Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din RomÃ¢nia 6 m a r t i e 2 0 0 9 ...

More documents

Recommendations

Info

$editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL$



$ap\rut\ `n Fran]a$


s u m a r România literar\ nr. 9 / 6 martie 2009 2 Limba care trebuie re`nv\]at\. Osp\] pe timp de cium\ de Aureliu Busuioc – p. 3 CONTRAFORT de Mircea Mih\ie[ – p. 4 Ati vrea s\ tr\i]i o sut\ de ani? Tiranul [i istericul de Ioana Pârvulescu – p. 5 CRONICA IDEILOR de Sorin Lavric – p. 6 C\rturarul din exil CRONICA LITERAR| de Cosmin Ciotlo[ – p. 7 Ostaticul istoriei Poeme pentru Odette de Dumitru Velea – p. 8 SCRISOARE DIN PARIS de Lucian Raicu – p. 9 O fraz\ a lui Canetti CER{ETORUL DE CAFEA de Emil Brumaru – p. 9 COUPE-PAPIER de Alex {tef\nescu – p. 10 Z\p\ceal\ simpatic\ CARTEA ROMÂNEASC| de Daniel Cristea-Enache – p. 11 Din dragoste SEMN DE CARTE de Gheorghe Grigurcu – p. 12 Fe]ele autenticit\]ii (II) Frânturi lusitane de Virgil Mihaiu – p. 12 Un devotat de Al. S\ndulescu – p. 13 Personajul meu sadic de Doina Ru[ti – p. 13 LECTURI LA ZI de Tudorel Urian – p. 14 Istoria lui Big Brother PREPELEAC de Constantin }oiu – p. 15 P|CATELE LIMBII de Rodica Zafiu – p. 15 Nu vreau s\-l uit de Gabriel Liiceanu – pp. 16-17 Camionul bulgar de Dumitru }epeneag – pp. 18-19 O carte necunoscut\ despre ~mp\ratul Traian de Mihai Sorin R\dulescu – p. 20 ~nainte-merg\torul f\r\ voie de C. Trandafir – p. 21 CRONICA DRAMATIC| de Marina Constantinescu Fe]ele iubirii – p. 22 ~n timp real [i `n eternitate de Liana Tugearu – p. 23 CRONICA FILMULUI de Angelo Mitchievici – p. 24 Aceast\ via]\ sportiv\ CRONICA PLASTIC| de Pavel {u[ar\ – p. 25 Mic dic]ionar de clasici ai sculpturii contemporane José Viale Moudinho – Casele noi Traducere [i prezentare de Micaela Ghi]escu – pp. 26-27 Sylvestre Clancier – Trecerea vântului Traducere de Constantin Ab\lu]\ – p. 27 Lumea cervantin\ de Tudora {andru Mehedin]i – p. 28 MERIDIANE - p. 29 POST-RESTANT de Constan]a Buzea – p. 30 Din poeziile unui pictor: Filip Köllö PRIN ANTICARIATE de Simona Vasilache – p. 30 Iluzia luptei LA MICROSCOP de Cristian Teodorescu – p. 31 DIN CARTEA CU FLEACURI de Livius Ciocârlie – p. 31 Capul de oper\ Ochiul magic– p. 32 România literar\ ® Director: NICOLAE MANOLESCU Redac]ia: GABRIEL DIMISIANU – director-adjunct ALEX. {TEF|NESCU – redactor-[ef OANA MATEI – secretar general de redac]ie ADRIANA BITTEL, CONSTAN}A BUZEA, MARINA CONSTANTINESCU, IOANA PÂRVULESCU – redactori Corectur\: CONSTAN}A BUZEA (pag. 3, 7, 8, 9, 14, 28, 29, 30), SIMONA GALA}CHI (pag. 10, 11, 15, 18, 19, 22, 31, 32), ECATERINA IONESCU (pag. 1, 2, 4, 13, 16, 17, 20, 23), NINA PRUTEANU (pag. 5, 6, 12, 21, 24, 25, 26, 27). Grafica: MIHAELA ßCHIOPU Fotoreporter: ION CUCU Tema num\rului: Câte ceva despre ceea ce nu se uit\ Tehnoredactare computerizat\: IONELA STANCIU, OANA MATEI, VALENTINA VL|DAN Introducere texte: GEORGETA GHEORGHIU Coresponden]i din str\in\tate: RODICA BINDER (Germania), GABRIELA MELINESCU (Suedia), LIBUŠE VALENTOVÁ (Cehia) Funda]ia România literar\, Calea Victoriei 133, sector 1, cod 010071, Bucure[ti. Director administrativ: VALENTINA VL|DAN Secretariat: SOFIA VL|DAN, GHEORGHE VL|DAN Cont `n lei: BRD-GSG Agen]ia {incai, RO91BRDE441SV59488894410. Cont `n valut\: BRD-GSG Agen]ia {incai RO87BRDE441SV59488974410 (USD), RO37BRDE441SV59489004410 (EUR) e-mail: romania_literara@yahoo.com; revistaromanialiterara@gmail.com; http://www.romlit.ro; tel.: 021. 