterii contrabandei,
evaziunii fiscale æi a traficului ilicit de åigãri, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Moldova
Veche au oprit, la un filtru organizat pe DN 57, pe conducãtorul unui autoturism Dacia,
despre care deåineau date cã se ocupã cu traficul ilegal de åigãri.
La controlul autoturismului, aparåinând lui Francisc B., în vârstã de 21 ani, din municipiul
Reæiåa, poliåiætii de frontierã cãrãæeni au depistat în portbagajul autoturismului cantitatea de
976 pachete de åigãri, marca Fast, pentru care acesta nu avea acte de provenienåã.
Ulterior, s-a stabilit cã æoferul transporta åigãrile pentru altã persoanã, Marius V., de 34
ani, din localitatea Moldova Nouã, care se deplasa ca antemergãtor, cu altã maæinã.
Poliåiætii de frontierã au întocmit lucrãri penale, în care se fac cercetãri pentru sãvâræirea
infracåiunilor de colectarea, deåinerea, transportul, preluarea bunurilor sau a mãrfurilor care
trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând cã acestea provin din contrabandã sau sunt
destinate sãvâræirii acesteia æi deåinere de cãtre orice persoanã în afara antrepozitului fiscal
sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile, supuse marcãrii, farã a fi
marcate sau marcate necorespunzãtor sau cu marcaje false peste limita a 10.000 de åigarete, iar
pentru Marius V. lucrare penalã æi pentru sãvâræirea infracåiunii de instigare la contrabandã.
Întreaga cantitate de åigãri în valoare de 9.760 lei a fost indisponibilizatã în vederea
confiscãrii.
Alina TÃNÃSESCU
Ilie POROCH-SERIÅAN
22 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

Cazuri
Åigãri din duty free confiscate la Constanåa
Acåionând pe linia combaterii contrabandei cu åigãri æi evaziunii fiscale,
în ziua de 8 februarie, în jurul orei 11.15, poliåiætii de frontierã din
cadrul Gãrzii de Coastã, au reåinut, în vederea confiscãrii, 501 pachete de
åigãri netimbrate de provenienåã duty free, ce erau depozitate în interiorul
unui autoturism, parcat într-un complex comercial de pe raza municipiului
Constanåa.
În urma cercetãrilor a rezultat faptul cã respectivele åigarete aparåineau
cetãåenilor români S.A., în vârstã de 30 ani, H.C., în vârstã de 31 ani æi B.N.
în vârstã de 18 ani, domiciliaåi pe raza judeåului Constanåa, fiind depozitate
într-un autoturism, marca Audi.
Din declaraåiile celor trei a rezultat cã au achiziåionat åigãrile din
magazinele duty free pentru a le comercializa. Åigãrile confiscate valorau
aproximativ 5.010 lei. Pe numele lor au fost întocmite actele premergãtoare
urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de contrabandã æi
evaziune fiscalã.
În data de 23 februarie, poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã
au reåinut, în vederea confiscãrii, 650 pachete de åigarete netimbrate, de
provenienåã duty-free, pe care doi cetãåeni români intenåionau sã le introducã
ilegal în åarã.
Poliåiætii de frontierã i-au depistat în Punctul de Trecere a Frontierei Vama
Veche pe R.F. de 24 ani æi D.B. de 35 ani, domiciliaåi în municipiul Constanåa,
care aveau ascunse în bagajele persoanale mai multe pachete de åigãri pe
care nu le-au declarat la intrarea în åarã.
Cei doi se întorceau în România ca pasageri ai unui autocar ce efectueazã
curse regulate între Constanåa æi Istanbul æi au declarat cã au achiziåionat
respectivele pachete de åigarete în vederea comercializãrii.
Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de aproximativ 6.500 lei, a fost
ridicatã în vederea confiscãrii.
Pe numele R.F. au fost întocmite actele premergãtoare urmãririi penale
pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi evaziune fiscalã, iar pe
numele D.B. a fost aplicatã o amendã contravenåionalã în valoare de 1.000
lei conform art. 2, punctul 1, lit. c din Legea 12/1990 republicatã.
Marius NICULESCU
Åigãri de contrabandã, în valoare de 56.000 lei,
transportate cu autocarul
În urma unei acåiuni desfãæurate pe linia prevenirii æi combaterii
traficului ilicit cu åigãri, poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Stânca au
întocmit dosar penal pe numele unui cetãåean moldovean, care a încercat
sã introducã în România, ascunse într-un autocar, peste 6.400 pachete de
åigãri de contrabandã, cu timbru de accizã Ucraina.
În data de 25 februarie, s-a prezentat în PTF Stânca, pentru efectuarea
formalitãåilor necesare trecerii frontierei, pe sensul de intrare în åarã, Dumitru
C., cetãåean al Republicii Moldova, în vârstã de 24 de ani, reprezentantul
legal al firmei transportatoare ce efectueazã curse regulate pe relaåia Chiæinãu
– Praga.
În urma controlului amãnunåit, efectuat de echipa unicã de control,
formatã din poliåiæti de frontierã æi lucrãtori vamali, la care a participat æi
æeful PTF Costeæti – R. Moldova, a fost descoperitã, ascunsã æi nedeclaratã,
în locaæuri special amenajate, în aripile faåã ale autocarului, cantitatea de
6.400 pachete de åigãri, marca Classic, cu timbru de accizã Ucraina, în
valoare totalã de 56.000 lei.
Lucrãtorii vamali au dispus ridicarea åigãrilor în vederea confiscãrii æi
sancåionarea bãrbatului cu amendã în valoare de 10.000 lei.
Poliåiætii de frontierã au întocmit pe numele bãrbatului dosar penal
pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi evaziune fiscalã, dosarul
urmând a fi înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Sãveni, competent
în soluåionarea cauzei.
Minodora RÃCNEA
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
23

Cazuri
În cursul zilei de 13
februarie, la nivelul SPF Viæeu
de Sus, a fost declanæatã
o acåiune specificã pe
linia combaterii traficului
internaåional cu autoturisme
furate.
Astfel, poliåiætii de
frontierã au identificat, pe
raza localitãåii Viæeu de
Sus, un autoturism marca
Mercedes æi o autoutilitarã
marca Iveco care, în urma
verificãrilor în bazele de
date, s-a constatat cã sunt
declarate, de cãtre autoritãåile
italiene, ca fiind furate, din anul 2011, respectiv 2009.
Deåinãtorii maæinilor au declarat cã au luat în folosinåã
autovehiculele de la alte persoane, fãrã a avea cunoætinåã cã
acestea sunt furate.
Maæinile, în valoare totalã de 20.000 euro, au fost
Poliåiætii de frontierã mehedinåeni au indisponibilizat în
urma unei acåiuni, desfãæurate pe linia combaterii traficului
internaåional de autovehicule furate, un autoturism marca
BMW seria 1 cãutat de autoritãåile italiene pentru a fi
confiscat. Autoturismul în valoare de 20.000 de euro aparåine
unei societãåi de leasing.
Ca urmare a continuãrii unor acåiuni de cooperare æi informare,
pe linia combaterii traficului internaåional de autovehicule furate,
poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Turnu Severin au obåinut date
æi informaåii despre existenåa pe raza localitãåii Æimian a unui
indisponibilizate, la sediul SPF Viæeu de Sus, pânã la finalizarea
cercetãrilor.
Proprietarii maæinilor sunt cercetaåi pentru sãvâræirea
infracåiunii de complicitate la furt.
Radu LUNGU
autoturism de lux cãutat de Poliåia Naåionalã Italianã pentru a
fi confiscat.
S-a organizat o acåiune informativ-operativã pe linia
combaterii traficului internaåional de autovehicule furate, în ziua
de 26 februarie, iar poliåiætii de frontierã l-au oprit, în trafic, la
intrarea în localitatea Æimian, pe conducãtorul unui autoturism
BMW care a încercat sã evite postul de control.
La controlul documentelor autoturismului, conducãtorul
acestuia, S. Daniel în vârstã de 32 ani, cu domiciliul în localitatea
Tîmna, nu a putut prezenta poliåiætilor de frontierã nici un
document care sã ateste cã este proprietarul autoturismului sau
o procurã cã îl poate folosi. Verificãrile efectuate de poliåiætii de
frontierã mehedinåeni, în bazele de date Schengen, au confirmat
faptul cã autoturismul este cãutat de autoritãåile italiene pentru
a fi confiscat.
Poliåiætii de frontierã mehedinåeni au stabilit cã autoturismul
BMW este fabricat în anul 2010 æi este semnalat ca bun cãutat
pentru confiscare.
La definitivarea cercetãrilor împotriva lui S. Daniel se vor lua
mãsurile legale ce se impun.
Autovehicolul a fost indisponibilizat urmând sã fie înapoiat
proprietarului italian.
Valeriu PERA
Poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Siret au descoperit un
certificat de înmatriculare falsificat, prezentat pentru control,
pe sensul de intrare în åarã, de cãtre un cetãåean ucrainean.
