Nr. 9/2009 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Rãdãuåi – Prut: punct æi de la capãt! Pânã în iulie 2008, numele comunei Rãdãuåi-Prut nu avea nicio rezonanåã pentru oamenii obiænuiåi, alåii decât cei din judeåul Botoæani. Chiar æi pentru botoæãneni, denumirea de Rãdãuåi-Prut era asociatã cu o locaåie foarte îndepãrtatã, amplasatã undeva la capãtul de sus al hãråii. Sau, cum spun unii mai hâtri, „Rãdãuåi Prut este acolo unde se pune harta în cui”. Zilele rãdãuåenilor au trecut, cu bune æi cu rele æi au fost mulåumiåi sã trãiascã aæa, fãrã sã fie mari vedete. A venit, însã, æi acea zi de 26 iulie 2008, zi care va rãmâne adânc tipãritã în istoria comunei, dar æi în sufletele oamenilor. A fost nevoie ca apele Prutului, aflat la vreo doi kilometri de localitate sã producã un adevãrat dezastru æi numele localitãåii botoæãnene a umplut ecranele televizoarelor æi paginile ziarelor. Ba mai mult, localitatea botoæãneanã, uitatã de lume atâåia ani, a atras atenåia autoritãåilor, în zonã venind atât miniætri cât æi preæedintele åãrii. A fost nevoie ca Prutul sã-æi arate, pentru a câta oarã oare, adevãrata faåã, pentru ca în satul de la graniåa åãrii sã serveascã masa, cot la cot, premierul æi åãranul de rând. La un an de la dezastru, preæedintele åãrii a apãrut din nou æi pe neaæteptate în comuna uitatã iarãæi de lume. Revenirea în zonã a preæedintelui i-a fãcut pe mulåi sã-æi aminteascã proporåiile uriaæe ale dezastrului. Printre cei care au pierdut toatã agoniseala de o viaåã s-au aflat æi colegi de-ai noætri, poliåiæti de frontierã. Nu mai puåin de 12 poliåiæti de frontierã au pierdut într-o noapte aproape tot. Au mulåumit însã lui Dumnezeu cã nu le-au fost luate fiinåele dragi de apele dezlãnåuite, aæa cum s-a întâmplat în alte pãråi. Deæi deznãdejdea i-a cuprins atunci æi pe ei, obiænuiåi cu viaåa grea în stil cazon, au gãsit puterea sã spere din nou æi sã fie recunoscãtori cã au scãpat doar cu pagube materiale. La cum s-a dezlãnåuit atunci natura, finalul inundaåiilor putea fi tragic. Au beneficiat atunci æi de sprijinul colegilor, care au dat o mânã de ajutor. Nu numai lor, ci întregii colectivitãåi. Atât cu contribuåii materiale, dar mai ales cu foråa braåelor, ajutând la îndepãrtarea efectelor urgiei naturii. Casele în pericol de prãbuæire, din care mai rãmãseserã doar câte un stâlp æi o bucatã de perete, au fost demolate de localnici cu ajutorul poliåiætilor de frontierã æi a jandarmilor. Æi colegii noætri æi-au adus aminte de coæmarul prin care au trecut în urmã cu un an. Ca într-un film de groazã, le trec prin faåa ochilor diverse imagini din timpul inundaåiilor. Ape neîmblânzite cãzând cu nemiluita din cer, rupând zãgazurile, nãvãlind peste câmpurile oamenilor, intrând val vârtej în casele lor, distrugândule gospodãriile agonisite de o viaåã. Case trainice, nou construite sau case din chirpici, locuinåe opulente sau sãrãcãcioase nu au avut nicio æansã în faåa Prutului dezlãnåuit. Sectorul Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi Prut a fost izolat atunci de ape. S-au folosit bãrci pentru a se putea deplasa de la clãdire la cele câteva locuri 16 rãmase neinundate. S-au evacuat atunci, la urgenåã, documente, tehnicã æi armament. Presiunea a fost enormã, pentru cã în clãdire erau dotãri tehnice de sute de mii de euro. Dar poliåiætii au fãcut faåã cu brio. Au muncit cot la cot angajaåii civili, agenåii sau ofiåerii. Nu s-a mai åinut cont atunci de grade sau de funcåii, toatã lumea a pus umãrul pentru a micæora efectele dezastrului natural. Privind acum la apele care curg leneæe æi curate în matca aflatã la vreo doi kilometri de localitate nu poåi crede cã acum un an tot acelaæi Prut s-a umflat pânã la coroanele pomilor, unde a lãsat amprente ce numai ploile viitoare le-au mai putut æterge. Pentru cã amprentele ce-au rãmas în memoria localnicilor nu vor fi æterse niciodatã. Cum poåi sã uiåi, când munca de-o viaåã åi-a fost luatã de puhoaiele împotriva cãrora n-ai avut cum sã te aperi?! De la foc mai smulgi câte ceva, din calea apelor nu. Zecile de mormane de