212.79.86; fax: 021.212.79.81 Imprimat la FED PRINT Conform prevederilor Statutului, Uniunea Scriitorilor din România nu este responsabil\ pentru politica editorial\ a publica]iei [i nici pentru con]inutul materialelor publicate. România literar\ este membr\ a Asocia]iei Revistelor, Imprimeriilor [i Editurilor Literare (A.R.I.E.L.), asocia]ie cu statut juridic, recunoscut\ de c\tre Ministerul Culturii [i Cultelor. ISSN 1220-6318
Iat\, mi-am imaginat, s-a terminat defilarea micilor prin]ese în rochi]e de brocart de la Versace, a p\stori]elor în ii de m\tase. Limba care trebuie re`nv\]at\ VINE O VREME când lec]iile trecutului trebuiesc totu[i recitite. Pe vremuri nu tocmai îndep\rtate [i foarte sovietice, în era programului (f)alimentar [i a comas\rii culturilor [i limbilor într-o singur\ (in)cultur\ [i unic\ limb\, mai marele bol[evic al mioriticului nostru plai, nemul]umit foarte de randamentul sc\zut al giganticelor cresc\torii de bovine [i porcine construite conform unor modele [i proiecte str\ine, foarte capitaliste, ar fi trântit cu pumnul în mas\ [i ar fi cerut subalternilor s\ fie adus în fa]a ochilor domniei sale reprezentantul tic\lo[ilor de imperiali[ti care încercau astfel s\ submineze multilateralitatea socialismului în Moldavia. Zis [i f\cut. - P\i bine, tovar\[e (sau poate „mister”), ar fi întrebat mai marele pe reprezentant dup\ ce inspectaser\ împreun\ mai multe cresc\torii, de ce vacile imperialiste de la fermele voastre adaug\ în greutate câte o mie de grame pe zi, în tmp ce animalele socialiste de la complexele noastre, durate dup\ proiectele voastre, cresc abia cu câteva jalnice zeci de grame?... La care reprezentantul, palid de spaim\, ar fi avut totu[i îndr\zneala s\ r\spund\ tot cu o întrebare: - Dar n-a]i încercat s\ le hr\ni]i? Ca la noi?... Istoria n-a consemnat, din lips\ de importan]\, reac]ia bossului, istoria re]ine numai principalul, iar principalul era cuprins plenar în r\spunsul reprezentantului. S\ nu fi venit str\inul gata speriat cu siberii [i gulaguri ar mai fi avut multe de spus: ar fi notat c\ în Moldova sovietic\ proiectele au fost traduse în via]\ cu grave gre[eli [i inova]ii (!) locale cu scopul de a economisi, c\ nu se putea cu nici un chip s\ redactezi tu, cump\r\torul fermei, ceea ce au gândit [i au proiectat zeci de speciali[ti, s\ mic[orezi pân\ la absurd, tu, expertul în ale leninismului, cantit\]ile de furaj [i calitatea lor. Dealtfel, curând dup\ plecarea reprezentantului - ceea ce trebuia s\ se întâmple s-a [i întâmplat. Furajele schimbate pe tancuri vechi [i cala[nicovuri în Etiopia, afacere considerat\ a fi o victorie colosal\ a interna]ionalismului socialist, s-au dovedit a fi purt\toare de morbul unei ciume necru]\toare, necunoscute pe aceste meleaguri. Câteva din fermele construite „economicos” au fost [terse cu focul de pe fa]a p\mântului, iar câteva sute de mii de animale – mitraliate [i incinerate în zone nu mai pu]in periculoase