Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România 6 m a r t i e 2 0 0 9 ...

Mutatis mutandi, cartea lui Vlad Georgescu este
o variant\, aplicat\ în domeniul studiului
istoriei, a volumelor lui Eugen Negrici despre
literatura român\ în comunism.
c o m e n t a r i i c r i t i c e
România literar\ nr. 9 / 6 martie 2009
14
P
E VLAD GEORGESCU, cei mai
mul]i dintre români îl [tiu din ipostaza
sa de director al sec]iei în limba român\
a postului de radio Europa Liber\.
Avem înc\ în minte tonul s\u echilibrat,
ra]ional, argumentele impecabile care
d\deau nota distinctiv\ a editorialelor
sale într-o vreme în care postul cu
sediul la München devenise cea mai
credibil\ [i popular\ surs\ de informare
privind situa]ia din ]ar\. Surprinz\toarea sa moarte
(în anul 1988), la doar 51 de ani, în urma unei tumori
pe creier cu evolu]ie galopant\, a stârnit la vremea
respectiv\ mult\ emo]ie, dar [i ipoteza foarte credibil\
a unui asasinat prin iradiere. Vlad Georgescu însu[i
ajunsese în ultimele luni de via]\ la o astfel de concluzie,
mai ales din perspectiva bizarei similitudini de destin
(tragic) cu predecesorii s\i în func]ie.
Sfâr[itul nea[teptat, cu doar un an înainte de pr\bu[irea
regimului comunist, a marcat decisiv destinul de istoric
al lui Vlad Georgescu. Dup\ emigrarea sa în Statele
Unite (în anul 1979) c\r]ile publicate în ]ar\ i-au fost
puse la index. Despre apari]ia în România a celor scrise
în exil, fire[te, nici nu a putut fi vorba. Atunci când
au început s\ fie tip\rite în ]ar\ (dup\ c\derea regimului
Ceau[escu), nu au stârnit un entuziasm foarte mare.
În mod fatal, erau datate, au fost percepute de
publicul larg ca purtând semnele unui timp (al r\zboiului
rece) revolut. Într-o vreme a spectacolului generalizat
[i a marilor seisme sociale [i politice, în care proasp\t
dobândita libertate a presei îmbr\ca deseori forme
anarhice [i grote[ti, chiar [i publicarea de c\tre Humanitas
(1992) a c\r]ii sale fundamentale, Istoria românilor. De
la origini pân\ în zilele noastre, nu a stârnit cine [tie
ce ecouri dincolo de cercul profesioni[tilor. C\r]ile care
au schimbat fundamental percep]ia românilor asupra
propriei lor istorii au fost cele scrise dup\ 22 decembrie
1989 de Florin Constantiniu, Neagu Djuvara [i Lucian
Boia.
Politic\ [i istorie. Cazul comuni[tilor români. 1944-
1977, de Vlad Georgescu este o carte inconturnabil\
pentru cei dispu[i s\ în]eleag\ foarte elaboratul
proces de mistificare a istoriei din perspectiv\ ideologic\,
operat de comuni[ti. Mutatis mutandi, cartea lui Vlad
Georgescu este o variant\, aplicat\ în domeniul studiului
istoriei, a volumelor lui Eugen Negrici despre literatura
român\ în comunism. Spre deosebire îns\ de Eugen
Negrici care analizeaz\ textele în primul rând din
perspectiva (non)valorii lor literare, Vlad Georgescu
observ\ muta]iile care au loc în câmpul disciplinei istoriei
în foarte strâns\ corela]ie cu tectonica ideologic\, a[a
cum se revel\ ea din interven]iile publice ale demnitarilor
din diversele vârste ale comunismului românesc. În
perioada 1944-1977, istoriografia româneasc\ s-a
(re)modelat continuu în func]ie de evenimentele de
pe scena politic\. Interesele prezentului au dat, de fiecare
dat\, interpret\ri diferite faptelor din trecut. Asta
când trecutul nu era de-a dreptul reinventat ca surs\
de legitimare a unor regimuri politice mai mult decât
discutabile.
Primul deceniu de istoriografie oficial\ marxist\
este pus sub semnul directivei celui de-al doilea congres
al PMR, potrivit c\reia „[tiin]a istoric\ face parte
integrant\ din frontul ideologic de lupt\ al partidului”.
În ce-i prive[te pe autorii aser]iunii, nici m\car retoric
nu se simte vreo preocupare pentru adev\r, obiectivitate,
în ultim\ instan]\ pentru ceea ce ar trebui s\ reprezinte
deontologia profesional\ a unui istoric. Studiile publicate
în aceast\ perioad\ de avânt revolu]ionar, atunci când
nu sunt r\fuieli directe cu istoricii perioadei interbelice,
se transform\ în variante a[a-zis [tiin]ifice ale proletcultismului
literar. Rusia este aliatul nostru tradi]ional, sovieticii
sunt eliberatorii (armatei române nu îi este recunoscut
nici un rol major în înf\ptuirea actului de la 23 august
1944), iar m\re]ele obiective ale socialismului se cer
continuu popularizate. Procesul de rescriere a istoriei
în lumina noii realit\]i politice nu putea s\ ocoleasc\
viziunea asupra etnogenezei, un fel de seismograf al
istoriografiei din perioada comunist\. De acord cu teoria
continuit\]ii daco-romane, unul dintre istoricii
oficiali ai vremii, Mihai Roller supraliciteaz\ efectul
civilizator al unor popoare migratoare, superioare ca
organizare [i civiliza]ie: slavii [i sci]ii. Pe aceast\
linie de interpretare, rela]iile de prietenie cu ru[ii î[i
Istoria lui
Big Brother
Vlad Georgescu, Politic\ [i istorie. Cazul
comuni[tilor români. 1944-1977, edi]ie
îngrijit\ [i postfa]\ de Radu Popa, Editura
Humanitas, Bucure[ti, 2008, 150 pag.
