Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC

memorialistică
AURELIA LĂPUŞAN
Un fiu al Dobrogei
Ex Ponto nr.2, 2008
P
ericle Martinescu a fost un mare risipitor. Un adevărat fiu risipitor al Dobrogei.
l-am spus uneori, cu reverenţă, seniorul scriitorilor Dobrogei, Cavalerulpatriarh
al literaturii de astăzi, căutătorul neostenit de frumuseţe. Vigoarea
scrisului său a străbătut nealterată o parte din secolul abia încheiat, rodnicia
mai ales din ultimul deceniu – la care noi, constănţenii, am fost gratulaţi, a dat
de lucru nu doar criticilor literari, ci şi editorilor care şi-au înnobilat planurile
editoriale cu producţiile literare ale scriitorului Pericle Martinescu.
Elevul mircist, autorul best seller-ului Adolescenţii de la Braşov, coleg
de generaţie cu marii gânditori ai culturii române, el însuşi inclus printre aceştia,
o autoritate în literatură, încercând pe rând sau toate odată: publicistica,
poezia, memorialistica, traducerile, critica literară.
În 1935, Revista burgheză, o publicaţie bilunară a unor tineri intelectuali
români, îşi propusese să anticipeze destinul celor mai importanţi oameni ai
timpului luând ca an de referinţă 1955. Absolvenţii Facultăţii de Filosofie a
Universităţii Bucureşti, într-o cursă a timpului şi a carierelor. Şi pe lista publicată,
după Emil Cioran, Mihail Sebastian, Mircea Eliade, Constantin Noica,
Lucian Blaga se afla cuprins numele Pericle Martinescu.
Anii au trecut şi parcă l-au ţinut departe de tot zbuciumul societăţii româneşti,
dar şi abandonat în fiinţa sa publică. Nu resemnat, cât mai ales învăţat
să aştepte şi să-şi domine slăbiciunile fizice.
Prima carte tipărită în Constanţa – ce mult îşi dorise autorul acest lucru!
– a fost Excursie în Ciclade, abia în 1996, la Editura „Europolis”. Respectându-se
adevărul, putem dovedi că am fost cei care, primii, l-am readus acasă
pe scriitorul Dobrogei. Un amplu interviu luat în sufrageria ticsită de cărţi din
apartamentul unui bloc situat în Bucureştii Noi, şi la sfârşitul convorbirii, ne-a
încredinţat – lăsându-se însă greu convins – un manuscris pictat cu atenţie,
în fraze minusculizate pe albul patinat al hârtiei.
I se păruse că numele dat primei edituri particulare a oraşului copilăriei
sale, Europolis, se potriveşte cel mai bine jurnalului marinăresc al călătoriei
pe care o făcuse spre eterna Eladă. A urmărit cu atenţie fazele pregătirii pentru
tipar, şi s-a bucurat copilăreşte ca de o mare victorie când a primit primul
36