Nr. 4/2007 - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

„Sã ne eliberãm de complexele formale printr-un mai mare angajament personal” Interviu cu adjunctul inspectorului general al Poliåiei de Frontierã Române, comisar-æef dr. Remus Æpan - Domnule comisar-æef, aåi deåinut anterior funcåii de conducere în alte structuri. Ce pãrere aveåi despre atmosfera de lucru pe care aåi gãsit-o la Poliåia de Frontierã? - Investirea în aceastã funcåie reprezintã o provocare pentru mine æi, totodatã, presupune o responsabilitate mult mai mare. La Poliåia de Frontierã Românã am gãsit o structurã modernã, chiar “vesticã” aæ putea spune, organizatã dupã modelul instituåiilor similare din statele Uniunii Europene, care are un management modern, adaptat cerinåelor actuale. - Ce stil de lucru veåi adopta cu subordonaåii dumneavoastrã ? Cum vã veåi motiva lucrãtorii pentru creæterea eficienåei activitãåii? - Personal sunt adeptul muncii în echipã, fapt pentru care doresc sã promovez munca în echipã, eliberarea de complexele formale, inutile, printrun mai mare angajament personal. Totodatã, cer colegilor mei disciplinã æi îndeplinirea cu simå de rãspundere a sarcinilor care le revin, fapt ce poate duce la rezultate remarcabile. - De la 1 ianuarie 2007, România este stat membru al Uniunii Europene, iar graniåele de nord æi est ale României reprezintã o parte importantã din frontiera externã a Uniunii Europene. Care consideraåi cã vor fi “mutaåiile” în planul problematicii specifice migraåiei ilegale æi ce mãsuri se vor impune în acest sens? - Problematica migraåiei ilegale nu poate fi analizatã separat de 4 celelalte componente ale infracåionalitãåii transfrontaliere. De aceea, insist, în mod special, numai o bunã cooperare, atât internã, cu toate structurile cu atribuåii în aplicarea legii, cât æi internaåionalã, cu autoritãåile din åãrile vecine sau instituåiile similare din Uniunea Europeanã, poate duce la contracararea eficientã a acestui fenomen. În perioada urmãtoare, vom avea în vedere identificarea æi aplicarea celor mai eficiente mãsuri pentru contracararea acestui nou flagel de criminalitate transnaåionalã, migraåia ilegalã æi traficul de persoane, caracterizat prin diversificarea, specializarea æi înmulåirea cazurilor æi persoanelor implicate, atât în calitate de membri ai reåelelor, cât æi de victime. Aæa încât, menåionez ca obiective prioritare crearea unei frontiere interne sigure (româno-ungare æi româno-bulgare), care sã nu permitã înaintarea grupurilor de migranåi spre Occident. Acest fapt este posibil printro colaborare intensã desfãæuratã între instituåiile de frontierã din România, Ungaria æi Bulgaria, bazatã pe un schimb operativ de date æi informaåii æi acåiuni comune de depistare a elementelor infractoare, precum æi prin întreprinderea de mãsuri ferme - de ambele pãråi - pe linia securizãrii frontierei comune. De asemenea, identificarea de noi forme æi metode de acåiune pentru combaterea eficientã a infracåionalitãåii transfrontaliere æi menåinerea unei legãturi directe cu reprezentanåi ai instituåiilor similare din åarã æi strãinãtate, în vederea realizãrii unui schimb operativ de date æi informaåii, precum æi a unui schimb de experienåã bilateral, scopul fiind alinierea activitãåilor specifice la standardele internaåionale æi contracararea eficientã a criminalitãåii organizate transnaåionale. Trebuie, totodatã, sã utilizãm în maniera maximã posibilã punctele, birourile æi centrele de contact care au fost create, dupã model european, tocmai pentru a eficientiza activitatea informativã, asigurând rapiditatea æi soluåionarea concretã a cazurilor de acest gen. - Cum comentaåi reflectarea stilului de management asupra corectitudinii comportamentului poliåistului de frontierã în relaåia cu cetãåeanul ? - Din punctul meu de vedere, pentru fiecare manager din cadrul PFR, comportamentul poliåistului, care denotã, de fapt, atitudinea faåã de cetãåean, este foarte important întrucât orice devianåã în modul de relaåionare al unui coleg în societate influenåeazã atât imaginea Ministerului de Interne æi al Reformei Administrative, a instituåiei în care ne desfãæurãm activitatea cât æi a noastrã, a fiecãrui poliåist. Pentru cã mass-media, aæa cum este în orice societate democraticã, acordã importanåã senzaåionalului, picanteriei, scandalului æi este normal sã fie aæa æi în ceea ce ne priveæte pe noi, oamenii legii. Æi în cazul nostru se vãd cu precãdere faptele negative, apar în presã faptele de corupåie, accidentele rutiere în care sunt implicaåi poliåiæti, atitudinile ireverenåioase sau lipsa de solicititudine ale unor colegi de-ai noætri, fapte negative care sunt cu mult mai puåine numeric decât cele pozitive, în care poliåiætii sãvâræesc fapte de eroism, intervenind la calamitãåi, la dezastre, sau de umanitate în campaniile de întrajutorare a sinistraåilor, a copiilor û
