Hilda Hencz, Bucureştiul maghiar : scurtă istorie a maghiarilor din ...

B u c u r e ş t i u l M a g h i a r 13
El se adresează în primul rând sufletului şi scrie o istorie patetică şi tragică
a conaţionalilor săi asimilaţi în ritm ameţitor de majoritatea ortodoxă a
statului naţional unitar: „Am schiţat viaţa unui neam cu un destin cumplit,
aceea a maghiarimii din Regat“. Se arată interesat de cauzele şi formele
de manifestare ale fenomenului de asimilare a conaţionalilor săi şi caută
zadarnic soluţii pentru a opri sau măcar a încetini acest proces.
Cercetările publicistului Beke György (1927-
2007) sunt mai limitate în timp, dar deosebit de
interesante, eforturile sale concentrându-se pe
evocarea unor figuri emblematice din diaspora
maghiară. În 1971, a publicat un amplu studiu
introductiv la opera memorialistică a preotului
reformat Koós Ferenc 11 , cea mai puternică
personalitate a maghiarimii bucureştene între anii
1855 şi 1869, iar în 1976, o monografie despre
inginerul Veress Sándor 12 , contemporan al lui Koós.
A publicat şi un roman-document dedicat socrilor
săi, ceangăi din Ţara Bârsei, care au trăit decenii întregi în Bucureşti,
găsindu-şi tot aici şi odihna veşnică. 13 Beke a fost primul care, în 1973, a
dat semnalul de plecare din Bucureşti a intelectualilor maghiari din epoca
lui Ceauşescu, după ce a locuit în capitală circa un sfert de secol; mai târziu,
a emigrat în Ungaria.
Chiar dacă documentele de arhivă sunt puţine sau inaccesibile,
publicaţiile periodice prezintă mari goluri, iar istoricii maghiari din
Bucureşti nu par interesaţi de redactarea propriei lor istorii, viaţa maghiarimii
bucureştene se poate reconstitui într-un mod ceva mai subiectiv, din sute
de frânturi de viaţă, materializate în câteva zeci de autobiografii, memorii,
jurnale de călătorie. E de-a dreptul uimitor să constatăm cât de multe astfel
de lucrări au apărut de-a lungul secolelor. De-altminteri, memorialistica
este un gen literar cultivat în literatura maghiară încă din secolul XVII,
începând cu Kemény János (1607-1662), strălucit bărbat de stat cu misiuni
diplomatice şi în Ţările Române, iar, pentru scurt timp, chiar Principe al
Transilvaniei.
11
Beke György, Bevezető /Introducere/, în Koós Ferenc, Életem és emlékeim, Bukarest,
Kriterion, 1971, p. 5-59.
12
Idem, Veress Sándor tolla és körzője /Pana şi compasul lui Veress Sándor/, Bukarest,
Politikai Könyvkiadó, 1976.
13
Idem, Fölöttük a havasok. Családi krónika /Deasupra lor stau munţii. Cronică de
familie/, Kolozsvár-Napoca, Dacia Könyvkiadó, 1980.