înc\, asemeni Cernobâlului... Sincer vorbind, eu cred c\ Istoria nu are nici talent, nici scopuri pedagogice. Are doar moftul de a se repeta dac\ n-o cite[ti. {i nu e nevoie s-o buchise[ti – de[i, lucru [tiut, diavolul se pitule[te în am\nunte, - e bine s\-]i revezi cel pu]in p\catele mai mult sau mai pu]in istorice. {i aici este principala noastr\ deviere de la drumul ce ne închipuim c\ îl parcurgem. S-a f\cut tot posibilul „de sus” ca s\ se uite am\nuntul cu fermele, s\ se [tearg\ din istorie. Poporul trebuia educat numai pe baze de triumfalism! La fel s-a procedat cu Istoria în general: nu ne aranjeaz\ Drago[ cu desc\lecatul, g\sim alt c\l\re], mai în]eleg\tor, mai apropiat Moscoviei. Nu ne place b\t\lia de la St\nile[ti, hai s-o prezent\m ca un triumf al lui Petru cel Mare, f\r\ s\-i amintim testamentul... Toate acestea – acolo sus. De unde porneau [i radioul, [i televiziunea, falsificarea istoriei, [i cea mai ucig\toare arm\ îndreptat\ contra con[tiin]ei na]ionale bilingvismul... În Moldavia socialist\, ca [i în restul imperiului, se politiza orice. Tot. Era suficient s\ protestezi c\ `ntr-un magazin nu ]i se r\spunde în limba în care ai întrebat (bineîn]eles în limba locurilor!) ca s\-]i aprinzi paie în cap: bilingvismul – dar într-un singur sens! – era dominant. {i iat\, în zilele noastre de (chipurile) independen]\ [i suveranitate unii dintre cunoscu]ii cu care m\ întâlnesc se plâng c\ foarte mul]i „moldoveni”, [i în special la ]ar\, nu vor s\ admit\ c\ ar vorbi cu ei române[te. Spre marea bucurie a apologe]ilor moldovenismului (încurajat dealtfel [i de conducerea ]\rii!) E vorba de roadele târzii ale bilingvismului. Dac\ prin sate conduc\tori de colhozuri erau trimi[i mai ales vorbitori de rus\, tractori[tii [i alt personal erau instrui]i în rus\, [i pân\ la urm\ au iscat un hibrid de limb\ pe care cei de sus, inclusiv pseudosavan]ii lingvi[ti s-au gr\bit s-o numeasc\ „moldoveneasc\”, în ora[ele bine rusificate [i ruralizate dezastrul provocat de bilingvism n-a trecut nici el neobservat. Iat\ cam ce aud de la cunoscu]ii care declar\ ferm c\ limba lor ([i a ]\rii!) este româna: „Eu sunt precis c\ limba noastr\ este româneasc\.” „Sunt încrezut c\ limba mea este cea româneasc\ [i tot a[a este primit s\ cread\ [i familia mea.” „Noi [i acas\ vorbim pe române[te, [i vorbim nu r\u...” „Cred c\ constitu]ia este necesar de schimbat,” {i cu toate c\ nu reprezint pe nimeni, eu, ca vorbitor de limba român\ a lui Eminescu, a lui Sadoveanu, a lui Rebreanu [i Creang\, revenit la suprafa]\ din b\ltoaca bilingvismului înc\ viu (bilingvismul dar [i subsemnatul!) încerc uneori s\-mi întreb interlocutorii (pesimi[ti?): „Fra]ilor, dar n-a]i încercat s\ v\ reînv\]a]i limba dac\ a]i uitat-o? Sunt atât de pu]ini cei ce nu se jeneaz\ s\ recunoasc\ acest lucru... Iar tinerii care se întorc de la studii din }ar\ – nu sunt a[tepta]i cu bra]ele deschise... Desigur e mult mai pl\cut, chiar palpitant s\ participi la greve în ap\rarea limbii pe care crezi c\ o cuno[ti, s\ strigi slogane [i s\ arunci anateme pe capul conducerii care vrea s\ ne duc\ în alt\ parte – [i cred c\ nu e deloc r\u [i acest lucru, – dar e mult mai greu s\ te pui cu burta pe carte [i