Nr. 2 (19) anul VI / aprilie-iunie 2008 - ROMDIDAC

mi le-aţi adus cu diferite prilejuri.
Şi, înainte de toate, în semn de vie prietenie pentru prietenia de care mă
bucur din partea dumneavoastră.
Cu multă afecţiune,
Pericle Martinescu
***
Cântec pentru cadânele cătunului
Domnului Ştefan Lăpuşan, fiu adoptiv al Dobrogei
Ex Ponto nr.2, 2008
La Biubiul în arman
Cântă falnic daulgii.
Iară, la Deliorman –
Şalvari, fesuri, salugii.
Pehlivani cu brâie roşii
Şi la tâmple cu parale
(la priviţi-i, bărbătoşii!)
Saltă gestu-n geamparale.
Arde-n pântec – aprig jar! –
Dansul de la Istanbul...
Ce timide none par,
Lângă turnul ca un sul,
Trei cadâne. Feregele
Le-ascund chipul, (Ghiersul turc
Sparge cerul. Umbre grele,
Muezini – bărboşii! – urc
Cu apusu-n minarete...)
În şalvarii lor galere
Poartă câte un burete
Pentru ceasuri de tăcere...
Sub ferestre, rogojini
Drag culcuşul fecioresc
Pehlivanii – câini blajini –
Râvnesc trupul femeiesc.
Noaptea-n uliţe adorm
Toţi cadiii din cătun.
Ei, cu pasul uniform,
Şanţuri sar, ca prin tutun,
(Printre şure de nutreţe,
Se prefac în mogâldeţe)
Hop!... Pe preşuri, lângă lut,
Sorb delirul, în iatac.
Spasmul dulce străbătut,
Ei fug apoi prin cerdac.
Coaptă poftă şi nebună
Au zvârlit-o lângă lună
Şi-au întins pe cer – tipsie –
Trei cadâne a lor fetie...
La Biubiul în arman
Şaitani joacă şi delii,
Iară, la Deliorman –
Noaptea-i sură pe geamii.
46