Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România 6 m a r t i e 2 0 0 9 ...

m e r i d i a n e
Ca gen literar, este un roman pastoral,
reprezentând îns\ punctul de convergen]\ a
trei specii narative distincte - romanul
cavaleresc, cel pastoral [i cel picaresc.
România literar\ nr. 9 / 6 martie 2009
28
PRIN RECENTA carte, eminentul hispanist Sorin
M\rculescu, poet, traduc\tor, eseist, face un dar
nepre]uit cititorilor români, întrucât, cu romanul
Galateea, încheie cercul magic al t\lm\cirilor
operei narative a genialului scriitor, c\rora le-a
consacrat, cu talent, m\iestrie [i d\ruire, mai
bine de jum\tate din via]a sa de crea]ie. Acest
demers de excep]ie, care îl îndrept\]e[te neîndoios s\
fie considerat cel mai reputat cervantist român, s-a ini]iat
cu aproape trei decenii în urm\, cu Muncile lui
Persiles [i ale Sigismundei (Univers, 1980), ultimul
roman al lui Cervantes [i cel mai îndr\git de p\rintele
s\u. Au urmat volumul Nuvele exemplare (Cartea
Româneasc\, 1981) [i celebrul roman Don Quijote
de La Mancha (I-II, Paralela 45, 2004). Virtu]ile de
necontestat ale transpunerii în limba român\ a acestor
capodopere se împletesc armonios cu ponderea [i rigoarea
impresionant\ a aparatului critic al fiec\reia, c\ci
toate beneficiaz\ de un amplu [i pertinent studiu introductiv,
de numeroase note [i comentarii ce ofer\ o informa]ie
extrem de bogat\ [i variat\, dar [i interesante p\reri
critice, rod al unei investiga]ii multidisciplinare întreprinse
cu acribie, creând fericita impresie a unor adev\rate
edi]ii model, care r\spund celor mai exigente cerin]e
actuale în domeniu.
În lumina acestor fapte, se cuvine s\ salut\m ini]iativa
meritorie a editurii Paralela 45 care inaugureaz\ cu
Galateea o serie de autor ce va cuprinde opera narativ\
complet\ a lui Cervantes, urmând ca celelalte trei volume
s\ fie constituite de reedit\ri atent revizuite [i pe cât
posibil aduse la zi ale capodoperelor Don Quijote (I [i
II), Nuvele exemplare [i, în sfâr[it, Muncile lui Persiles
[i ale Sigismundei. Referindu-se la sensul major al acestui
proiect de anvergur\, Sorin M\rculescu afirm\, pe deplin
întemeiat: „Sper ca cititorii români s\ poat\ percepe
nemijlocit caracterul cosmotic al crea]iei cervantine [i
încadrarea cu necesitate într-o serie cronologic\ parc\
predestinat semnificativ\ a tuturor pieselor, mai mult
sau mai pu]in vizibile, ce alc\tuiesc un întreg cum
cred c\ pu]ine mai exist\ în literaturile lumii“ (Nota
liminar\).
Cu t\lm\cirea romanului pastoral Galateea, „carte
îndelung [i nostalgic meditat\“, care a v\zut lumina
tiparului în 1585, ne afl\m în fa]a primei versiuni în
limba român\ a operei de debut a lui Cervantes, care
în 1580 se întorsese în sfâr[it în Spania, l\sând în
urm\ cei cinci ani nesfâr[i]i de captivitate în Alger ( este
îndeob[te cunoscut c\ episodul cel mai glorios din
biografia cervantin\ - participarea la faimoasa b\t\lie
naval\ de la Lepanto, în 1571, când [i-a câ[tigat o aureol\
de erou prin neasemuite fapte de vitejie, precum [i
supranumele purtat cu mândrie el manco de Lepanto
„ciungul de la Lepanto“ - a fost urmat de un eveniment
dramatic: în drum spre patrie corabia este jefuit\ de
corsari, iar Cervantes luat prizonier [i întemni]at ). În
Spania îns\, scriitorului îi este h\r\zit un nesfîr[it [ir de
dezam\giri [i am\r\ciuni: în locul recuno[tin]ei oficiale,
prime[te doar func]ii m\runte, prost retribuite, ajungând
[i la închisoare în urma unor nereguli privitoare la banii
pe care îi strângea ca perceptor pentru aprovizionarea
renumitei Invencible Armada. Activitatea sa literar\
cunoa[te un tardiv dar str\lucit debut, la 38 de ani (în
tinere]e scrisese doar câteva sonete): romanul pastoral
Galateea, care se bucur\ de succes, nu numai în
Spania (în secolul al XVI-lea cunoa[te dou\ edi]ii), ci
[i în Fran]a, c\zând îns\ în uitare, în veacurile urm\toare,
pân\ când este redescoperit [i pre]uit de romanticii
germani, la începutul secolului al XIX-lea, dar abia din
a doua jum\tate a acestuia este în]eles [i apreciat la
adev\rata-i valoare.
