Hilda Hencz, Bucureştiul maghiar : scurtă istorie a maghiarilor din ...

INTRODUCERE
Despre spinoasa problemă a izvoarelor
A scrie o istorie a maghiarilor din Bucureşti şi, eventual, a celor din
întreg spaţiul extracarpatic este „un vis prea îndrăzneţ“, afirma istoricul
Demény Lajos în studiul său despre comunitatea reformată bucureşteană
din prima jumătate a secolului XIX. 1 Imposibilitatea alcătuirii unei astfel
de istorii a maghiarimii ar avea multiple cauze. Principala cauză derivă din
faptul că nu s-ar mai fi păstrat documentele vremii, maghiarilor lipsindu-le
instituţiile necesare în acest scop; chiar şi documentele păstrate vremelnic de
comunităţile religioase, asociaţiile sau şcolile maghiare ce au funcţionat —
şi încă funcţionează aici — s-ar fi risipit ori distrus. Pe de altă parte,
prelucrarea arhivelor comunităţii germane lutherane din Bucureşti, care
ar fi putut furniza date şi despre comunitatea calvină, se află într-o fază
incipientă. La aceste neajunsuri se adaugă faptul că arhivele Arhiepiscopiei
catolice din Bucureşti sunt inaccesibile pentru cercetători de aproape un
secol, motivul principal fiind, potrivit opiniei lui Demény, ascunderea
politicii de românizare forţată a maghiarimii de către biserica romanocatolică
din România, care manifestă în mod constant o atitudine ostilă
faţă de maghiari. 2 Catolicismul, fiind o religie universală, nu pune preţ
pe apartenenţa etnică şi pe identitatea naţională, iar episcopia de la Iaşi şi
arhiepiscopia de la Bucureşti, subordonate statului român, au devenit cele
mai eficiente instrumente de românizare a zecilor de mii de ceangăi din
Moldova, precum şi de secui veniţi să muncească în Bucureşti.
1
Demény Lajos, A bukaresti református egyházközség és a magyar iskola a 19. század
első felében /Comunitatea reformată maghiară din Bucureşti şi şcoala maghiară din
prima jumătate a secolului 19/, în A Bukaresti Petőfi Művelődési Társaság Értesítője.
1998-2005/Anuarul Asociaţiei culturale Petőfi din Bucureşti/, Bukarest, 2006, p. 116 şi
urm.
2
Idem, Kálvinista magyarok Bukarestben a XIX. század első felében /Calvinii maghiari
din Bucureşti în prima jumătate a sec. al XIX-lea/, în Emkékkönyv Csetri Elek születésének
nyolcvanadik évfordulójára /Csetri Elek – Omagiu cu prilejul împlinirii a 80 de ani/,
Kolozsvár, EMKE, 2005, p. 80 şi urm.