moloz, amestecate cu bârne æi pietre, indicau atunci, doar prin situarea stradalã æi prin împrejmuire, faptul cã pânã nu demult adãposteau în locaåiile respective gospodãrii. Dezastrul a fost total, ca dupã un cutremur de 7 grade sau o explozie nuclearã. Case, anexe, grãdini, fântâni, au dispãrut într-o noapte, nimic nu mai era cum a fost. În vâltoarea sa nebunã, apa a inundat dormitoarele, a sfãrâmat pereåii, a demolat acareturile, a luat æi a dus spre nicãieri bunurile oamenilor care nu au putut fi salvate. Într-o curte se putea vedea un dulap sau, mã rog, ce a mai rãmas din el. Din nãmol ieæeau la suprafaåã însemnele Poliåiei de Frontierã. Dulapul a ajuns în curte, fiind adus de viiturã din casa unui poliåist de frontierã. Zeci de colegi au plecat atunci în misiune la Rãdãuåi Prut. Cei mai mulåi au ajutat la curãåarea zonei, la dãrâmarea caselor ce se aflau în pericol de prãbuæire. La un an de la potop, cei 12 poliåiæti afectaåi æi-au luat viaåa de la capãt. Spre cinstea lor, împreunã cu colegii noætri æi oamenii locului æi-au învins repede disperarea æi, ajutaåi de rude æi autoritãåi, îmbãrbãtaåi de perspectiva ajutoarelor promise au construit noi locuinåe, au pus punct æi au luat totul de la capãt. Alte case se ridicã acum mândre în locul celor distruse de puhoi. Viaåa a reintrat în normal. Zilnic, malul Prutului este cercetat de poliåiætii de frontierã de la Sectorul Rãdãuåi-Prut. Æi, parcã Prutul nu i-ar fi fãcut destul sã sufere, nu le-ar fi luat totul doar într-o noapte, ei continuã sã-l priveascã zi de zi ca pe un aliat în lupta cu infractorii transfrontalieri. Æi, deæi atunci, în iulie 2008, a fãcut ravagii în casele oamenilor, nu de puåine ori æi-a arãtat eficienåa ca barierã naturalã împotriva infracåionalitãåii transfrontaliere. F R O N T I E R A Minodora RÃCNEA R e m e m b e r
Permis de conducere fantezist, depistat la Negru-Vodã În data de 24 septembrie a.c., în jurul orei 10.30, s-a prezentat în P.T.F. Negru – Vodã, pentru a ieæi din åarã, la volanul unui autoturism, cetãåeanul român Chiriac L. Dupã ce s-a procedat la stabilirea identitãåii, acestuia i s-a solicitat sã prezinte la control æi permisul de conducere. Persoana în cauzã a prezentat un permis de conducere tip card, precum æi un carnet cu opt file, ambele purtând însemnele autoritãåilor din Marea Britanie. Întrucât existau suspiciuni de falsificare, acestea au fost trimise spre examinare specialiætilor criminaliæti din cadrul I.J.P.F. Constanåa, care ne-au comunicat cã nu existã un document model de comparat sau specimen care ar putea fi utilizat pentru comparaåie, actele în cauzã fiind „documente fanteziste”, întrucât nu au fost eliberate de autoritãåile guvernamentale ale vreunui stat. În cauzã s-au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi penale împotriva cetãåeanului român C.L., pentru sãvâræirea infracåiunii de uz de fals, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art.291 din Codul Penal æi a infracåiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fãrã a poseda permis de conducere, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 86, alin.1 din O.U.G. 195/2002. Alexandru NICOLIN F R O N T I E R A Æ t i r i 17
Page 1 and 2: www.politiadefrontiera.ro Revistã
Page 3 and 4: Concluzii preliminare ale vizitei d
Page 5 and 6: Spre sfâræitul zilei, cele douã
Page 7 and 8: FRONTEX - prezent æi perspective A
Page 9 and 10: OPERAÅIUNEA Poliåia de Frontierã
Page 11 and 12: Trafic cu maæini furate, la Vaslui
Page 13 and 14: Înotãtori fãrã frontiere! Luni,
Page 15: Falsificatori de carduri bancare Î
Page 19 and 20: p p ORIGINAL: DESENUL DE FOND IMPRI
Page 21 and 22: Contrabandiæti reåinuåi la Sucea
Page 23 and 24: Åigãri R. Moldova pentru „piaå
Page 25 and 26: EXPLOATÃRII SEXUALE A FEMEILOR Int
Page 27 and 28: se gãsea o veiozã cu abajur, care
Page 29 and 30: 1 octombrie 331 î Hr. - Alexandru
Page 31 and 32: Festivalul Internaåional al Sportu
Page 33 and 34: Ætiaåi cã... · La naætere, 80
Page 35: ) :-) Galeria a cu zâmbete! e :-)

Nr. 9/2009 - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?