În cursul zilei de 9 februarie, s-a prezentat pe sensul de intrare
în åarã în PTF Siret, cetãåeanul ucrainean Serhiy B., în vârstã de
48 ani, conducând un autocamion marca Man.
La controlul efectuat de cãtre poliåiætii de frontierã, bãrbatul
a prezentat pentru control æi certificatul de înmatriculare al
vehiculului.
În ziua de 4 februarie, în jurul orei 15.30, la PTF Albiåa din
cadrul ITPF Iaæi, pe sensul de ieæire din åarã, s-a prezentat la
controlul de frontierã un cetãåean român, în vârstã de 45 ani,
conducând un autoturism marca Mercedes C200.
La controlul de frontierã, în urma verificãrilor efectuate în bazele
de date, s-a constatat faptul cã autoturismul respectiv figureazã furat
din Germania. Ca urmare a continuãrii cercetãrilor, prin Centrul
Trilateral de Contact Galaåi, în seara de 7 februarie s-a confirmat
acest lucru. Drept urmare, poliåiætii de frontierã vasluieni i-au întocmit
dosar penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de furt, urmând a fi
înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Huæi, cu propunerile
legale. Autoturismul, în valoare de 70.000 lei, a fost indisponibilizat,
în vederea continuãrii cercetãrilor æi introdus în parcul auto al STPF
Vaslui, pânã la recuperarea acestuia de cãtre proprietar.
Irina GHEUCÃ-MIRICÃ
În urma verificãrilor efectuate de cãtre lucrãtorii noætri, s-
a constatat cã certificatul de înmatriculare prezintã urme de
falsificare, elementele de siguranåã nefiind cele specifice.
Æoferul a declarat cã certificatul de înmatriculare a fost fãcut
pentru o altã clasã de camioane.
Bãrbatul este cercetat acum pentru sãvâræirea infracåiunii de
uz de fals iar certificatul de înmatriculare a fost ridicat în vederea
continuãrii cercetãrilor.
Ilie POROCH-SERIÅAN
24 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

5 TIR-uri au încercat sã tranziteze frontiera, în zilele de 4
æi 10 februarie, dar au fost oprite deoarece unul figura ca fiind
furat, iar patru erau neînmatriculate.
Astfel, în ziua de 4 februarie, ora 16.00, la PTF Giurgiu, s-a
prezentat, pentru a efectua formalitãåile de frontierã, un cetãåean
bulgar, în vârstã de 49 ani, care conducea un autocamion
marca Mercedes Benz Actros, de culoare albã, fabricaåie 2003,
înmatriculat în Germania.
În urma verificãrilor în
baza de date SIRENE, a
rezultat cã autocamionul
figureazã ca fiind furat din
Ungaria, din data de 20
aprilie 2010, iar cetãåeanul
bulgar a declarat cã a
achiziåionat autocamionul
de la o firmã de profil din
Germania, neætiind cã
acesta este furat.
Poliåiætii de frontierã
i-au întocmit persoanei în
cauzã acte premergãtoare
de cercetare penalã pentru
sãvâræirea infracåiunii
de complicitate la furt,
iar autocamionul a fost
Cazuri
Graniåa de sud a åãrii asaltatã de autovehicule furate
indisponibilizat la
sediul ITPF Giurgiu.
Æase zile mai
târziu, în data de 10
februarie, ora 10.30,
la acelaæi punct, s-au
prezentat, pentru a
efectua formalitãåiile
de frontierã, trei
cetãåeni turci æi unul
german, fiecare dintre
aceætia conducând
câte un autocamion,
înmatriculat în
Germania, cu numere
provizorii.
În urma verificãrilor a rezultat cã autocamioanele figureazã
neînmatriculate, întrucât numerele provizorii erau expirate,
iar persoanele în cauzã au declarat cã doreau sã transporte
autocamioanele în Turcia, pentru a fi înmatriculate.
Poliåiætii de frontierã au întocmit persoanelor în cauzã acte
premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii
de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul
neînmatriculat, iar autocamioanele au fost reåinute în parcarea
PTF Giurgiu, pânã când æoferii acestora au primit plãcuåele de
înmatriculare valabile.
În ziua de 21 februarie, poliåiætii de frontierã doljeni au
depistat, în zona de competenåã, un autoturism marca Fiat Bravo
æi o semiremorcã marca Sommer, care figurau ca fiind furate din
Italia, respectiv Belgia.
La PTF Calafat, judeåul
Dolj, s-a prezentat, pentru
a efectua formalitãåiile de
frontierã, cetãåeanul român
George D., în vârstã de 38
ani, æi cetãåeanul bulgar
Lozev D., în vârstã de 49
ani, care conduceau o
autoplatformã ce transporta
un autoturism marca Fiat
Bravo neînmatriculat,
respectiv un autocamion cu
o semiremorcã marca Sommer înmatriculatã în Bulgaria.
În urma verificãrilor în baza de date SIRENE, a rezultat cã
autoturismul Fiat Bravo figureazã ca fiind furat, din data de 5
august 2007, din Italia, iar semiremorca autocamionului din data
de 14 martie 2004, din Belgia.
Poliåiætii de frontierã au întocmit proprietarului autoturismului
æi cetãåeanului bulgar acte premergãtoare de cercetare penalã,
pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la furt, iar autoturismul
æi semiremorca au fost indisponibilizate la sediul STPF Dolj.
În ziua de 22 februarie, poliåiætii de frontierã doljeni au
depistat, în zona de
competenåã, un autoturism
marca Opel Astra, care
figura neînmatriculat, din
data de 20 ianuarie.
Poliåiætii de frontierã
din cadrul SPF Calafat,
judeåul Dolj, au depistat,
în trafic, pe comunicaåia
Maglavit-Cetate, pe
cetãåeanul român Ionel E.,
în vârstã de 29 ani, care
conducea un autoturism
marca Opel Astra, cu
numere de înmatriculare provizorii expirate.
În urma verificãrilor a rezultat cã autoturismul figureazã
neînmatriculat, din data de 20 ianuarie.
Poliåiætii de frontierã au întocmit persoanei în cauzã acte
premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii
de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul
neînmatriculat.
În ziua de 23 februarie, poliåiætii de frontierã giurgiuveni au depistat, în
zona de competenåã, un autoturism marca VW Golf, care figura neînmatriculat
din data de 22 februarie 2012.
La PTF Giurgiu, s-a prezentat pentru a efectua formalitãåiile de frontierã
cetãåeanul român Lãmîiåã G., în vârstã de 22 ani, care conducea un autoturism
marca VW Golf, fabricaåie 1994, cu numere de înmatriculare provizorii
expirate.
În urma verificãrilor a rezultat cã autoturismul figureazã neînmatriculat, din
data de 22 februarie, iar æoferul a declarat cã intenåiona sã se deplaseze cu
autoturismul în Bulgaria pentru a-l înmatricula æi nu a observat cã autorizaåia,
în baza cãreia i s-au atribuit plãcuåele de înmatriculare, este expiratã.
Poliåiætii de frontierã au întocmit persoanei în cauzã acte premergãtoare
de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de conducere pe drumurile
publice a unui autovehicul neînmatriculat.
Paginã realizatã de Mihaela SIMION
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
25

Cazuri
Minore dispãrute
gãsite de poliåiætii
de frontierã
În data de 6 februarie, poliåiætii de
frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã au
identificat, într-o casã pãrãsitã din judeåul
Tulcea, trei persoane minore de sex
feminin, care fuseserã date dispãrute.
Poliåiætii de frontierã au fost informaåi,
în data de 6 februarie, în jurul orei 15.00,
cã, pe raza localitãåilor C.A. Rosetti æi
Letea din judeåul Tulcea, au fost gãsite
trei persoane minore de sex feminin, pe
numele cãrora exista o sesizare privind
dispariåia lor, din data de 5 februarie, ora
19.00.
Cãutãrile, cu efective sporite ale Gãrzii
de Coastã, au reuæit sã dea roade în jurul
orei 19.00 când au fost identificate cele
trei tinere în vârstã de 13, 15 æi 16 ani,
În data de 19 februarie, poliåiætii de
frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã
au iniåiat o acåiune privind combaterea
braconajului piscicol, în marea teritorialã
æi zona economicã exclusivã a României,
în urma cãreia a fost identificat un
pescador sub pavilion Turcia, cu 15
marinari la bord.
La bordul pescadorului au fost gãsite
plase de pescuit în lungime de aproximativ
Incendiu de proporåii la Sulina
stins de poliåiætii de frontierã
În data de 4 februarie poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de
Coastã au fost solicitaåi telefonic de autoritãåile locale sã intervinã
la stingerea unui incendiu izbucnit la o pensiune turisticã din
oraæul Sulina.
La faåa locului s-au deplasat 11 lucrãtori, din cadrul turei
de serviciu de la SPF Sulina, care au acåionat la stingerea
incendiului, în cooperare cu Grupa de Pompieri a primãriei.
26 F R O N T I E R A Nr. 2/2012
toate domiciliate în oraæul
Sulina, care se adãposteau
într-o casã pãrãsitã din
localitatea Letea.
