Hilda Hencz, Bucureştiul maghiar : scurtă istorie a maghiarilor din ...

DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ LA PRIMUL RĂZBOI
MONDIAL
Maghiarii ca cetăţeni străini
Ce putem afla despre istoria maghiarilor din Bucureşti din toate aceste
surse care ne stau la îndemnă şi care, totuşi, rămân atât de incomplete?
Date certe despre venirea primilor maghiari la Bucureşti nu există.
La începuturi, prezenţa lor se pare că era legată, la fel ca în Moldova, de
tendinţele de catolicizare ale regilor unguri, tendinţe în consens cu intenţiile
papilor de catolicizare a „schismaticilor“ din Muntenia şi Moldova. Încă
de la începutul mileniului II, călugării franciscani şi dominicani unguri,
germani, italieni etc. au dus o intensă activitate de convertire la catolicism
a populaţiei din Transilvania, ridicând numeroase biserici şi mănăstiri.
Curând au ajuns şi în spaţiul extracarpatic românesc, chiar înainte de
constituirea celor două voievodate, fapt dovedit de cercetările arheologice:
în cartierul Văcăreşti, lângă biserica Dobroteasa, s-au găsit monede din
perioada regilor ungari Ştefan (997-1038) şi Coloman (1095-1116). 23
Iorga vorbea de prima parohie catolică de la Câmpulung-Muscel,
înfiinţată în 1215. În 1227, s-a înfiinţat o Episcopie Milcoviană, apoi o
Episcopie Transalpină la Severin, în 1238. Invazia tătarilor din 1241 a
întrerupt numai temporar misiunile de catolicizare. În secolul următor, au
apărut noi episcopii: la Siret în 1371, la Argeş în 1381 etc. Domnitorii români
au acceptat catolicismul, cel puţin formal, la presiunea regilor unguri, însă
unii dintre ei chiar s-au convertit la catolicism. Voievodul Basarab I a fost
lăudat de papă, în 1327, şi numit „cucernic principe catolic“, deşi regele
ungar îl considera, în 1325, „necredincios al sfintei coroane“, deoarece
încerca să se elibereze de sub vasalitatea sa.
În aceste perioade tulburi, pare să fi fost ridicată, în zona Bucureştilor
de astăzi, o modestă biserică de lemn de către călugării franciscani
maghiari. Deoarece biserica a ars în repetate rânduri şi nu s-au păstrat
arhivele, fiecare generaţie de preoţi a rescris istoria ei. Sosirea misionarilor
franciscani maghiari în Bucureşti nu este documentată ştiinţific pentru
23
Radu Olteanu, Bucureştii în date şi întâmplări, Bucureşti, Paideia, 2002, p. 6.