Galateea este o oper\ valoroas\ considerat\ atât în
sine, cât [i în ansamblul crea]iei lui Cervantes, „prin
capacitatea de a anticipa liniile de for]\ ale tuturor c\r]ilor
care-i vor urma“, cum relev\, avizat, t\lm\citorul, în
excelenta sa prefa]\, intitulat\ inspirat «Galateea ca
prolog [i epilog cervantin».
Ca gen literar, este un roman pastoral, reprezentând
îns\ punctul de convergen]\ a trei specii narative distincte
- romanul cavaleresc, cel pastoral [i cel picaresc -, ilustrate
în întreaga produc]ie narativ\ a scriitorului [i care ating
apogeul în nemuritorul Don Quijote. Îmbinarea
prozei cu poezia - cele 5.176 de versuri pe care le cuprinde
alc\tuiesc cea mai bogat\ [i divers\ arhiv\ a crea]iei
Lumea cervantin\
poetice cervantine – „nu semnific\ nicidecum opozi]ia
dintre un discurs umil (în proz\) [i altul înalt ( în versuri),
proza gliseaz\ perfect, dup\ criterii interne, în versuri,
[i invers, amândou\ reprezentând un registru stilistic
unic ce folose[te alternativ [i perfect motivat dou\
instrumente, amândou\ egal de flexibile“, remarc\ subtil
Sorin M\rculescu.
Subapreciat\ în raport cu proza, poezia lui Cervantes,
pl\smuit\ prin nobila exaltare a spiritului renascentist,
are îns\ un farmec tainic ce ne este dezv\luit cu net\g\duit\
intui]ie [i rafinament de t\lm\citor, care îi define[te
esen]a: „ Mi s-a p\rut (poezia lui Cervantes) atr\g\toare,
frapant\ adeseori, situat\ la jum\tate de drum între
limpidul garcilacism atât de pre]uit de el... [i viitoarea
[i tot mai accentuata tensionare baroc\ ce plutea în aer“.
Iubirea este conceptul fundamental care structureaz\
romanul pastoral în genere, [i Galateea în special. Ac]iunea
se desf\[oar\ pe malurile fluviului Tajo, în apropiere de
imperialul ora[ Toledo. Firul narativ principal este simplu,
linear, înf\]i[ând dragostea celor doi p\stori, Elicio [i
Erastro, pentru neasemuit de frumoasa p\stori]\ Galateea,
dar structura epic\ este complex\, cu o derulare arborescent\,
prin cele patru nuvele intercalate ( procedeu reluat
cu virtuozitate în Don Quijote [i Persiles), care intensific\
[i dinamizeaz\ nara]iunea central\, dându-i relief, culoare,
varietate. Elicio î[i cânt\ dragostea ideal\, cople[itoare
[i statornic\, cu accente vibrante, p\trunse de sinceritate
mi[c\toare, [i sufer\ din pricina nep\s\rii fiin]ei iubite.
Erastro, într-un registru mai pu]in diafan, îl înso]e[te
în aceast\ adora]ie nesfâr[it\. Intriga curge lin, între
exaltarea iubirii ideale [i chinurile sentimentului
neîmp\rt\[it, apele învolburându-se abia c\tre final,
când tat\l Galateei, Aureliano, hot\r\[te s-o m\rite cu
un bogat p\stor portughez. Disperat\, fata se las\
înduplecat\ de t\ria sentimentelor curate ale lui
Elicio, pe care i le împ\rt\[e[te pesemne, nem\rturisit,
iar fericitul tân\r, cu elan sporit, îi f\g\duie[te c\ va
strânge to]i p\storii din v\ile din jur spre a-i veni în
ajutor [i a face s\ triumfe iubirea adev\rat\. Galateea
Miguel de Cervantes, Galateea. Opere narative
complete, I. Traducere din limba spaniol\, studiu
introductiv, tabel cronologic, note [i comentarii
de Sorin M\rculescu. Editura Paralela 45, 2008,
445 pp.
este, a[adar, un delicat cânt de slav\ închinat iubirii,
iubirii pure, de factur\ platonic\, sentiment inefabil care
fiin]eaz\ prin contemplarea fiin]ei adorate.