Adolescentele, sunt
cazate la Complexul de
Servicii Sociale din Sulina,
unde, dupã afirmaåiile lor,
nu este destulã „libertate”!
Pentru acest fapt au apelat
la o bunã prietenã, care
s-a oferit sã le asigure
un „sejur prelungit”, la o
casã a unei cunoætinåe din
localitatea Letea.
Urmând calea aleasã
de celebrele personaje ale
lui Mark Twain, Tom Sawyer æi amicii sãi,
cele trei fete au pornit în aventura vieåii lor,
poposind, în cele din urmã, într-un cãtun
al Deltei Dunãrii. Acolo, intenåionau sã
ducã o viaåã departe de lumea dezlãnåuitã,
unde sã se gospodãreascã singure.
Bunicul celei mai mici fete a alertat,
însã, Poliåia Oraæului Sulina, depunând o
sesizare în acest sens, fiind îngrijorat de
faptul cã nepoata a plecat de acasã fãrã
sã anunåe pe nimeni.
7 kilometri.
Poliåiætii de frontierã
au desfãæurat în ziua de
19 februarie, ora 20.15,
un plan de acåiune
privind combaterea
braconajului piscicol
în zona economicã
exclusivã a României,
intervenind cu o
navã maritimã de
supraveghere din
dotarea Gãrzii de
Coastã.
În data de 20 februarie, în jurul orei
06.30, a fost depistat un pescador sub
pavilion Turcia, care naviga la o distanåã
de aproxiamtiv 60 mile marine travers de
zona Chituc – Gura Portiåei.
Poliåiætii de frontierã au somat acustic
æi vizual pescadorul turcesc, care s-a oprit
din maræ æi a permis echipei de abordaj a
Poliåiætii au apelat la efectivele Gãrzii
de Coastã din zonã æi au demarat o
acåiune complexã de cãutare, care a fost
încununatã cu succes.
Cele trei minore au fost conduse,
ulterior, cu o autospecialã a Poliåiei de
Frontierã, la Centrul de Sãnãtate al oraæului
Sulina æi, apoi, preluate de reprezentanåii
unde sunt cazate douã dintre ele, æi de o
rudã a celei de-a treia persoane.
Pescador turcesc surprins
braconând în Marea Neagrã
Gãrzii de Coastã sã urce la bord.
Verificãrile au stabilit cã la bordul
pescadorului se aflau 15 marinari de
naåionalitate turcã, iar pe punte s-au
descoperit 70 ligheane cu plase de
pescuit, în lungime de aproximativ 7
kilometri.
Nava maritimã a Gãrzii de Coastã a
escortat pescadorul turcesc cãtre Portul
Constanåa, pe o distanåã de aproximativ
140 kilometri.
Pescadorul a fost indisponibilizat
la sediul Grupului de Nave Constanåa,
membrii echipajului fiind audiaåi de
poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii
de Coastã.
Din cercetãri, a rezultat faptul cã
marinarii turci doreau sã captureze, în
special, exemplare de calcan, specie de
peæte cu un preå „piperat”... pe malul
Bosforului.
Intensitatea incendiului i-a determinat pe reprezentanåii Gãrzii
de Coastã sã solicite æi intervenåia echipajului unei nave, din
cadrul Componentei Navale Sulina, care a oferit alimentarea
suplimentarã cu apã.
Poliåiætii de frontierã au acåionat æi pentru degajarea cãilor
de acces în zonã, evacuarea unor materiale din interiorul
imobilului, limitând, astfel, extinderea incendiului la clãdirile
din vecinatate.
Incendiul a fost stins, fãrã a fi înregistrate victime omeneæti,
iar un echipaj al SPF Sulina a monitorizat zona pânã în dimineaåa
zilei urmãtoare.
Grupaj realizat de Marius NICULESCU

Cazuri
Migranåi depistaåi cu aparatura de vedere pe timp de noapte
Duminicã, 12 februarie, în jurul orei 20.30, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Petea –
judeåul Satu Mare, aflaåi în misiune de supraveghere a frontierei de stat au
observat, cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, un grup de opt persoane
care se îndrepta pe jos, peste câmpurile agricole, spre teritoriul statului vecin.
Poliåiætii de frontierã au acåionat imediat pentru reåinerea migranåilor, aceætia fiind
reåinuåi æi conduæi la sediul SPF Petea pentru verificãri.
Din primele cercetãri s-a stabilit cã este vorba despre æapte cetãåeni algerieni æi un
marocan, cu vârste cuprinse între 20 æi 29 de ani. Aceætia au declarat cã intenåionau
sã ajungã în vestul Europei în speranåa cã-æi vor gãsi un loc de muncã. S-au întâlnit
cu toåii în Gara CFR din municipiul Baia Mare æi au cãlãtorit, pânã la ieæirea din Satu
Mare, cu douã autoturisme care circulau în regim de taxi. Ulterior s-au deplasat pe jos,
peste terenurile agricole, sperând cã astfel vor reuæi sã treacã frontiera din România,
în Ungaria. În momentul în care se aflau la aproximativ 200 metri de linia de frontierã
au fost observaåi æi reåinuåi de poliåiætii de frontierã sãtmãreni. Doi dintre ei nu sunt la
prima încercare de acest gen. În urmã cu o sãptãmânã au mai încercat sã ajungã ilegal
în vestul Europei, dar æi atunci au fost reåinuåi de autoritãåi.
Oana TOTOREAN
Traficant de persoane identificat la Isaccea
În data de 16 februarie poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii
de Coastã, sub directa coordonare a unui procuror din cadrul
DIICOT - Biroul Teritorial Tulcea, au identificat un cetãåean
român, care racolase patru persoane.
Poliåiætii de frontierã, coordonaåi de un procuror din cadrul
DIICOT – Biroul Teritorial Tulcea, au acåionat în zona de
responsabilitate pe linia combaterii traficului de persoane,
identificându-l pe B.M. de 35 ani, domiciliat în localitatea
Babadag, care racolase patru persoane în vederea exploatãrii
prin muncã.
Victimele, persoane tinere, domiciliate
pe raza judeåului Tulcea, au fost ademenite
cu promisiuni de câætigare a unor mari
sume de bani, fiind transportate æi cazate
gratis într-o localitate din Italia.
Cei patru tineri români au fost obligaåi sã munceascã în
condiåii foarte grele într-un æantier naval din Italia, fãrã a le fi
onorate promisiunile salariale.
Numitul B.M. a reuæit sã câætige de pe urma exploatãrii prin
muncã a celor patru tineri suma de 11.600 euro. Pe numele sãu
a fost întocmitã lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii
de trafic de persoane.
Marius NICULESCU
Cetãåeni comorezi cu documente de cãlãtorie false
În ziua de 2 februarie, în jurul orei 22.45, s-au prezentat pentru a intra în åarã
prin PTF Giurgiu, cãlãtorind cu un autoturism marca Peugeot, condus de cetãåeanul
francez Mohamed Y., în vârstã de 38 ani, trei persoane de sex masculin, care s-au
legitimat cu documente de cãlãtorie franceze.
Procedând la verificarea celor trei persoane, o echipã mixtã, formatã din poliåiæti
de frontierã români æi bulgari, a constatat cã documentele prezentate sunt false. Cu
ocazia cercetãrilor s-a stabilit cã persoanele în cauzã se numesc Mohamed A., în
vârstã de 23 ani, Moindjie F., în vârstã de 25 æi Itrisso M., în vârstã de 27 ani, æi sunt
din Insulele Comore. Documentele de cãlãtorie le-au procurat din Grecia, contra
sumei de 500 euro fiecare. Au procedat, în acest mod, întrucât doreau sã ajungã în
Franåa æi nu deåineau documente legale.
Conform Protocolului încheiat cu autoritãåile de frontierã vecine, persoanele
æi documentele au fost preluate de Poliåia de Frontierã Bulgarã, în vederea luãrii
mãsurilor legale.
Mihaela SIMION
Poliåiætii de frontierã din cadrul ITP Timiæoara, au depistat, în cursul lunii februarie, peste 215
persoane, care intenåionau sã treacã ilegal frontiera de stat a României. Aceætia au acåionat
în zonele de competenåã ale sectoarelor: Moraviåa, Deta, Cruceni, Jimbolia, Lunga æi Sânnicolau
Mare. Dintre aceætia, 135 au fost depistaåi pe intrare, iar 80 în tentativã de trecere frauduloasã a
frontierei de stat.
Migranåii foloseau diverse mijlaoce de transport pentru a ajunge în apropierea frontierei,
iar apoi se deplasau, pe jos, pe câmp, evitând drumurile sau locurile populate. Erau constituiåi
în grupuri, de mai multe persoane, æi nu au opus rezistenåã la reåinere.
Æi la nivelul judeåului Arad se constatã o creætere a fenomenului migraåionist. În luna
februarie au fost descoperite 40 de infracåiuni privind migraåia ilegalã, din care 15 infracåiuni
de fals æi uz de fals, 9 treceri ilegale æi 16 tentative de treceri ilegale. Din totalul de 40 de
persoane 28 erau strãini, iar 12 români.