prin munc\ asidu\ s\-]i restitui ceea ce ]i-a fost furat. (Uneori chiar cu `nvoirea ta, de unde [i p\catul!) Sunt con[tient de faptul c\ iau prea mult asupra sa, dar m\ voi lini[ti doar când voi auzi un demnitar vorbind normal limba ]\rii, sau în parlament nu vor mai fi strecura]i cunosc\tori de rus\ ([i aceea aproximativ\) [i total necunosc\tori de limba oficial\ a ]\rii, limb\ în care se scriu legile! Limba noastr\, frumoasa noastr\ limb\ româneasc\ nu a[teapt\ declara]ii de dragoste. Ea a[teapt\ dragostea noastr\. Osp\] pe timp de cium\ ANIMALELE-animale nu [tiu ce este [mecheria. Ele respect\ întru totul litera [i spiritul legii promulgate de natur\. (Desigur, pentru întregul regn!) Doar c\ homo sapiens, dotat probabil din gre[eal\ cu mai mult\ materie cenu[ie, dup\ ce s-a autodeclarat suprema realizare a crea]iei a înlocuit cuvântul „{mecherie” cu „amendament” – a garnisit legea general\ cu atâtea amendamente încât am ajuns unde-am ajuns... Luând în discu]ie tema asta e foarte greu s\ te opre[ti: are prea multe ramifica]ii [i conexiuni. E cum ai încerca s\ cercetezi m\runtaiele unui celular înarmat doar cu un cu]it. E de datoria speciali[tilor s\ aprofundeze. Voi încerca doar s\ vin cu exemplul foarte gr\itor al unu turnir din cele pe care nici elefan]ii, nici urangutanii nu ar fi în stare s\ le organizeze, de[i scopul lui ar fi, cic\, îmbun\t\]irea calit\]ii speciilor... Autori ai turnirului [i juc\tori – oamenii. Specia uman\... Aflu din ziare [i de la TV c\ se organizeaz\ un mare concurs mare – „Mini Miss”. P\rin]ii doritori de a-[i înscrie odraslele care nu au dep\[it cinci ani (progenitura, nu p\rin]ii!) se pot adresa la... pân\ pe data de...pentru preselec]ie. Recunosc c\ nu m-am gândit imediat la cei peste [aptezeci-optzeci la sut\ din copiii ]\rii, cei de vârsta preselec]iona]ilor, care nu [tiu ce înseamn\ gr\dini]a [i nu au nici perspectiva de a o [ti, [i care, dac\ nu se scald\ câtu-i ziulica în colbul uli]elor l\sa]i de capul lor - p\zesc bobocii pe toloac\ în a[teptarea amurgului când vor veni p\rin]ii de la tras sapa s\ le fac\ un bor[... a c t u a l i t a t e a Desen de LINU Nu m-am gândit nici la neru[inarea celor unu sau doi la sut\ dintre p\rin]ii ce nu vor ezita s\ etaleze în v\zul tuturor m\t\surile [i bijuteriile odraslelor, când [tiu c\ mii [i mii de virtuale „mini-miss” abia dac\ î[i pot acoperi goliciunea cu second hand... Nu m-am gândit nici la marele chiolhan pl\nuit a se petrece pe timp de cium\. M-am gândit mai întâi [i întâi la micu]ele inocente împinse pe podiumul c\ptu[it cu catifele pe banii unor ta]i nu tocmai normali [i vanitatea unor mame infantile, [i `ndemnate s\ maimu]\reasc\ maimu]ele-vedete (parc\ mature!) oferite pân\ la satura]ie de TV-uri. Iat\, mi-am imaginat, s-a terminat defilarea micilor prin]ese în rochi]e de brocart de la Versace, a p\stori]elor în ii de m\tase, în fote brodate cu fir de aur [i în opincu]e de marochin cu tocuri înalte, a miniconteselor ambalate în crepde[in cu trene de la madam Ricci... Iat\, mi-am zis, fe]ele crispate ale mamelor, zâmbetele superioare ale ta]ilor – la amintirea sumelor scrise pe cecuri, lacrimile de `nduio[are ale bunicilor [i clientelei... În a[teptarea