Nr. 4/2007 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Discurs... pentru cãsãtorie Pe bunã dreptate, tinerii îæi pun probleme: mã cãsãtoresc, îmi iubesc soåia. Unde stau? Unde muncesc? Cu ce mobilez casa? Facem un copil: unde-l educãm? Æi când rãspunsuri nu existã sau sunt imposibile, renunåã la cãsãtorie. Se gândesc la o relaåie naturalã, care intervine, æi preferã sã trãiascã în ceea ce numim, juridic, concubinaj, în ideea cã atunci când vor avea casã, când o vor mobila, vor consimåi în drept aceastã stare de fapt. Dar cum poate fi uæor atunci când vrei sã construieæti ceva mãreå æi durabil? Sfântul Ioan Gurã de Aur a spus: „Omul întreg e bãrbat æi femeie.” Bãrbatul singur nu e om întreg. Femeia singurã nu e om întreg. Numai împreunã sunt omul întreg. Nu mai socoteæti cã ãsta e al meu, ãsta e al tãu… atunci toate sunt comune. Acelaæi nume, toate lucrurile sunt comune, el are grijã numai de ea, ea are grijã numai de el… e imitaåia Sfintei Treimi într-un fel… e o fiinåã în douã persoane. În cãsãtoriile care funcåioneazã, partenerii îæi combinã credinåa æi comportamentul într-un mod sinergic. Prin aceastã sinergie pãrerile celor din cuplu creeazã o opåiune la care nici unul nu s-a gândit. Cãsãtoria nu impune sã renunåi la ceva. Ideile personale, speranåele æi valorile formate de relaåiile æi experienåele anterioare se combinã cu ale partenerului. Vom descoperi fãrã regret cã idei æi speranåe din trecut nu mai sunt de actualitate. Totul depinde de veridicitatea æi profunzimea sentimentelor. Cãsãtoria consfinåeæte o legitimare a iubirii în faåa lui Dumnezeu æi a lumii. Dacã iubirea este intensã æi profundã la ambele pãråi, acest pas este firesc æi în asentimentul amândurora. Poate cã în vremurile de acum sunã ca un idealism rãsuflat, dar, în ciuda aparenåelor, omul nu s-a schimbat æi nu se va schimba, pe fond, niciodatã. Personal, apreciez cã cei care nu se cãsãtoresc nu sunt suficient de luptãtori æi se tem de eæecuri, fie de divorå, fie de o rupturã sentimentalã care poate apãrea cândva, æi alte temeri. Poate, cei care nu se cãsãtoresc sunt mai prevãzãtori ca ceilalåi sau cã partea materialã primeazã dacã se tem de un divorå? Mulåi tineri care ar urma sã-æi întemeieze o familie vor sã trãiascã o perioadã cu partenerul fãrã sã se cãsãtoreascã. Poate cã au dreptate, viaåa a devenit o alergãturã continuã pentru bani, nu mai avem timp prea mult æi pentru sentimente, cei 7 ani de acasã lipsesc din ce în ce mai mult æi implicit respectul pentru partener æi, pânã la urmã de ce nu, e mai uæor sã trãieæti un timp fãrã obligaåii æi responsabilitãåi iar când apar greutãåile adevãrate æi reale sã dai bir cu fugiåii, motivând cã a fost o nepotrivire de caracter æi cã o sã o ia de la început cu altcineva. Însã, statistica din ultimii ani indicã menåinerea unei linii ascendente, ceea ce aratã o reconsiderare a instituåiei cãsãtoriei, dupã o perioadã de regres. Cauzele creæterii numãrului cãsãtoriilor, conform aceloraæi statistici, ar fi teama de singurãtate, influenåa prietenilor, pasiunile în cadrul cuplului cât æi evoluåia femeii în societate. Mã voi opri asupra ultimei cauze. Trebuie sã recunoaætem cã perspectivele în carierã æi rolul din ce în ce mai activ pe care îl deåine femeia determinã creæterea numãrului cãsãtoriilor. În acest sens, iniåiativa întemeierii unei familii poate fi fãcutã æi de femeie, având în vedere deschiderea æi depãæirea barierelor ce åin de tradiåie. Legalizarea relaåiei unui cuplu, demonstreazã partenerilor æi celorlalåi cã dragostea lor e chiar adevãratã æi nu doar de probã. Crearea unei noi familii cu partenerul de viaåã este cea mai frumoasã provocare. O cãsãtorie adevãratã apare în momentul în care personalitatea individualã a celor doi conlucreazã la realizarea unui cuplu armonios. Pentru cei care s-au înarmat cu abilitãåile potrivite, perioada în care devin pãrinåi æi cresc copii poate fi una fericitã æi pe deplin rãsplãtitã. Dacã perioada de început a unei cãsãtorii este marcatã de pasiune æi