din centrele de plasament sau bãtrânilor din cãminele aflate în responsabilitatea structurilor ministerului nostru æi care sunt tratate de presã ca unele fireæti, normale æi care rar vãd lumina tiparului sau apar la ætiri, pe posturile tv. În ceea ce priveæte corectitudinea comportamentului poliåistului în relaåia cu cetãåeanul, vã pot spune cã în toate structurile ministerului în care mi-am desfãæurat activitatea nu au fost tolerate asemenea atitudini, chiar dacã, repet au existat æi excepåii de la aceastã regulã æi, din pãcate, chiar cazuri în care unii poliåiæti au fost victime ale colegilor lor. Aæadar, æi la nivelul PFR fiecare poliåist de frontierã sper cã a conætientizat faptul cã suntem o instituåie în folosul comunitãåii. Acest lucru înseamnã cã, începând cu managementul instituåiei, s-a insuflat aceastã educaåie civicã. - Care sunt obiectivele æi proiectele pe care le aveåi în vedere pe termen scurt æi mediu? - Prin numirea mea în funcåia de adjunct al inspectorului general al Poliåiei de Frontierã s-a urmãrit impulsionarea activitãåilor de combatere a migraåiei ilegale. La nivelul PFR au fost descoperite în ultimii ani reåele de migraåie ilegalã care se formau sau tranzitau åara noastrã, iar la destructurarea acestora s-a colaborat din ce în ce mai bine cu celelalte structuri ale ministerului nostru, în special cu SIPI æi Poliåia Naåionalã, cu Parchetele, SIE, SRI dar æi cu autoritãåile altor state. Acest lucru demonstreazã faptul cã autoritãåile au înåeles importanåa activitãåilor pe care le desfãæoarã, atât în interesul nostru, al României cât æi al åãrilor din vestul Europei. Spre exemplu, modul în care Poliåia de Frontierã Românã reuæeæte, prin mãsurile luate, sã limiteze migraåia ilegalã, sã combatã prin colaborarea cu celelalte instituåii abilitate traficul cu droguri, contrabanda etc. este deosebit de important întrucât efectele unor asemenea fenomene infracåionale periculoase afecteazã întreaga Europã. Aderarea României la Uniunea Europeanã æi stabilirea noilor frontiere ale acesteia reprezintã un pas important în cadrul procesului de securitate æi dezvoltare socio-economicã, în special a åãrilor din partea esticã a continentului, iar Poliåiei de Frontierã îi revine rolul extrem de important de a asigura securitatea graniåelor externe ale acesteia. Conceptul de securitate a frontierelor cuprinde lupta împotriva crimei organizate iar controlul frontierelor, în condiåiile globalizãrii economiei æi dispariåiei teoretice a graniåelor, deci ale unei libertãåi totale de miæcare, este o componentã extrem de importantã a luptei împotriva crimei organizate, care este la rându-i beneficiara acestui drept de circulaåie neîngrãditã. û Dupã aderare, România tinde sã devinã o åarã „åintã” pentru migraåia ilegalã, traficul de stupefiante, maæini furate, arme, muniåii, materiale explozive, dar æi pentru unele forme de manifestare a infracåionalitãåii internaåionale organizate (traficul de fiinåe umane, proliferarea consumului æi comercializãrii pe piaåa internã a stupefiantelor), care æi-au gãsit un teren fertil în mediile infractoare autohtone, reprezentând noi provocãri la adresa liniætii æi securitãåii publice. Din aceste motive, acåiunile de combatere a acestor manifestãri au un profund impact pozitiv în rândul opiniei publice. Evoluåia securitãåii globale în ultimul deceniu a confirmat cã succesul acåiunilor æi stabilitatea pot fi numai rezultatul cooperãrii multidimensionale a comunitãåii internaåionale – în primul rând prin punerea în valoare a dialogului în cadru instituåionalizat æi prin activarea rolului decisiv pe care marile organizaåii