deciziei juriului. {i iat-o, în sfâr[it, fericita câ[tig\toare ia loc pe tron, peste bucli[oarele asupra c\rora a trudit câteva ore madam Mimi i se pune coroni]a cu perle. Sala explodeaz\ de aplauze [i ova]ii, Fa]a, p\n\ mai adineaori crispat\, se destinde într-un zâmbet uria[, repetat de acas\, celelalte fe]e, toate, iau aspectul unei disper\ri nemaipomenite: cum o s\-[i priveasc\ în ochi prietenele, cum o s\ coboare cu capul sus din Lexusul cu [ofer în livree, cum o s\ intre a[a în buticul lui Cardin?... Catastrof\! Spun oamenii competen]i c\ absoluta majoritate a criminalilor a avut o copil\rie trist\. Au fost fie lipsi]i de p\rin]i, au avut p\rin]i iresponsabili, au fost l\sa]i pe seama str\zii sau abuza]i sexual. Crima nu este decât ecoul târziu al unei astfel de copil\rii. Crima ]ine, în primul rând, de [ocul tr\it de copilul nefericit, este r\spunsul pe care copilul îl d\ societ\]ii care l-a neglijat. {i acum, iubite cititorule, hai s\ ne îmagin\m care este [ocul aplicat psihicului necopt al unui omule] preg\tit zile multe pentru triumf, când în locul victoriei acesta afl\ c\ nu el este cel mai frumos, cel mai talentat, cel mai iubit, cel mai...cel mai... Când vede c\ nu pe al lui – pe alt c\pu[or s-a pus coroni]a cu perle. C\ alt fundule] a ocupat tronul „celui mai”... C\ el e la fel cu ceilal]i treizeci – cincizeci de concuren]i. {i c\ tot câ[tigul e o cutie de bomboane din care are acas\ cu sacul... Memoria copilului este fantastic\. {i imprevizibile sunt urm\rile unei situa]ii în care noi, p\rin]ii iubitori, îl `mpingem cu bun\ [i stupid\ [tiin]\. Iar în vremea aceasta, vulpi[oarele [i tigri[orii, iedu]ii [i elef\n]eii joac\ tontoroiul pe unde-i prinde vremea, sub privirile atente [i pline de dragoste ale p\rin]ilor care nici pe cap nu le pun coroni]e cu perle, [i nici nu-i poart\ în piei sau bl\nuri second hand. Nu prea progreseaz\ cea de a doua jum\tate a regnului animal... Nu chiar de mult am asistat la prima zi de [coal\ a unor micu]i din clasa întâia. Printre cei vreo treizeci de puradei se eviden]iau doi b\ie]a[i îmbr\ca]i în... smochinguri. Erau simpatici dar ar\tau ca doi mici chelneri într-un restaurant de mâna a doua. Îndrum\-i, Doamne, pe p\rin]ii care nu [tiu ce fac!. Aureliu BUSUIOC 3 România literar\ nr. 9 / 6 martie 2009
Page 1: 9 România literar\ A p a r e s u b
Page 5 and 6: Pentru Platon, realitatea în ansam
Page 7 and 8: Definitorie pentru autorul Manualul
Page 9 and 10: Eo fraz\ care vine de departe, din
Page 11 and 12: Lucian Dan Teodorovici abandoneaz\
Page 13 and 14: Atrebuit s\ `nfrunte martiriul `nch
Page 15 and 16: a c t u a l i t a t e a P Pontoarc\
Page 17 and 18: e v o c a r e Foto: Mihai Oroveanu
Page 19 and 20: Îmi aduc foarte bine aminte c\ ac]
Page 21 and 22: În spa]iul literaturii române de
Page 23 and 24: Rememorând, cu ajutorul imaginilor
Page 25 and 26: a r t e Mic dic]ionar de clasici ai
Page 27 and 28: m e r i d i a n e s\ se ocupe de pr
Page 29 and 30: m e r i d i a n e Experimente • N
Page 31 and 32: a c t u a l i t a t e a Capul de op

Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din RomÃ¢nia 6 m a r t i e 2 0 0 9 ...

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?