sexualitate, mai târziu intervine respectul æi actele de bunãvoinåã între parteneri. Numai într-un astfel de mediu poåi avea parte de o comunicare bunã, grijã reciprocã, susåinere, încredere æi ... fericire deplinã. Fundamental, omul este în cãutarea iubirii æi, atunci când o gãseæte, nu mai vede cãsãtoria ca pe o constrângere ci ca pe o împlinire. Vasilica TÃTARU Agent Ramona Lavinia Hilliard Data naæterii: 28.09.1981 Localitate: Iaæi Studii: liceul teoretic “Mihai Eminescu” – profil Filologie-Istorie, Iaæi; Universitatea de Medicinã æi Farmacie „Gr. T. Popa”, Iaæi, actual: Studentã în anul I la Facultatea de drept din cadrul Universitãåii „Spiru Haret” Bucureæti. Limbi strãine cunoscute: englezã æi francezã. Loc de muncã: Punctul de Contact „Frontex” din cadrul IGPF. Pasiuni: pescuitul, înotul, fotografia, lectura, muzica æi cãlãtoriile. Îæi doreæte sã viziteze cândva Egiptul întrucât piramidele o fascineazã încã din copilãrie. Apreciazã: diplomaåia, loialitatea, ordinea, respectul, sinceritatea, blândeåea æi bunãtatea oamenilor. Detestã: laæitatea, minciuna, violenåa, dualitatea, mizeria de orice naturã æi zgârcenia. În anul 2000, imediat dupã bacalaureat, a dat admitere la Academia de Poliåie „Al. 24 I. Cuza”. Despre acea perioadã æi ce a urmat povesteæte: „Nu am luat examenul. Dezamãgire imensã. Deæi, la 21 de ani lucram deja în televiziune, ca reporter corespondent, de doi ani æi jumãtate, dragostea mea rãmãsese aceeaæi: munca de poliåist. A urmat apoi æansa de a da examen la æcoala de agenåi æi æansa de a mã pregãti din nou pentru examen. De aceastã datã l-am luat. Unul dintre cele mai frumoase momente din viaåa mea. Familia mea poate confirma bucuria pe care am simåit-o. O lume nouã, oameni cu adevãrat pregãtiåi. Æi mã refer aici mai ales la colegii pe care i-am cunoscut aici, în Bucureæti. Iar asta se întâmplã atunci când existã o coordonare bunã din partea æefilor. Eu nu spun asta pentru a flata pe cineva. Munca lor cântãreæte mai mult decât vorbele mele.” Autocaracterizare: „sunt un cocktail de perseverenåã, diplomaåie, comunicativitate, curaj, foråã, blândeåe æi feminitate.” „Dreptatea fãrã putere este neputincioasã, puterea fãrã dreptate este tiranicã.(Pascal)” û
FORÅA GÂNDIRII POZITIVE Ce-ar fi dacã, de mâine, am începe sã zâmbim mai mult? Ce-ar fi dacã, în loc sã asociem o zi ploioasã cu ceva trist æi mohorât, am auzi în picãturile de ploaie ce cad în geam una dintre cele mai frumoase melodii ale naturii? Ce s- ar întâmpla dacã ne-am trezi dimineaåa cu gândul cã va fi o zi excelentã din toate punctele de vedere, chiar dacã ne simåim copleæiåi de problemele cotidiene de acasã æi de la serviciu? Toate trec, æi într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu, toate îæi gãsesc o rezolvare. Æi de ce nu, o rezolvare în bine, dacã aæa ne dorim æi credem din toatã fiinåa. Chiar sã credem cã suntem rezultatele gândurilor noastre. Cã singuri ne facem norocul sau cum spune o vorbã din popor ,,aæa cum îåi aæterni, aæa dormi”. Pentru cã în spatele acåiunilor noastre ca indivizi, stã puterea incomensurabilã a gândurilor... a gândurilor care ne determinã în fiecare moment sã luãm o decizie æi nu alta. Pe tot parcursul drumului cãtre atingerea oricãrui obiectiv, trebuie sã existe certitudinea cã lucrurile vor lua întorsãtura favorabilã nouã. Despre legendara poveste a Pandorei: Cu toåii ne amintim legendara poveste a Pandorei, prinåesa din Grecia Anticã. Ea a primit în dar o cutie misterioasã din partea zeilor æi i s-a spus cã nu trebuie sã deschidã niciodatã acest dar. Într-o zi, copleæitã de curiozitate, (caz tipic feminin), Pandora a deschis cutia æi astfel a adus lumii marile nenorociri: bolile, relele, nebunia. Totuæi, un zeu milos a lãsat-o sã închidã cutia la timp, astfel încât sã poatã prinde unicul antidot care face suportabilã nefericirea pe lumea asta: speranåa. Cine ætie, poate cã de aici provine æi zicala ,,speranåa moare ultima”. Ei æi ce? O sã spuneåi. De câte ori s-a întâmplat ca, în ciuda speranåei, lucrurile