g\sesc originea înc\ din epoca neolitic\. Se înfiin]eaz\
chiar Muzeul Româno-Rus în care sunt expuse tot felul
de dovezi ale acestei leg\turi milenare, de la ceramica
de Cucuteni, pân\ la fotografii din cel de-al doilea r\zboi
mondial (cele mai multe, trucate). Aceast\ gril\ de
interpretare se va propaga repede dinspre istoriografie
spre formele de art\ [i va atinge chiar domeniul [tiin]elor
exacte.
Dup\ retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul
României, viziunea asupra
istoriei sufer\ modific\ri
majore. Ele sunt anun]ate
de nuan]area intepret\rilor
privind actul de la 23 august
1944. Vlad Georgescu
observ\ c\ „îndat\ dup\
c\derea lui Antonescu [i
întoarcerea armelor, Dej
îl omagia pe Stalin,
«eliberatorul ]\rii noastre»,
«eliberatorul popoarelor»,
a c\rui armat\, «zdrobind
armatele fasciste aflate în
România..., a u[urat sarcina
for]elor democratice [i a
poporului român»” (p. 35).
Dup\ retragerea trupelor
sovietice, pozi]ia liderului
comuni[tilor români este
sensibil diferit\. În discursul
din 1959 accentul în
explicarea actului de
întoarcere a armelor se
mut\ de pe factorii externi
pe cei interni. Potrivit lui Vlad Georgescu, „rolul armatei
sovietice este în continuare omagiat, dar ac]iunea ei
se transform\ din instrument al eliber\rii, în fundalul
ei prielnic” (p. 37). Artizanii actului de la 23 august
devin exclusiv comuni[tii români care au hot\rât
arestarea lui Antonescu [i au gândit [i pus în practic\
momentul schimb\rii alian]elor.
Perioada de destindere de la mijlocul anilor ’60 se
caracterizeaz\ printr-un dezinteres al oficialit\]ilor pentru
istorie. Documentele oficiale nu mai fac referire la
domeniu, priorit\]ile noului conduc\tor, Nicolae Ceau[escu,
sunt altele. Epoca este [i în domeniul istoriei una de
maxim\ destindere. Tot mai mul]i cercet\tori români
pot acum s\ participe la reuniuni interna]ionale de
prestigiu, inclusiv la cele organizate în ]\ri occidentale,
sunt publicate studii onorabile, toate drumurile par s\
se deschid\. Apetitul conduc\torului pentru istorie se
deschide îns\ brusc la începutul anilor ’70. Etnogeneza
câ[tig\ în adâncime, întemeietorii neamului nostru
nemaifiind dacii, ci tracii. Istoria este f\cut\ exclusiv
de domnitori viteji [i drep]i, niciun amestec din afar\
nu tulbur\ glorioasa evolu]ie spre visul de aur al omenirii,
pe cale s\ se înf\ptuiasc\ sub conducerea în]eleapt\ a
conduc\torului iubit. Este vremea protocronismului
[i a continuit\]ii glorioase în care Nicolae Ceau[escu
nu mai este (doar) o figur\ important\ a mi[c\rii
muncitore[ti, ci un erou între eroii neamului, succesorul
glorios al lui Burebista, Decebal, Traian, Mircea cel
B\trân (rebotezat „cel Mare”), {tefan cel Mare [i Mihai
Viteazul.
Demonstra]ia lui Vlad Georgescu este pe cât de
limpede [i clar\, pe atât de cuceritoare. Spre deosebire
de mul]i dintre confra]ii de breasl\, autorul are umor,
textele sale con]in o ironie fin\, cu reflexe sarcastice,
menit\ s\ pun\ [i mai bine în lumin\ grotescul [i umorul
involuntar ale „teoriilor” elaborate de regimul comunist.
Jurnalistul sarcastic de la microfonul „Europei libere”
prive[te în permanen]\ peste um\rul istoricului, iar
comentariile sale acide î[i fac loc în pagin\. Comentând
o perl\ a lui Nicolae Ceau[escu, rostit\ cu prilejul
deschiderii anului [colar 1976 („Am declarat c\ sunt
gata în orice moment ca, pentru o descoperire genial\,
s\ acord titlul de Erou al Muncii Sociliste”), Vlad
Georgescu î[i încearc\ t\i[ul ironiei: „Nu [tim ce se
în]elege prin descoperire genial\ [i nici dac\ pentru alte
descoperiri, importante, dar mai pu]in geniale, partidul
avea la îndemân\ o list\ echivalent\ de decora]ii;
întreaga pres\ ne asigur\ îns\ c\, electrizat\ la
ideea unei atât de stimulante r\splate, asisten]a a
izbucnit în urale”. (p. 68).
Bine documentate [i cu har scrise, studiile lui
Vlad Georgescu din volumul Politic\ [i istorie. Cazul
comuni[tilor români. 1944-1977 ne readuc într-o lume
în care am tr\it, despre care credeam c\ [tim totul, dar
care ni se arat\ acum într-o alt\ lumin\. Cartea este o
cale de acces direct spre inima sistemului de mistificare
a realit\]ii, pus la punct de cinicii ideologi [i conduc\tori
comuni[ti. •
PUBLICITATE