Natura încânt\toare – s-ar putea spune o etern\
prim\var\ – îi înso]e[te constant pe protagoni[ti, alc\tuind
un cadru feeric [i participând nemijlocit la tr\irile
lor. Peisajele pot p\rea stereotipe - p\duri, crânguri,
livezi, ape curg\toare -, dar sunt înzestrate, prin suflul
geniul creator cervantin, cu o putere obiectiv\
deosebit de pregnant\, cadrul pastoral ilustrând „obiectivarea
lumii ideale a aspira]iilor sentimentale“ ( Mario Casella).
La izbânda Galateei pe t\râm românesc meritul
traduc\torului este cardinal. F\r\ s\ m\ tem c\ gre[esc,
[i f\r\ s\ m\ tem de superlative, pot remarca pe bun\
dreptate c\ opera lui Cervantes, în general, [i acum
romanul s\u de debut, [i-au aflat în Sorin M\rculescu
traduc\torul ideal pentru spa]iul nostru cultural. Galateea
în ve[mânt românesc este un model de t\lm\cire inspirat\,
care îmbin\ f\r\ cusur fidelitatea fa]\ de original cu
capacitatea rar\ a recreerii discursului narativ [i poetic,
poten]at\ fecund de harul [i sensiblitatea poetic\ a
traduc\torului.
Poate c\ cea mai de pre] dintre nenum\ratele calit\]i
ale t\lm\cirii de fa]\ – ca de altfel [i a celorlalte capodopere
ale marelui scriitor – este adânca în]elegere [i transpunerea
în limba român\ a spiritului crea]iei cervantine. Sorin
M\rculescu întreprinde o complex\ [i avizat\ cercetare
a universului marelui scriitor spaniol, dovedindu-se
constant un remarcabil cunosc\tor al vie]ii, al operei
nemijlocite, [i, în mare m\sur\, al vastei bibliografii
cervantine. Cuprinderea lecturilor sale pentru a putea
p\trunde în misterele laboratorului de crea]ie al lui
Cervantes, altoit\ pe o cultur\ hispanic\ prodigioas\,
este impresionant\. M\rturie st\ aparatul critic al recentei
c\r]i, pe care l-a[ caracteriza cu un cuvânt spaniol,
inmejorable („cum nu se poate mai bun“) : prefa]a dens\,
foarte clar\, împlete[te viziunea enciclopedic\ asupra
fenomenului pastoralit\]ii, mai întâi în literatura universal\,
apoi în cea spaniol\, cu explicarea genezei Galateei,
[i cu analiza pertinent\ a structurii [i a tr\s\turilor sale
caracteristice, insistând, în chip de sintez\, asupra dublei
semnifica]ii a acestui roman, de „prolog entuziast“ [i
de „epilog nostalgic“, pentru întreaga crea]ie a marelui
Cervantes. Aceea[i acurate]e se reflect\ [i în alegerea
edi]iei spaniole ( López Estrada – M.Teresa López-
Berdoy), ca [i în notele de subsol, bogate, erudite,
care contribuie efectiv la în]elegerea frumuse]ii textului,
la deslu[irea unor sensuri absconse.
Aceste virtu]i ale versiunii române[ti a Galateei
deriv\ din îns\[i concep]ia traduc\torului exprimat\,
sugestiv, prin sintagma literalitate expresiv\ care,
dup\ propria-i m\rturie, l-a c\l\uzit în întreaga sa str\danie
de t\lm\ci în limba român\ ( nu numai opera lui Cervantes,
ci [i minunatele romances spaniole, sau versurile unor
str\luci]i poe]i ai Secolului de Aur etc.), [i pe care a
fructificat-o mulându-se cât mai strâns cu putin]\ pe
textul original, prin respectarea cu stricte]e a mi[c\rii
ritmice a frazei [i a versului, urm\rind în ultim\ instan]\
s\ realizeze astfel o t\lm\cire muzical\.
Nenum\rate sunt dificult\]ile de ordin lingvistic
întâmpinate în versiunea de fa]\ - adev\rat\ piatr\ de
încercare a traduc\torului de ast\zi -, reg\sindu-se la
toate nivelurile limbii, sintactic, semantic, lexical,
frazeologic, prozodic, c\ci romanul abund\ în arhaisme,
neologisme, latinisme [i italienisme, precum [i în
hiperbate, metafore, tautologii. Solu]iile de echivalare
sunt mereu sugestive, l\sând mult râvnita impresie de
curgere lin\, de naturale]e. În t\lm\cirea celor peste cinci
mii de versuri, care reprezint\ o c\utare deliberat\ la
vremea aceea a modernismului formal, m\iestria poetului
[i traduc\torului Sorin M\rculescu se face sim]it\ cu
str\lucire, servind magistral finalitatea propus\.
Tudora {ANDRU MEHEDIN}I