sã nu aibã un final fericit? Æi totuæi, aæa cum subliniazã unii cercetãtori, speranåa, în opinia lor, reprezintã mai mult decât un leac. Aæ spune cã SPERANÅA = credinåa cã existã voinåa æi posibilitatea de a-åi atinge scopurile, indiferent care ar fi ele. û ,,Uæor de zis, greu de fãcut”, veåi spune probabil mulåi dintre dumneavoastrã. Sesizez aici o dozã de pesimism? Nu... cred cã nu v-am auzit prea bine. Mi s-a pãrut, aæa cã voi trece mai departe. Trebuie sã credem cã ne putem depãæi limitele, pe care de altfel cred cã tot noi le trasãm. Ætim cu toåii cât de diferiåi suntem. Dar indiferent de asemãnãrile æi deosebirile de ordin cultural, de educaåie, de mediu æ.a.m.d., gândirea pozitivã este un factor cheie al reuæitei în viaåa în orice domeniu. Un optimist confruntat cu un eæec va considera întotdeauna cã situaåia poate fi schimbatã, astfel încât data viitoare va reuæi, în vreme ce pesimiætii se învinovãåesc pentru eæec, atribuindu-l unor trãsãturi ce nu pot fi schimbate æi se simt total neajutoraåi. Optimismul æi speranåa pot fi dobândite! Când situaåia devine una frustrantã, reuæita nu depinde doar de competenåele profesionale æi de talent, ci de capacitatea de a înfrunta eæecul æi de a învãåa din el. La noi, filosofia de training este sã învãåãm din propriile greæeli pentru ca data viitoare sã avem mai mult succes æi sã înfruntãm provocãrile cu mai mult curaj în foråele proprii. Prin experienåa acumulatã, spun psihologii, optimismul æi speranåa, ca æi neputinåa æi disperarea pot fi dobândite. În viziunea lor, cele douã trãsãturi pozitive constituie ceea ce se numeæte „eficacitate personalã”, adicã certitudinea cã deåii controlul asupra întâmplãrilor vieåii tale æi cã poåi face faåã tuturor provocãrilor cu care te confrunåi. Convingerile oamenilor despre capacitãåile lor au un efect profund asupra acestor capacitãåi. Capacitatea nu este o proprietate fixã (…). Cei care au aceastã eficacitate personalã se dau la o parte din calea eæecului; ei abordeazã lucrurile în aæa fel încât sã le poatã stãpâni æi fãrã sã se îngrijoreze în privinåa dezastrelor posibile. Bineînåeles cã „est modus in rebus” (existã o mãsurã în toate lucrurile). Dar poate cã încercând sã gândim pozitiv astãzi mai mult decât ieri æi mâine mai mult decât azi, s-ar putea sã fim plãcut surprinæi de rezultate æi de noi înæine. Nimic în viaåã nu este întâmplãtor, tot ceea ce ni se întâmplã este o consecinåã a faptelor, æi – mai înainte – a gândurilor, fãrã a uita, bineînåeles de voinåa divinã, care, de altfel, „îåi dã, dar nu-åi bagã æi-n traistã”. Faceåi lucrurile sã se întâmple prin puterea gândului! Oricum, nu avem nimic de pierdut dacã încercãm, nu-i aæa? Gabriela RADU 25
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3 and 4: • DIN SUMAR • v Interviu cu adj
Page 5 and 6: din centrele de plasament sau bãtr
Page 7 and 8: Inspectorul general al PFR, la conf
Page 9 and 10: a ieæit din garanåie, trei autotu
Page 11 and 12: este calmã, neînregistrându-se c
Page 13 and 14: În zonã existã cinci localitãå
Page 15 and 16: Poliåia de Frontierã combaterii f
Page 17 and 18: Documentar REPUBLICA UNGARÃ - CART
Page 19 and 20: REPUBLICA UNGARÃ - CARTE DE IDENTI
Page 21 and 22: Patru ucraineni s-au ales cu Poliå
Page 23: Modificãri au intervenit æi pentr
Page 27 and 28: LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS”
Page 29 and 30: au preferat sã urce la volan pentr
Page 31 and 32: a se deplasa într-o anumitã zonã
Page 33 and 34: Statutul NATO a fost alcãtuit de o
Page 35: Galeria cu zâmbete P E Æ T I :-)
Page 38 and 39: prejudicieze normele comunitare æi
Page 40 and 41: Convenåiei Schengen æi Directiva
Page 42 and 43: mici capabile sã zboare pe distan
Page 44 and 45: de trecere a frontierei, chiar dac
Page 46 and 47: prejudicieze normele comunitare æi
Page 48 and 49: Convenåiei Schengen æi Directiva
Page 50 and 51: mici capabile sã zboare pe distan
Page 52: de trecere a frontierei, chiar dac

Nr. 4/2007 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?