internaåionale îl au în definirea stãrii de securitate a lumii. Provocãrilor generatoare de instabilitate trebuia sã li se rãspundã prin forme noi de solidaritate, capabile sã gestioneze un spectru larg de tensiuni æi riscuri æi o gamã variatã de manifestare a acestora cum ar fi: tensiunile etnice, traficul de droguri, substanåe radioactive æi de fiinåe umane, criminalitatea organizatã, instabilitatea politicã a unor zone, reîmpãråirea unor zone de influenåã etc. În plus, vreau sã merg æi eu, în continuarea celor care s-au ocupat sau se ocupã aici de managementul instituåional, pe linia pregãtirii profesionale, creæterea motivaåiei subordonaåilor, cultivarea spiritului competitiv în toate structurile æi la toate nivelurile, dar æi schimbarea mentalitãåii învechite. -Doriåi sã transmiteåi vreun mesaj poliåiætilor de frontierã, în rândul cãrora aåi intrat ? - Pentru a îndeplini ceea ce ne-am propus, pentru a ne pãstra respectul instituåiilor de colaborare, a dezvolta aceastã singurã formã de luptã împotriva fenomenului infracåional æi a ne îmbunãtãåi imaginea în cadrul societãåii româneæti, solicit tuturor poliåiætilor de frontierã sã aibã o conduitã de onoare æi respect, sã dea dovadã de profesionalism în îndeplinirea misiunilor ce le revin. Poliåia de Frontierã Românã este o instituåie aflatã în slujba cetãåeanului, a comunitãåii, iar felul în care fiecare dintre noi îæi îndeplineæte atribuåiile va decide aprecierea noastrã din partea societãåii. A consemnat Diana PROTOPOPESCU Instantanee personale Data naæterii: 04.09.1969. Locul naæterii: localitatea Ardusat, judeåul Maramureæ. Experienåã profesionalã: 05.04.2007 - prezent: adjunct al inspectorului general al PFR; 2006 - 04.04.2007: consilier - Ministerul Administraåiei æi Internelor; 2005 – 2006: director general adjunct în cadrul Direcåiei Generale Anticorupåie - MAI; 2003 – 2005: æef Brigada Poliåie Judiciarã - Parchetul Naåional Anticorupåie; 1999 – 2001: æef Serviciu Informaåii æi Protecåie Internã Maramureæ - MAI; 1997: æef Poliåie Baia Sprie din cadrul IPJ Maramureæ; 1996: locåiitor æef al Serviciului Ordine Publicã din cadrul IPJ Maramureæ; 1994: Poliåia Municipiului Baia Mare din cadrul IPJ Maramureæ. Educaåie æi formare: 2007: doctor, specializarea Drept Penal, Universitatea de Drept Timiæoara; 2004 – 2005: masterat, Academia Diplomaticã Bucureæti; 1999 – 2001: masterat, specializarea „Administrarea Comunitarã a Justiåiei”, Universitatea “TFFIN” - Universitatea Bucureæti; 1996: Curs F.B.I., specializarea „Aplicarea Legii în Comunitate”, Budapesta 1994: Curs postuniversitar de Drept Penal, Facultatea de Drept, Universitatea Bucureæti; 1990 – 1994: Diploma de licenåã, studii juridice, Academia de Poliåie „Alexandru I. Cuza”; 1983 – 1987: Diploma de bacalaureat, Liceul Industrial nr. 5 Baia Mare. Aptitudini æi competenåe personale: Limbi strãine cunoscute: ENGLEZÃ. Cunoætinåe de utilizare a calculatorului, operare PC. 5
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3: • DIN SUMAR • v Interviu cu adj
Page 7 and 8: Inspectorul general al PFR, la conf
Page 9 and 10: a ieæit din garanåie, trei autotu
Page 11 and 12: este calmã, neînregistrându-se c
Page 13 and 14: În zonã existã cinci localitãå
Page 15 and 16: Poliåia de Frontierã combaterii f
Page 17 and 18: Documentar REPUBLICA UNGARÃ - CART
Page 19 and 20: REPUBLICA UNGARÃ - CARTE DE IDENTI
Page 21 and 22: Patru ucraineni s-au ales cu Poliå
Page 23 and 24: Modificãri au intervenit æi pentr
Page 25 and 26: FORÅA GÂNDIRII POZITIVE Ce-ar fi
Page 27 and 28: LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS”
Page 29 and 30: au preferat sã urce la volan pentr
Page 31 and 32: a se deplasa într-o anumitã zonã
Page 33 and 34: Statutul NATO a fost alcãtuit de o
Page 35: Galeria cu zâmbete P E Æ T I :-)
Page 38 and 39: prejudicieze normele comunitare æi
Page 40 and 41: Convenåiei Schengen æi Directiva
Page 42 and 43: mici capabile sã zboare pe distan
Page 44 and 45: de trecere a frontierei, chiar dac
Page 46 and 47: prejudicieze normele comunitare æi
Page 48 and 49: Convenåiei Schengen æi Directiva
Page 50 and 51: mici capabile sã zboare pe distan
Page 52: de trecere a frontierei, chiar dac

Nr. 4/2007 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?