Lucrãtorii noætri au întocmit, în toate cazurile, lucrãri penale, pentru sãvâræirea infracåiunilor de
trecere, tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, fals æi uz de fals, urmând ca la finalizarea
cercetãrilor sã fie luate mãsurile legale ce se impun.
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
27

Documentar
Istoria ciobãnescului german
Ciobãnescul german în RDG
- partea II -
Începând cu 7 octombrie 1949, RDG exista oficial pe
harta politicã a lumii. Åara era guvernatã de cãtre o conducere
comunistã æi bineînåeles cã gândirea liberã, inclusiv în domeniul
chinologic luase sfâræit. Conducerea autoritarã a „Asociaåiei
pentru ciobãneæti germani” (SV) luase æi ea sfâræit odatã cu acest
moment. Din 1949 æi pânã în 1959, creæterea ciobãnescului
german se afla sub controlul „Asociaåiei Germane Specializatã
în rasa Ciobãneæti” (SZG), care, la rândul ei, se afla sub
autoritatea „Asistenåiei reciproce a Fermierilor” (VdgB), iar din
1959 conducerea a fost preluatã de cãtre „Societatea pentru Sport
æi Tehnologie”(GST). Preluarea conducerii de cãtre GST a mers
mânã în mânã cu un asalt al poliåiei asupra comandamentelor
SZG, confiscând întreaga bazã de date a pedigreelor, precum æi
administrarea financiarã. Pedigreele, din acel moment, erau toate
înmânate central pentru toate rasele. GST a stat la conducere
pentru mai mult de æase ani. Pe data de 30 septembrie 1969 GST
a dat gestionarea raselor de lucru în sarcina unei noi structuri æi
anume Secåia pentru utilizarea câinilor de serviciu (SDG).
SDG era foarte interesat de rasa ciobãnesc german datoritã
caracterului sãu deosebit pentru muncã. SDG urmãrea creæterea
câinilor bine dresaåi, care puteau fi folosiåi pentru trupele armate
ale RDG, poliåie, serviciile statale, patrule de frontierã. De
asemenea, era important exportul cãtre naåiunile prietene din
blocul comunist. SDG efectua inspectarea æi înregistrarea creæterii
ciobãnescului german stabilind urmãtoarele scopuri: creæterea
câinilor temperamentali, cu caracter puternic, cu ageritate
bunã, care au un instinct bun de lucru æi sunt uæor de dresat;
creæterea câinilor sãnãtoæi æi uzabili, care vor atinge o vârstã
bunã, sã aibã constituåie bunã, puåine dezavantaje ereditare,
sã fie fertili; creæterea câinilor bine
conturaåi, cu pigmentaåie bunã;
creæterea numai a exemplarelor cu
certificate de reproducere obåinute
prin competiåie; numai câinii
fãrã probleme de HD (displazie)
aveau voie sã fie reproduæi æi nu se
accepta „a-fast normal” sau „a-noch
zugelassen”.
Dupã un an, crescãtorul cu
cãåeaua cu pui (excluzând cãåeii
exportaåi) trebuia sã se prezinte
la inspecåie. Aceasta era o cerinåã
obligatorie pentru obåinerea
pedigreelor pentru cãåei. Câinii
erau analizaåi pe baza urmãtoarelor
criterii: poziåia urechilor, muæcãturã, temperament æi (în cazul
masculilor) prezenåa testiculelor, blana, aspectul general al
câinilor æi prezenåa unui document care sã ateste rezultatul HD
(testul de displazie). Rezultatele acestei analize erau adãugate la
valoarea de creætere a cãåelei, dar mai ales a masculului. Aceste
informaåii erau periodic publicate crescãtorilor, prin intermediul
cluburilor locale. Aceasta fãcea posibil, pentru un crescãtor, sã
cunoascã detaliile unui câine în ceea ce priveæte numãrul de
descendenåi æi posibilele dezavantaje. Inspecåii comparabile mai
erau, de pildã, în creæterea cabalinelor.
Existau douã inspecåii în privinåa creæterii æi reproducerii,
pentru câinii pânã la vârsta de 24 luni, valide pe o perioadã de
2, respectiv 3 ani, dupã prima inspecåie. Trãsãtura principalã
a acestor inspecåii era clar imprimatã în cerinåa ca exemplarul
sã aibe caracter bun, ageritate æi duritate, lucruri inspectate de
dresorul inspector. În cãråile de inspecåie se recomanda selectarea
duritãåii æi ageritãåii native. În cartea „Korrichter”, scrisã în
1979, Werner Dalm spunea: „Câinii duri, descriæi în scopul de
creætere, sunt reprezentaåi în,
aproximativ egalã mãsurã,
ca fiind câini utilitari. Este
nesatisfãcãtor faptul cã
numãrul acestor câini a
scãzut, comparativ cu anul
1971, æi sunt mai puåini
decât minimul de câini
utilitari din 1976-1977.’’
Câinii patrulei de frontierã
În 1946 Uniunea Sovieticã a format Grenzschutz Polizei (Poliåia
de Frontierã). Aceastã unitate era responsabilã de paza a 1.378 km
de graniåã æi a 165 km din Zidul Berlinului. Unitatea cuprindea
3.000 de militari æi era împãråitã în batalioane, unde erau alocaåi
aproximativ 100-160 de câini. Câinii aleæi pentru acest serviciu
erau atletici, cu linii drepte æi o imagine mare æi intimidantã, cu
cap mare, umeri laåi æi piept mare. Conducãtorul echipei canine
era responsabil cu îngrijirea æi antrenarea câinilor de patrulã æi a
conductorilor acestora. Jumãtate din antrenamente erau efectuate
noaptea, în vederea executãrii exerciåiilor nocturne.
Conductorii aveau pregãtire pe trei nivele. Nivelul 1, cel mai
înalt, iar nivelul 3 consta în cunoætinåe de bazã. Ei purtau insigne
pe uniformã, care indicau nivelul de pregãtire.
Trupele de frontierã æi câinii lor monitorizau câmpuri minate,
garduri grãnicereæti æi puncte de control.
De asemenea, au fost create trasee canine de-a lungul graniåei.
Un traseu mãsura în jur de 5 km. Traseele canine alcãtuiau
aproximativ 97 km de graniåe, ceea ce implica folosirea a
aproximativ, 1.000 de câini. Numai în Berlin existau 200-250
de trasee canine. Traseul canin consta
în folosirea unui câine a cãrui lesã era
ataæatã de un cablu fix. În afara de
traseele canine ei mai erau folosiåi æi
pentru urmã sau pentru atac.
Poliåia de Frontierã, de asemenea,
forma un grup special de câini pentru
cãutarea dezertorilor în locuri mari,
precum clãdiri, pãduri sau câmpii.
În 1989 graniåa s-a redeschis, iar
Grenztruppen a încetat oficial sã mai
existe începând cu 1 iulie 1990, câinii
fiind vânduåi, eutanasiaåi sau abandonaåi.
Astãzi, mai existã doar un numãr mic
de crescãtori de câini RDG-iæti, în toatã
lumea. Câinii de patrulã de tip RDG nu
mai existã, dar curajul lor imens, loialitatea, abilitãåile de lucru æi
devotamentul faåã de stãpân au supravieåuit în timp.
Ciobãnescul german în Cehoslovacia
Înainte de 1956
Liniile de sânge ale ciobãneætilor germani cehi au multã
influenåã din partea liniilor de sânge ale ciobãneætilor germani
din Germania. La început, la scurt timp dupã ce Max von
Stepanitz a pus bazele rasei ciobãnesc german, cehii au început
sã importe câini de la germani, pentru a îmbunãtãåii liniile cehe,
prin încruciæarea celor douã tipuri de câini. Mulåi dintre câinii
nativi ai cehilor aveau multe în comun cu ciobãnescul german din
sudul Germaniei, la vremea respectivã, mai mici æi mai uæori, ca
æi construcåie, dar puåin mai iuåi æi mai duri. În 1923, campionul
Cehoslovaciei a fost Klodo vom Boxberg. Pe Stepanitz începuse
sã-l îngrijoreze faptul cã ciobãneætii germani din Germania
deveneau prea scunzi sau prea înalåi, cu spatele prea încovoiat
æi îæi pierdeau din fluiditatea miæcãrii. Max a studiat rezultatele
28 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

competiåiei æi, înaintea desfãæurãrii competiåiei din 1925, a luat
decizia de a-l numi pe Klodo vom Boxberg noul campion al anului
1925. Acest câine avea sã fie folosit în formarea standardului pentru
generaåiile urmãtoare de ciobãnesc german.
Liniile cehoslovace au fost influenåate puternic de cele germane,
prin anii 1930, iar cele cehe au avut o influenåã foarte micã, în
creæterea câinilor din Germania. Unii crescãtori au adãugat, la liniile
lor, folosind masculi din Germania, în timp ce alåii au continuat sã
foloseascã strict masculi din liniile cehe native. La cãderea „Cortinei
de Fier”, devenise mai greu de obåinut masculi din Germania de Vest
æi mai uæor din cea de Est.
