Septembrie - Octombrie 2013 [Nr. 158] - Market Watch

Lumea geospaţialăInstruiește oamenii tot timpulIleana Spiroiu,directorul CentruluiNațional de Geodezie,Cartografie,Fotogrammetrie șiTeledetecție, instituțiesubordonată ANCPI„O greșeală a fost faptul că nu am construitde la început baza de date și nu amstructurat-o după necesități. Am lăsatcumva opțional ca această bază de date săfie completată în timp. Directiva INSPIREnu a fost adaptată la modelul românescși atunci ne-am dat seama că anumitecâmpuri ne lipsesc, că anumite atributetrebuiau culese și nu le-am cules, ceea cene-a îngreunat activitatea. O altă problemăimportantă este cea legată de mentalitate.GIS-ul trebuie introdus treptat. Operatoriitrebuie instruiți o perioadă mai lungă detimp decât cursurile pe care ți le oferă celcare îți vinde licențele. De ce? Pentru căoamenii nu se dezvoltă uniform, și uniidintre ei sunt rapizi, iar alţii încearcă săpună frână, pentru că nu țin pasul cuceilalți. Trebuie foarte bine făcută aceastăselecție a personalului.”Creăm sau nu undepartament GIS?Cătălin Tiseac„Un departament GIS în adevăratul sensal cuvântului nu îl văd ca pe o entitatede sine stătătoare, pentru că într-oadministrație publică utilizatorii de GISvin din mai multe zone funcționale,iar rolul IT-ului, pentru că atunci cândvorbești despre GIS te duci cu gândul căacest departament este undeva la IT, estede a asigura suportul atât pentru utilizare,cât și pentru dezvoltarea soluției.”Claudiu Zoicaş„NATO a dezvoltat o broșură pentru sistemulde lecții învățate. Sunt conferințeanuale cu 600 de participanți, în careexperți în knowledge management participăși asistă NATO în definirea acestuisistem. Concluzia conferințelor are formaunui templu, cu o fundație, cu un primnivel numit mentalitate, al doilea nivelse numește leadership, după care sunttrei coloane – oameni, procese, tehnologii,iar acoperișul se numește sharing– împărtășirea şi schimbul de informații.Aș spune că printr-o comparație întreacest sistem și necesitatea unui compartimentGIS, cred că e nevoie să existe uncompartiment GIS, în schimb cred că eimportant şi ca în fiecare compartimentsă fie o persoană care înțelege fenomenulși care conectează cumva acel compartimentla compartimentul GIS dacă acestaeste creat”.Gheorghe Pătraşcu,arhitect şef al Capitalei„Aici trebuie distinsefoarte clar două aspecte– partea de informațiepropriu-zisă și parteade suport IT. IT-ul ca și compartimentnu poate să asigure și partea de managementa datelor. În general, IT-ul are șiresponsabilitatea datelor – aici mă referîn special la București – și nu sunt înstare să le mențină, să le gestioneze, pentrucă nu au specialiștii necesari.”Ileana Spiroiu„În organigrama instituției există undepartament care se numește IT și GIS.În instituțiile de stat este foarte greusă faci două servicii în loc de unul,iar cele două sunt într-o totală legătură,pentru că persoanele care asigurăfuncționalitatea în parametri optimi abazelor de date sunt IT-iștii, iar cei dela GIS sunt creatorii și consumatorii deinformație geospațială.”Standardizare,interoperabilitateşi colaborare cualte instituţiiCătălin Tiseac„Dacă în trecut fiecare instituție își țineastrâns informația proprie și n-o dădeaaltcuiva, acum au început să se deschidă,au înțeles că și ei pot beneficia de la alteinstituții de alte categorii de informațiiși că este cel mai bine pentru fiecareinstituție să aibă tot setul de informații,mai ales că informațiile, inclusiv celegeospațiale, sunt perisabile. Să dețiiinformația corectă presupune un efortde a o actualiza. Fiecare instituție îșipoate actualiza informațiile pentru careeste proprietară, astfel încât efortul să fiedistribuit.”Ileana Spiroiu„Deși există un consiliu INIS, unde toateinstituțiile statului sunt obligate să vină1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE 2013cu propuneri ca aceste date să fie interoperabile,nu am reușit să relaționămcu prea multe instituții la nivel centralși cu atât mai puțin la nivel local, pentrucă toată lumea are senzația că a punedatele în comun înseamnă a pierdeceva. Şi nouă ne-au trebuit câțiva ani săînțelegem că, dacă nu sunt fructificate,datele noastre sunt niște date moarte.Lucrăm foarte bine cu Direcția TopograficăMilitară şi cu Universitatea Tehnicăde Construcții București. Ne dorim sălucrăm foarte mult cu Apele Române,CNADR și Căile Ferate Române. Nureușim să relaționăm și să verificăm întrenoi informațiile.”Gheorghe Pătrașcu„Schimbul de date cu alte instituții înBucureşti e nul. O bază de date urbane,cum e la nivelul Bucureștiului, trebuiegestionată de primărie, operatorii detoate tipurile trebuie să aibă acces la ea șiprimăria în același timp să aibă acces labazele operatorilor.”Claudiu Zoicaş„Din perspectiva experienței mele la nivelulmunicipiului Oradea am încercat săcolaborez cu alte instituții, în numele ISUBihor, în cadrul Consorțiului GIS. Cred căe important să fie clar stabilite persoane încadrul fiecărei instituții, să existe legăturiîntre ele și să existe comunicare între acelepersoane – cafeaua băută de acei oamenie critică, aș putea spune. E important săfie construită încrederea între organizații,pentru că, dacă o instituție nu-și respectăpromisiunea de a actualiza informațiilecând a spus că le actualizează și de a o facecorect, asta generează în timp o lipsă deîncredere și ceilalți nu vor mai fi la fel deinteresați să facă parte din consorțiu.”Constantin Moga„Avem în funcțiune o aplicație pentru urbanismîn care proiectanții îşi pot descărcaacea parte de hartă de care au nevoie şidupă ce lucrează și fac modificări pot s-opună înapoi pe internet, iar noi o putemvizualiza și îngloba în aplicația noastrăexistentă. Dar, ca să putem face toate acestea,lucrurile trebuie să fie făcute într-unmod coerent și standardizat, pentru căstraturile și toate componentele lucrărilortrebuie să fie respectate de toți utilizatorii.Am semnat deja un protocol de colaborarecu Transelectrica, pentru aprobarea unorcertificate de urbanism.” MARKET WATCH 23