Revista Coloana Infinitului nr. 63 - Brancusi

Interesul pentru folclor a fost cultivat întoate tipurile de publicaţii: reviste, foi, calendare,cititorii fiind din mediul citadin, dar şi rural.Abonamentele la diferite gazete, în Banat,erau un lucru firesc, normal. Dar au apărut şivolume de culegeri populare: Poezia poporală,colinde(Bucureşti, 1864), Poezia populară,Balade, Novăceştii, Poveştile Banatului,Baladele populare din Banat(Braşov, 1895),Poveşti poporale din Banat(1908), remarcânduseAt. Marian Marienescu, Iosif Popovici, G.Cătană. Ultimul retipărea varianta bănăţeanăa baladei Mioriţa(Budapesta, 1905) într-un,,călindar,, destinat satelor.Literatura dialectală înregistrează, dupăVictor Vlad Delamarina, pe prozatorul DimitrieV. Păcăţian, cu volumul de nuvele De pe lanoi(Bucureşti, 1899), dar şi pe G. Gârda cu opulTăt Bănatu-i fruncea(Lugoj, 1908). Preocupăridramaturgice găsind la At. M. Marinescu cucomedia populară Peţitorii(Sibiu, 1905), iarscrierile cu subiecte istorice aparţin lui MihailGaşpar, în Vraja trecutului(1908), Altaredărâmate(1908), Din vremuri de mărire(1909),precum şi romanul istoric Fata vorniculuiOană(1911).O contribuţie importantă au avut-o scriitoriiveniţi la Lugoj din alte provincii, cum au fost:Camil Petrescu, Lucian Blaga, Aron Cotruş, uniideveniţi mai târziu colaboratori ai presei locale.Poate nu întâmplător P. Bellu afirma despre Blagacă ,,tot ce a scris după Lugoj a fost în esenţă gânditla Lugoj” 1 .De asemenea, remarcăm şi activitateapublicistă a marelui scriitor al ,, spaţiului mioritic’’în special la revista ,,Banatul’’ unde consemneazăcă ,,Nici una din provinciile româneşti n-a datrelativ aşa de puţine personalităţi creatoare caBanatul’’ constatare asupra căreia revine şi credecă ,, nu are origine iremediabilă, şi avem chiarconvingerea că din peisajul plin de surprizeal acestei provincii se vor ivi încă remarcabilipurtători de destine româneşti’’ 2 .Sunt cultivate şi câteva specii umoristice,între care parodia şi epigrama, iar dramaturgiaeste prezentă prin câteva realizări ale unor autoriFolcloristicăFOLCLORUL ŞI CREAŢIA CULTĂGheorghe Luchesculocali, piese scurte scrise pentru lumea satelor.A luat fiinţă o asociaţie literară numită ,, Altarulcărţii’’(Asociaţia Scriitorilor Români din Banat),din care au făcut parte şi scriitorii lugojeni C-tinMiu-Lerca, Olimpia Teodoru, Grigore Bugarin,Dridri, Goroniţă, A.E.Peteanu , I.D.Suciu 3 .Creaţiile scriitorilor lugojeni sunt găzduitede diferite publicaţii, între care,,Drapelul’’, ,,Banatul’’, ,, Plugarul român’’, ,,Sfatul poporuluiromân’’, ,,Meseriaşul’’, ,, Stupariul’’, ,, Carteasatului’’, ,, Gazeta Lugojului’’, ,, Răsunetul’’,,,Acţiunea’’ etc. Pe lângă ziare au ieşit la luminăşi câteva reviste cu preocupări literar-artistice şifolclorice ,,Semenicul’’, ,,Zorile’’, ,,Luceăfarul’’,,,Primăvara Banatului’’, ,,Vipera’’, ,,Scorpionul’’, în jurul cărora au fost grupaţi intelectualide marcă ai oraşului, precum, Victor Bârlea,A.E.Peteanu, F.Barbu, Felician Brânzeu, MiaCerna, Al.Bistriţeanu, Dridri Goroniţă, Ion Cureaş.a.Presa lugojeană interbelică a inserat încoloanele ei o amplă frescă a vieţii sociale,economice şi cultural-artistice, relatând desprespectacole şi turnee (George Vraca, MărioaraVoiculescu, C-tin Tănase); popasurile în oraş aleunor personalităţi ca : N.Iorga, Victor Ion Popa,Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Aron Cotruş,Peter Neagoe, dar şi sărbătorirea la Lugoj a luiGeorge Enescu şi Zaharia Bârsan. S-a mai scrisdespre tradiţii, datini, obiceiuri, societăţi culturalartisticelocale 4 .În domeniul artelor plastice relevămnumele unor distinşi creatori : Aurel Ciupe,VirgilSimonescu, iar în muzică pe Ion Vidu, SabinDrăgoi, Filaret Barbu, Nicolae Ursu.Scriitorii bănăţeni şi-au publicat creaţia ladiferite edituri din Lugoj, Timişoara, Caransebeş,Oraviţa, iar alţii,ca Anişoara Odeanu, O.D.Blindariu,M.Gaşpar, Sofia Arcan, Ada Crin, în capitală.Literatura în grai bănăţean s-a afirmat princreaţiile populare publicate în culegeri ,dar şiîn coloanele gazetelor româneşti de prestigiu:,,Tribuna’’ ( Sibiu), ,,Dreptatea’’ Timişoara.Reprezentanţii scrisului bănăţean de la finelesecolului al XIX-lea Victor Vlad Delamarina,Dimitrie V.Păcăţian, Gh.Gârda au reliefat o anumeColoana Infinitului, anul X, vol IV. (nr. 63) • 2007 Timiºoara39