Câinele de patrulã al Poliåiei de Frontierã
din Cehoslovacia
Dupã 1956
Creæterea ciobãnescului german, în Cehoslovacia anilor de dupã
1956, era focalizatã strict pe promovarea câinilor de serviciu æi de
lucru. Aceastã creætere a fost concentratã, în mod deosebit, într-o
anume canisã, deåinutã de armata Cehoslovacã: Pohranicni Straze
(Patrula Grãnicereascã). Câinii din cadrul acestei canise trebuiau
sã protejeze soldaåii, când aceætia erau atacaåi de persoane, care
încercau sã treacã graniåa ilegal. De asemenea, ei trebuiau sã-i
opreascã pe cei care încercau sã fugã de sub escortã.
În 1956, Patrula Grãnicereascã deåinea trei puncte de creætere în
Domazlice, Libejovice æi Prackovice, în acest fel asigurându-se, în
mod constant, stocul æi selecåia de câini de serviciu. Fiecare dintre
aceste puncte de creætere era situat la o bazã de patrulã æi era tratat ca
proiect de siguranåã naåionalã primordial. Numai membrii angajaåi æi
persoane autorizate aveau acces în incintã. Femelele de reproducåie
erau active în lucru. Repausul îl aveau doar atunci când aveau pui.
Personalul era alcãtuit din dresori, medici veterinari, crescãtori
experåi æi muncitori în crescãtorie. Odatã dresaåi, câinii formaåi în
Pohranicni Straze erau folosiåi, în mod principal, pentru patrularea
graniåei cu Germania æi Austria, pentru prevenirea trecerilor ilegale
din Cehia æi alte åãri estice cãtre vest.
Se estima cã zilnic, pe toatã frontiera Cehoslovacã, erau prinse,
cu ajutorul câinilor de patrulã, aproximativ 30 de persoane, care
încercau sã treacã fraudulos frontiera. Fiecare reproducãtor era
testat æi trebuia sã punã în practicã abilitãåile de lucru. Programul
de creætere era închis pentru cei din afara crescãtoriei sau pentru
alte linii sangvine. Pedigreele câinilor din canisa Pohranicni sunt
recunoscute æi de Asociaåia Chinologicã din Cehia.
În 1960 s-a creat o organizaåie numitã „Zvazarm” ce avea ca
scop înfiinåarea æi susåinerea unor cluburi de dresaj æi, totodatã,
promovarea liniilor de lucru. De fapt, prin aceste cluburi se promova
dresajul în rândul persoanelor civile, iar, în cazul unui conflict
naåional, câinii dresaåi în aceste cluburi erau luaåi de cãtre armatã
æi folosiåi de soldaåi. Totuæi, Zvazarm a avut o mare influenåã în
dezvoltarea dresajului, lucru recunoscut de æcoala de dresaj cehã
æi slovacã din zilele noastre care are rãdãcini în fostele cluburi
susåinute de cãtre organizaåia respectivã. Astãzi, canisa Pohranicni
nu mai existã æi, odatã cu ea, s-a stins conceptul de selecåie, care
a fãcut-o celebrã. Poliåia cehã produce câini de serviciu sub afixul
„od Policie CR. Kenne”.
Documentar
Grija pentru necuvântãtoare
Condiåiile
meteo nefavorabile,
ninsorile abundente
æi temperaturile
scãzute, din ultima
perioadã, au
creat probleme æi
animalelor sãlbatice.
Acestea îæi procurã
cu mare dificultate
hrana, viaåa lor fiind
pusã în pericol.
De aceea,
membrii Grupei de
Vânãtoare 27, au luat hotarârea sã asigure din fonduri proprii
cele necesare supravieåuirii bietelor necuvântãtoare.
Deoarece acåiunea s-a desfãæurat în fondul de vânãtoare
Golãeæti, la o distanåã de, aproximativ, 500 metri faåã de fâæia
de protecåie a frontierei de stat, inimoæii vânãtori au solicitat
sprijinul poliåiætilor de frontierã din cadrul Sectorului Poliåiei
de Frontierã Iaæi.
Fãrã nici o reåinere, poliåiætii de frontierã ieæeni au fost
prezenåi la faåa locului, unde, în ciuda temperaturilor extrem
de scãzute, æi-au adus aportul la buna desfãæurare a activitãåii,
atât prin foråele participante, cât æi prin asigurarea unui cadru
legal.
Denis Mihaela LAZAR
Monument dedicat
eroilor grãniceri
Anul acesta se împlinesc
100 de ani de la ridicarea unui
monument în cinstea eroilor
grãniceri, care æi-au jertfit viaåa
într-o misiune desfãæuratã în zona
localitãåii Isaccea.
Retragerea apelor Dunãrii
din respectiva zonã mlãætinoasã,
situatã la semnul de frontierã
1343, a fãcut ca monumentul
sã poatã fi din nou admirat în
totalitate.
Poliåiætii de frontierã din
cadrul SPF Isaccea vor amenaja
locul, astfel încât acesta sã devinã
un punct de atracåie pentru
localnici æi turiæti.
Multã vreme, monumentul a
fost situat sub nivelul apei, doar
vârful putând fi zãrit de pe mal.
Zona este cunoscutã de localnici sub numele de „La
monument” æi bãtrânii îæi mai aduc aminte cã în acest loc au
murit, într-o misiune de luptã, doi eroi grãniceri români.
Iatã textul integral postat pe lespedea de piatrã:
„În seara zilei de 6 octombrie 1908, locotenentul Dimitriu
Benedict venea în inspecåiune cu æalupa de la Pichetul de
Grãniceri Reni la Pichetul de Grãniceri Privalul Poråii.
Æalupa este lovitã de vaporul Russ.
Locotenentul Dimitriu Benedict æi soldatul marinar mor.
Din iniåiativa generalului Staup Simionescu, comandantul
Corpului de Grãniceri, æi Corpul Oficerilor, prin subscripåie,
ridicã acst monument în cinstea camarazilor lor care au murit
în timpul æi din cauza serviciului.
Dezvelit în anul 1912”.
Marius NICULESCU
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
29

Istorie
Armata æi biserica
o formã de slujire
de veacuri a
neamului românesc
Preotul Sebastian Sârcu æi cãpitanul
Vasile Popescu, împreunã cu
fruntaæii satului
În localitatea Viæeu de Sus, judeåul
Maramureæ, persistã ecoul faptelor
grãnicerilor, din anii ’30, care
apãrau acest colå de åarã. În rândul
comunitãåii acestei localitãåi, respectul
de care se bucurã poliåiætii de frontierã
viæeuani, urmaæii grãnicerilor de atunci,
General de corp de armatã,
Nicolae Uicã
se datoreazã æi acelor fapte. Aceætia
au avut un rol însemnat în construirea
Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae” de aici.
Pe lângã misiunile executate, în virtutea
legilor scrise, grãnicerii au conætientizat
obligaåia moralã de a executa „misiuni”,
în baza legilor nescrise, în spiritul unei
bune percepåii a problemelor comunitãåii
în care æi-au desfãæurat activitatea.
Dupã anul 1918, în comuna Viæeu de
Sus, existau mulåi funcåionari, militari etc.,
de religie ortodoxã, veniåi din regat. De
asemenea, unii viæeuani au trecut de la
greco-catolicism la ortodoxism. În aceastã
localitate exista o parohie ortodoxã, din
anul 1927, dar nu exista o bisericã
aferentã, fiind folosite diverse imobile
pentru oficierea slujbelor religioase
(o casã particularã, o salã de clasã
a unei æcoli).
În anul 1932, numãrul creætinilor
de religie ortodoxã a ajuns la
1.200 (1) . Preotul ortodox
Sebastian Sârcu, titularul acestei
parohii, a fãcut apel creætinesc
diferitelor instituåii æi autoritãåi
locale æi naåionale, pentru a
sprijini construirea unei astfel
de biserici.
Prin adresa nr. 72 din 1 aprilie
1932, preotul i-a cerut sprijin, în
acest sens, regelui Carol al II-lea:
„Majestate, noi ne-am strãduit æi
ne strãduim mereu sã înjghebãm
un fond pentru edificarea unei
biserici ortodoxe æi începutul
l-am fãcut cu ajutorul vrednicului
comandant al Companiei de
Grãniceri din localitate, care, ca
bun român æi bun creætin, îæi dã
seama de importanåa ce prezintã
aceastã chestiune. Ne-am unit
æi luptãm împreunã, biserica æi
armata, pentru ca idealul nostru
de a avea o bisericuåã, sã se
înfãptuiascã”. (2)
În anul 1931, general de corp de
armatã Nicolae Uicã, comandantul
Trupelor de Grãniceri (1 iulie
1931-15 noiembrie 1933) (3) , aflat
la comanda Companiei a VII-a
Grãniceri Pazã Viæeu, Regimentul
III Grãniceri, s-a întâlnit cu preotul
Sebastian Sârcu, fiind informat cã nu
existã bisericã ortodoxã în localitate,
generalul a hotãrât ca, în memoria fiicei
sale decedate prematur, Mãrioara, sã
construiascã biserica cu zestrea ei. (4)
L-a delegat pe plutonierul-major
Constantin Rujan pentru alcãtuirea
planului bisericii în stil bizantin æi pentru
conducerea lucrãrilor æantierului. Din
devizul estimat la 1.066.121 lei, generalul
s-a obligat sã achite 500.000 lei, zestrea
fiicei sale, plus mâna de lucru calificatã.
