Hilda Hencz, BucureÅtiul maghiar : scurtÄ istorie a maghiarilor din ...
Hilda Hencz, BucureÅtiul maghiar : scurtÄ istorie a maghiarilor din ...
Hilda Hencz, BucureÅtiul maghiar : scurtÄ istorie a maghiarilor din ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
B u c u r e ş t i u l M a g h i a r 13<br />
El se adresează în primul rând sufletului şi scrie o <strong>istorie</strong> patetică şi tragică<br />
a conaţionalilor săi asimilaţi în ritm ameţitor de majoritatea ortodoxă a<br />
statului naţional unitar: „Am schiţat viaţa unui neam cu un destin cumplit,<br />
aceea a <strong>maghiar</strong>imii <strong>din</strong> Regat“. Se arată interesat de cauzele şi formele<br />
de manifestare ale fenomenului de asimilare a conaţionalilor săi şi caută<br />
zadarnic soluţii pentru a opri sau măcar a încetini acest proces.<br />
Cercetările publicistului Beke György (1927-<br />
2007) sunt mai limitate în timp, dar deosebit de<br />
interesante, eforturile sale concentrându-se pe<br />
evocarea unor figuri emblematice <strong>din</strong> diaspora<br />
<strong>maghiar</strong>ă. În 1971, a publicat un amplu studiu<br />
introductiv la opera memorialistică a preotului<br />
reformat Koós Ferenc 11 , cea mai puternică<br />
personalitate a <strong>maghiar</strong>imii bucureştene între anii<br />
1855 şi 1869, iar în 1976, o monografie despre<br />
inginerul Veress Sándor 12 , contemporan al lui Koós.<br />
A publicat şi un roman-document dedicat socrilor<br />
săi, ceangăi <strong>din</strong> Ţara Bârsei, care au trăit decenii întregi în Bucureşti,<br />
găsindu-şi tot aici şi odihna veşnică. 13 Beke a fost primul care, în 1973, a<br />
dat semnalul de plecare <strong>din</strong> Bucureşti a intelectualilor <strong>maghiar</strong>i <strong>din</strong> epoca<br />
lui Ceauşescu, după ce a locuit în capitală circa un sfert de secol; mai târziu,<br />
a emigrat în Ungaria.<br />
Chiar dacă documentele de arhivă sunt puţine sau inaccesibile,<br />
publicaţiile periodice prezintă mari goluri, iar istoricii <strong>maghiar</strong>i <strong>din</strong><br />
Bucureşti nu par interesaţi de redactarea propriei lor istorii, viaţa <strong>maghiar</strong>imii<br />
bucureştene se poate reconstitui într-un mod ceva mai subiectiv, <strong>din</strong> sute<br />
de frânturi de viaţă, materializate în câteva zeci de autobiografii, memorii,<br />
jurnale de călătorie. E de-a dreptul uimitor să constatăm cât de multe astfel<br />
de lucrări au apărut de-a lungul secolelor. De-altminteri, memorialistica<br />
este un gen literar cultivat în literatura <strong>maghiar</strong>ă încă <strong>din</strong> secolul XVII,<br />
începând cu Kemény János (1607-1662), strălucit bărbat de stat cu misiuni<br />
diplomatice şi în Ţările Române, iar, pentru scurt timp, chiar Principe al<br />
Transilvaniei.<br />
11<br />
Beke György, Bevezető /Introducere/, în Koós Ferenc, Életem és emlékeim, Bukarest,<br />
Kriterion, 1971, p. 5-59.<br />
12<br />
Idem, Veress Sándor tolla és körzője /Pana şi compasul lui Veress Sándor/, Bukarest,<br />
Politikai Könyvkiadó, 1976.<br />
13<br />
Idem, Fölöttük a havasok. Családi krónika /Deasupra lor stau munţii. Cronică de<br />
familie/, Kolozsvár-Napoca, Dacia Könyvkiadó, 1980.