Pentru restul banilor s-au organizat diferite
activitãåi cu scopuri caritabile pentru
14 decembrie 1936
Note:
1. Adresa Oficiului Parohial Ortodox Român Viæeu de Sus, jud.
Maramureæ, nr. 180 din 14 nov.1932, dos. pe anul 1932, arhiva Bisericii
Ortodoxe „Sf. Nicolae” din loc. Viæeu de Sus, jud. Maramureæ.
2. Adresa Oficiului Parohial, nr. 72 din 1 apr.1932, dos. pe anul 1932,
arhiva Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae”..., doc. cit., p.1 (subl.n.).
3. www.politiadefrontiera.ro, accesat la 28 ian 2012.
4. Pr. Mihai Chira, Biserica ortodoxã din Viæeu în prima jumãtate a sec.
XX, în Ambele Viæae, vol. III, Ed. Eurotip, Baia Mare, 2009, p. 159.
5. Ibidem, pp.159,160.
6. Cf. pisaniei bisericii.
7. Idem.
8. Dos. pe anul 1940, arhiva Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae”
30 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

strângerea de fonduri necesare construirii
bisericii, inclusiv baluri cu sprijinul
grãnicerilor din Viæeu de Sus. Construcåia
bisericii a început la 17 august 1933 æi s-a
terminat în anul 1937, (5) „lucrarea fiind
executatã de cãtre ostaæi ai unitãåii militare
de grãniceri din Buzãu æi credincioæii
parohie”. (6) Lãcaæul de cult a fost târnosit
în anul 1940, 21 iulie, de cãtre P.S. Vasile
Stan, episcopul Maramureæului. (7) Astfel,
a fost construitã o bisericã frumoasã,
durabilã, care stã æi azi mãrturie acelor
fapte.
Biserica este situatã la mai puåin
de 300 m, pe aceeaæi stradã de sediul
Sectorului Poliåiei de Frontierã Viæeu de
Sus – ITPF Sighetu-Marmaåiei.
Documentul nr. 44 din 15 mai 1940
cuprinde lista celor care au ajutat cel
mai mult, moral æi material, la ridicarea
bisericii. Pe primele douã poziåii se aflã:
generalul Nicolae Uicã, comandant al
Trupelor de Grãniceri, ulterior ministru
al Apãrãrii Naåionale æi cãpitan Vasile
Popescu, comandant al Subunitãåii de
Grãniceri din Viæeu de Sus. (8)
Din cele prezentate, rezultã cã
biserica æi armata æi-au dat mâna pentru
zidirea unei biserici ortodoxe în aceastã
localitate. Aceste douã instituåii au åinut
fiinåa, istoria æi spiritualitatea poporului
român de-a lungul veacurilor. Având în
vedere spiritul æi devotamentul ostaæului
român, suntem convinæi cã au mai existat
asemenea fapte æi oameni, de aceeaæi
facturã, æi în alte pãråi ale åãrii noastre!
Mulåumim preotului Mihai Chira,
paroh al Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae”,
pentru sprijinul acordat prin punerea la
dispoziåie a documentelor invocate aici.
Simion PAÆCU
Ætefan ANDREICA
Comisar-æef Fugaciu Cristian
29 mai 1965 – 8 februarie 2012
„Prietenul nu se vinde æi nu se cumpãrã.
Este un Dar pe care Dumnezeu îl face
oamenilor, pentru ca ei sã aibã grijã æi
sã-l pãstreze cu sfinåenie. Prietenul nu se
împrumutã, nu se împarte, nu se trãdeazã....
O singurã datã în viaåa, însã, el se poate
pierde. Æi atunci cine sau ce instanåã din
lume îåi poate aduce prietenul înapoi? În
acea zi, se întâmplã ca prietenul sã strângã
laolaltã toåi oamenii, fãrã sã-i cheme. Atunci,
el ascultã gândurile tuturor fãrã sã-i opreascã
æi, tot atunci, îæi ia rãmas bun de la fiecare în
parte æi de la toåi odatã.
Chiar dacã drumul lui e lung, nu se
plânge. Nu s-a plâns niciodatã de nimic.
De ce ar face-o acum? Pãæeste demn, cãci
ætie ce are de fãcut... æi împãcat, cãci, ætie
cã, în urmã, a lasat totul în bunã rânduialã.
Æi-a fãcut datoria de prieten æi a putut sã
facã totul într-un timp atât de scurt...
E ora de plecare.... Nu întârzie, nu
amânã.... Cum poate fi atât de punctual?
E o calitate a prieteniei. Prietenul nu se
vinde, nu se cumpãrã, nu se împrumutã,
nu se împarte, nu se trãdeazã... El doar se
pãstreazã în suflet, ca sã nu-l pierzi æi sã nu
åi-l poatã lua nimeni.... nicioadatã.”
S-a stins un Suflet... un Suflet care a iubit
viaåa æi aceastã instituåie mai mult decât
orice pe lume... un Om care æi-a respectat
întotdeauna profesia æi oamenii de lângã
el... un Prieten, care a ætiut, dezinteresat,
sã ajute chiar æi cu un simplu sfat.
Cristian Fugaciu a plecat dintre noi,
mult prea devreme æi mult prea violent.
Cu toåii ni-l aducem aminte: profesionist,
integru, dedicat, voluntar, cu principii æi
idealuri bine definite, pasional æi cu o inimã
Comisar-æef Eni Neagu Aurelian
În dreapta Lui judecatã, Dumnezeu a
decis sã deschidã poråile cerului æi sã cheme
la El, pentru viaåa fãrã de sfâræit, pe cel care
a fost prieten, coleg, soå æi tatã, comisar- æef
de poliåie Eni Neagu Aurelian.
S-a nãscut pe 19 aprilie 1961, în
localitatea Luncaviåa, judeåul TULCEA, fiind
unul dintre cei doi copii ai familiei Neagu
æi Anica ENI. A urmat studiile la Æcoala
Militarã de Ofiåeri Activi de Grãniceri din
Sibiu, pe care a absolvit-o în anul 1986. În
anul 1998 a absolvit Facultatea de Drept
din cadrul Academiei de Poliåie „Alexandru
Ioan Cuza”, iar în anul 2002 a obåinut
titlul de master în Managementul calitãåii
organizaåiilor din cadrul Universitãåii
„Dunãrea de Jos” Galaåi.
Cariera de ofiåer æi-a început-o în
1986, prima funcåie fiind de comandant al
Pichetului de Grãniceri Cardon, iar, de-a
lungul anilor, a îndeplinit, succesiv funcåiile
de ofiåer operativ, locåiitor al comandantului
de companie æi de detaæament, consilier
juridic, ofiåer de cercetare penalã. Începând
cu anul 2002 æi pânã în momentul când
Dumnezeu l-a chemat la El, a îndeplinit
funcåia de adjunct al æefului Sectorului
Poliåiei de Frontierã Isaccea. Pentru întreaga
activitate desfãæuratã în funcåiile deåinute
Memorial
mare, oferitã
celorlalåi. Cu
toåii îl regretãm
æi îi vom simåi
lipsa din marea
noastrã familie.
Trãim, însã, cu
speranåa cã, de
acolo de sus, ne va fi, în continuare, alãturi
atunci când vom avea nevoie.
„Dumnezeu sã-l odihneascã în pace”
2011 – 2012 - æef seviciu IGPF; 2010
– 2011 æef serviciu DGIPI; 2006 – 2010
æef serviciu Ap.S. /ORI; 2005 – 2006
ofiåer specialist PPF Aeroport Bucureæti
– Otopeni; 2002 – 2005 director DCIT-
IGPF; 2001 – 2002 æef punct PPF Aeroport
Bucureæti – Otopeni; 1999 – 2001 æef
birou PPF Aeroport Bucureæti – Otopeni;
1998 – 1999 æef birou Direcåia Poliåiei de
Frontierã; 1995 – 1998 ofiåer specialist/æef
birou, PPF Aeroport Bucuresti – Bãneasa;
1990 – 1995 ofiåer specialist PPF Aeroport
Bucureæti – Otopeni.
Cursuri naåionale æi internaåionale: Frauda
în documente (Diplomatic Security Service -
S.U.A.), Securitate aeroportuarã (Germania),
Management (Spania), Combaterea traficului
de droguri (DEA - SUA), lider din partea
românã pe proiecte Phare, absolvent al
Colegiului Naåional de Apãrare.
În anul 2004, pentru servicii deosebite
aduse la conceperea æi organizarea apãrãrii
ordinii publice, prin Decret Prezidenåial, i
s-a conferit de cãtre Preæedintele României,
Ordinul „Virtutea Militarã”, în gradul de
Comandor, cu însemn pentru militari.
s-a bucurat de
o deosebitã
apreciere din
partea æefilor
ierarhici dar æi
a colegilor sau
subordonaåilor.
De-a lungul
carierei, a urcat
treptele ierarhiei
militare pânã la
gradul de maior, apoi pe cel al ierarhiei
profesionale pânã la cel de comisaræef
de poliåie. De asemenea, pentru
activitatea depusã de-a lungul anilor, a
fost recompensat cu semnele onorifice
„ÎN SERVICIUL PATRIEI” clasa a II-a æi „ÎN
SERVICIUL PATRIEI” clasa I.
De acum înainte, ne vom ruga ca
sufletul sãu sã îæi gãseascã liniætea æi
pacea, iar noi îi vom pãstra mereu în suflet
amintirea, aæa cum a fost: un om bun,
plin de viaåã æi de respect pentru toåi cei
din jurul sãu! Va trãi mereu în amintirea
noastrã, prin ceea ce a fãcut pentru noi,
colegii æi prietenii!
Dumnezeu sã aibã grijã de el æi sã-i
aæeze sufletul în loc de odihnã veænicã!
Rãmas bun camarade!
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
31

Istorie
NICOLAE KRETZULESCU
În acest an se împlinesc 200 de ani de la naæterea dr. Nicolae
Kretzulescu, „om al ætiinåei æi bãrbat de stat” (D. A. Sturdza), care
a participat la principalele evenimente istorice din åara noastrã,
din secolul al XIX-lea, contribuind la crearea principalelor
instituåii aflate la baza statului român.
S-a nãscut în Bucureæti, la 1/13 martie 1812. A fost al treilea
fiu dintre cei 11 copii ai lui Alexandru Kretzulescu æi ai Anicãi,
sora lui Ion Câmpineanu; strãbunicii sãi erau vornicul Iordache
Kretzulescu, cel care, în 1722, a ctitorit Biserica Kretzulescu din
Bucureæti, æi Safta, fiica domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Încã de mic a primit o educaåie aleasã, învãåând limba
greacã æi matematica, de la dascãli greci æi limba francezã, de
la scriitorul æi profesorul J. A. Vaillant, partizan al revoluåiei
franceze de la 1830.
La vârsta de 20 de ani este numit la Registratura Curåii de
Apel, de unde demisioneazã pentru ca, în 1833, sã lucreze,
pentru scurtã vreme, la Ministerul din Lãuntru, în calitate de
comisar.
Hotãrându-se sã devinã medic, în 1834 pleacã la Paris, iar,
dupã susåinerea bacalaureatului (1835), se înscrie la Facultatea de
Medicinã; în timpul studenåiei, devine extern al vestitului chirurg
æi anatomist Jules Cloquet, având coleg pe Gustave Flaubert,
viitorul mare romancier francez.
La absolvirea facultãåii (1839) obåine titlul de doctor în
medicinã cu lucrarea „Questions sur les diverses branches des
sciences medicales; quelles sont les circonstances generales qui
ont le plus d’actions sur les appareils”, fiind primul român posesor
al unei diplome de medic obåinute în Franåa.
Astfel, „un fiu de boier mare se cobora din înãlåimea poziåiei
lui, spre a se amesteca în rândurile oamenilor de ætiinåã (...) sã
devinã medic (...) sã se ducã la patul bolnavilor æi bogaåi æi sãraci,
pentru a le restabili sãnãtatea! Era ceva neauzit în åãrile române
æi este de însemnat cã Kretzulescu nu propovãduia numai prin
vorbã îndreptarea minåii românilor cãtre profesiile liberale, ci
dãdu pilda prin faptã, deschizând astfel o nouã cale poporului
român”.(A. D. Xenopol)
Întors în åarã, în 1840 este numit medicul „vãpselii de
negru” din Bucureæti, având obligaåia sã examineze bolnavii din
departament, sã supravegheze calitatea alimentelor din pieåe,
sã controleze curãåenia strãzilor æi sã efectueze vaccinarea
antivariolicã a copiilor; despre toate acestea, periodic, prezenta
rapoarte. Din 1847 este medic la Spitalul Pantelimon, apoi medic
æef al Spitalului Colåea (1851-1854) æi efor al Spitalelor Civile din
Bucureæti (1855). În 1877, în timpul Rãzboiului de Independenåã,
înfiinåeazã la conacul sãu, de la Leurdeni-Argeæ, un spital, cu 15
paturi pentru rãniåii de rãzboi.
Una dintre laturile cele mai importante ale activitãåii dr.
Nicolae Kretzulescu o constituie organizarea învãåãmântului
medical românesc. În 1842 înfiinåeazã, la Spitalul Colåea,
prima æcoalã de micã chirurgie, ceea ce reprezintã începutul
învãåãmântului medical din Muntenia, bazat pe o concepåie
modernã: cursurile, åinute de dr. Kretzulescu, erau completate
cu demonstraåii pe cadavru; la sfâræitul anului, elevii susåineau
un examen cu probe pe scheletul uman - metode aplicate pentru
prima datã în åãrile române.
Pentru a veni în ajutorul celor care se iniåiau în tainele
medicinii, în 1841 traduce „Manualul pentru îngrijitori æi
îngrijirea de bolnavi æi femei la naætere” redactat de medicul
francez F. Fodere.
În 1843 publicã monumentalul „Manual de anatomie
descriptivã”, prima lucrare de învãåãmânt superior apãrutã în
limba românã æi care stã la baza formãrii lexicului medical
românesc; o a doua ediåie a „Anatomiei descriptive” va apãrea
în trei volume, în anii 1878, 1884 æi 1897.
În 1857 susåine eforturile doctorului Carol Davila de a înfiinåa
Æcoala Naåionalã
de Medicinã æi
Farmacie din
Bucureæti æi, peste
ani, ca senator,
dupã abdicarea
lui Cuza, este
raportorul legii
pentru înfiinåarea
Facultãåii de
Medicinã din
Bucureæti.
În septembrie 1857, împreunã cu C. Mimiæ, L. Heineman æi
Carol Davila, înfiinåeazã Societatea Ætiinåelor Medicale, al cãrei
rol era de „a åine corpul medical în curentul progreselor ætiinåei”;
el a fost ales æi primul preæedinte al acestei societãåi.
Valoroasa sa operã, pusã în slujba ætiinåei æi învãåãmântului
românesc, a determinat alegerea lui, la 9/12 septembrie 1871,
ca membru al Societãåii Academice Române, fiind primul medic
ajuns în acest Pantheon al nemuritorilor. Mai mult, între 1872-
1873 este preæedinte al acestei Societãåi æi, între 1895-1898,
preæedintele Academiei Române. În 1885 a fost ales membru de
onoare al Universitãåii din Sankt Petersburg.
Timp de 12 ani (1874-1882 æi 1889-1893) a condus Secåiunea
Ætiinåificã a Academiei, pe care a organizat-o æi a revitalizat-o; la
propunerea sa au fost aleæi membri din strãinãtate, printre care
egiptologul german Karl Richard Lepsius æi filologul elveåian
Adolf Tobler.
Totodatã, s-a preocupat de îmbogãåirea patrimoniului
Bibliotecii Academiei, prin donaåii personale: monede greceæti
din secolul al XIV-lea, fotografii ale unor facsimile de pe
documente din secolele XIV-XV, aflate la Moscova, copii dupã
documente referitoare la relaåiile Moldovei æi Munteniei cu
Republica Veneåia, aflate în arhivele italiene etc.
În 24 martie 1895, într-o æedinåã solemnã prezidatã de Regele
Carol I, rosteæte rãspunsul la discursul de recepåie în Academia
Românã al dr. Victor Babeæ.
În egalã mãsurã, dr. N. Kretzulescu s-a implicat activ în viaåa
culturalã a åãrii: a contribuit la înfiinåarea Muzeului de Istorie
Naturalã, a Muzeului de Antichitãåi æi a Societãåii de Ætiinåe
Naturale; în 1864 cere Consiliului Superior al Instrucåiunii Publice
sã emitã un Regulament pentru constituirea unei comisii, ce avea
misiunea urgentã sã redacteze dicåionarul limbii române.
În 1888, împreunã cu C. Esarcu æi V. A. Urechia, întemeiazã
Ateneul Român, ca instituåie culturalã.
Activitatea ætiinåificã æi culturalã a dr. N. Kretzulescu a fost
dublatã de o bogatã æi intensã activitate politico-diplomaticã.
În 1834, în drum spre Paris, întâlneæte la Cernãuåi pe Vasile
Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Nicolae Docan æi Radu Panaite,
alãturi de care-æi continuã drumul spre oraæul luminilor. La Paris
face cunoætinåã cu Iancu Filipescu, N. Cantacuzino-Paæcanu,
fraåii Golescu, fraåii Ghica, Brãiloiu, Anagnosti æi Ion Negulici,
constituindu-se, astfel, un grup care pune bazele asociaåiei
studenåilor români din Paris, devenitã, în 1839, „Societatea
pentru învãåãturã a poporului român”. Ca student la Paris asistã
la æedinåe ale Camerei Deputaåilor, unde ascultã discursurile lui
Guizot Thiers, Lamartine, Montalembert. Totodatã, ia contact cu
veteranul socialist Charles Fourier, la care ajunge cu o scrisoare
de recomandare de la Teodor Diamant.
Revenit în åarã, va participa la evenimentele de la 1848. La 8/
20 aprilie 1848, la o consfãtuire la care au participat, printre alåii,
I. Ghica, C. A. Rosetti æi N. Kretzulescu, s-a hotãrât ca acesta din
urmã sã plece în strãinãtate æi sã stabileascã legãturi cu miæcarea
revoluåionarã din Ungaria, în scopul încheierii unei înåelegeri
româno-ungare, care sã previnã pericolul unei intervenåii åariste
32 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

Divertisment
CUGETÃRI
CUGETÃRI
De ce zilele când faci curat, speli
æi gãteæti se numesc zile libere?
Este dovedit ætiinåific cã, dacã
pui urechea la piciorul cuiva, vei
auzi: „Ce naiba faci, mã, la piciorul
meu?”
A merge la „fast-food” pentru o
salatã este ca æi cum ai merge la
prostituate pentru o îmbrãåiæare.
Lenea este un obicei de a te
odihni în avans.
Prietenii vin æi pleacã, duæmanii
se acumuleazã.
Diferenåa dintre o soåie æi o
muscã este faptul cã musca te
enerveazã doar vara.
La broaæte, ca æi la dame,
conteazã doar picioarele.
Un elicopter s-a prãbuæit întrun
cimitir. Ulterior, s-au gãsit
aproximativ 500 de moråi.
Gospodarul român vara face
sanie, iar iarna o pune pe foc.
Culmea adolescentului rebel: sã
locuieæti singur æi sã fugi de acasã!
La oameni, moartea vine în negru
æi cu coasa. La åânåari, în chiloåi,
maiou æi cu un ziar în mânã!
Se spune cã bãrbaåii inteligenåi
sunt soåii ideali, dar corect este
bãrbaåii inteligenåi nu sunt soåii
nimãnui.
Doar o femeie poate fi atât
de insistentã încât sã introducã
o parolã greæitã pânã când
calculatorul îæi va da seama cã el
e, de fapt, cel care a greæit!
O tipã superbã mi-a spus: „Vino
la mine acasã, nu-i nimeni”. M-am
dus la ea acasã; a avut dreptare:
nu era nimeni!
Este mai bine sã taci æi sã
dai impresia de prost, decât sã
vorbeæti æi sã înlãturi orice dubiu.
Decesul i se poate întâmpla
oricui.
Cine se scoalã de dimineaåã, e
treaba lui.
În fiecare dintre noi, doarme
un geniu æi cu fiecare zi, tot mai
adânc æi mai adânc...
E bine sã ai amnezie: nimic nu
te doare æi în fiecare zi afli numai
noutãåi.
Ce face o broascã la bibliotecã?
Stã în uæa!
CAPÃ!
SPORT
SPORT
PATRONUL
VIILOR
CETE!
NOTA 3
MEI MÃRUNT
(PL.)
SPORT
CURELUÆÃ
SE CÂNTÃ
CAMPIONILOR
ÎN CORT!
SERVEÆTE!
S P O R T
SPORT
MICROBIST
CABARET
ÎNTREBARE
PROBÃ DE
IARNÃ
SPORT
ANSAMBLU
VOCAL
LOC DE
PESCUIT
SPORTIV
2012
BUN DE ROS
HAZARDURI
(FIG.)
„NEAM” DE
CÃMILÃ
ARENÃ
DEBUT ÎN
RING!
FATA DE LA
GEAM!
BATE
MUNÅII
SPORT
DEGRADAT
USTUROI
VESTE
PUÆCÃ
ÎN LESÃ!
CAMPION
ORGANIZAÅIE
STUDENÅEASCÃ
PAPÃ OI
NOTA 2
de Dumitru MOCANU
ÎN CADÃ!
FIR SUBÅIRE
INTRARE ÎN
SULINA
SPORT
INTRÃRI
BLUZIÅA
NANEI
POFTIM!
AÆEZAT
Prin ce se deosebeæte soåia de un
terorist? Cu teroristul poåi sã mai
æi negociezi!
E mai bine sã faci dragoste decît
rãzboi, dar dacã aveåi chef de
amândouã, atunci cãsãtoriåi-vã!
Bursa este un mod de a lua banii
oamenilor care se cred deætepåi.
Pentru ceilalåi, se foloseæte Loto.
De orice fel åi-ar fi sãnãtatea, ea
îåi ajunge sigur pânã la sfâræitul
vieåii.
Dacã ai voinåã, poåi sã muåi æi
munåii din loc, dar dacã ai minte,
îi ocoleæti.
Se spune cã alcoolul ucide, dar
nici apa nu te face nemuritor.
Dacã cineva aruncã cu o piatrã
în tine, tu sã arunci în el cu o
floare, dar mai întâi, asigurã-te cã
floarea este în ghiveci.
Un canibal a prins: un rus, un
american æi un român, dar i-a
mâncat. Era flãmând æi n-avea
chef de bancuri.
STADION
SPORT
34 F R O N T I E R A Nr. 2/2012

BANCURI
Când eram mic, mi-aduc aminte cã
mama mã trimitea la alimentarã cu 10
lei æi venem acasã cu 3 kg de cartofi,
un carton de ouã, un borcan de gem,
o sticlã de vodkã, douã ciocolate æi
un pachet de gumã de mestecat. În
ziua de azi nu mai este posibil aæa
ceva... patronul a umplut magazinul de
camere video...!!!
Discuåie între doi iubiåi:
- Ce crezi despre dragostea noastrã?
-Încearcã sã numeri stelele æi vei afla.
-Aaa, deci e infinitã!
-Nu, e doar o pierdere de timp…
- De ce nu reacåionezi cã te înæealã
soåia?
-Aætept sã o prind cu unul mai pirpiriu.
Soåia:
-Mãi, bãrbate, mai du æi tu copiii la
circ.
-Da’ de ce, cine vrea sã-i vadã, sã vinã
acasã!
-Am venit sã cer mâna fiicei
dumneavoastrã
-Cea mare sau cea micã?
-Cum adicã, nu le are la fel?
-Ioane, ieri mi-a murit boul!
-Aæa-i viaåa, ne ducem toåi,
unul câte unul.
-Draga mea soåie, cu cine
seamãnã copilul nostru?
-Degeaba îåi spun, cã nu-l
cunoæti!
-Doctore, îmi pierd pãrul!
Ce sã fac ca sã-l pãstrez?
-Puneåi-l într-o cutiuåã!...
Douã prietene :
- Dragã, de 2 ore soåul tãu
flirteazã cu blonda aia, fãrã
ruæine, æi tu nu zici nimic?
- Sssstt, taci din gurã, cã vreau
sã vãd cât poate sã mai stea cu burta
suptã...
-Vai , dragã, ce hainã de blanã
frumoasã ai! De la ce animal?
-De la soåul meu.
Divertisment
Un ardelean îi trage o palmã altuia.
-Mã, tu ai dat serios sau în glumã?
-Serios.
-Bine, cã mie nu-mi prea plac glumele!
În avion, un terorist pune pistolul la
capul pilotului:
-Sã mã duci imediat la Paris!
-Te duc, dar vorbeæte cu ãsta, care are
grenada, cã el vrea la Roma....
Un beåiv, la restaurant:
-Câte butoaie de bere vindeåi pe zi?
-4!
-Vreåi o metodã de a vinde 5?
-Da!
-Atunci, umpleåi bine halbele,
zgârciåilor...
Un vânãtor intrã într-un magazin de
profil:
- Pantaloni de camuflaj
aveåi?
- Avem, dar nu-i gãsim.
-Soåul celei mai bune
prietene este mai tandru ca
tine, îi spune mereu „perla
mea”!
-El este bijutier, eu sunt
ginecolog, cum ai vrea sã-åi
spun?
La Tîrgul de Fete de pe
muntele Gãina, un tatã cãtre
fiul sãu:
- Mãi, sã alegi o soåie
frumoasã, altfel, o s-o iubeæti
singur toatã viaåa!
Noaptea, ora trei. Brusc,
vecinul a început sã batã cu
pumnul în uæa mea. M-am
speriat atât de tare, încât am
scãpat bormaæina din mâini!
Într-un atelier de reparaåii auto:
- Æi acum, zice maistrul cãtre ucenicul
sãu, sã învãåãm sã ne mirãm când
ridicãm capota maæinii unui client….
Regula cifrei unice
presupune completarea
careului de 81 cãsuåe
dupã O SINGURÃ
REGULÃ: orice rând,
orice coloanã de 9
cãsuåe æi oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã, o singurã datã,
fiecare cifrã cuprinsã
între 1 æi 9.
Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU
æi Petre BUCUR
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
35