Industry <strong>Watch</strong>/MedicinăMigraţia medicilor –învăţământuluiDeşi învăţământul medical este una dintre cele mai nerentabileinvestiții ale statului, știut fiind costul ridicat al acesteișcolarizări, fenomenul este profitabil pentru universități,prin creșterea numărului de studenți, însă este îngrijorătorşi alarmant pentru societatea românească care întârziesă ia decizii eficiente. Luiza SanduÎnvățământul medical românesca trecut prin schimbări majoreîn ultimii ani, impuse decrearea Spațiului european alînvățământului superior (procesulBologna), reglementările europeneprivind profesiile din domeniul sănătății,creșterea numerică semnificativă afacultăților/universităților care oferă programede studii în acest domeniu.În contextul socio-economic actual,după o perioadă de diminuare semnificativăa interesului pentru profesia medicală,asistăm la o creștere a concurenței lafacultățile medicale, datorată beneficiilorpersonale incontestabile ale practicăriimedicinei în țări cu nivel economicmai ridicat, recunoașterii diplomelorabsolvenților în țările UE, acțiunilor profesionistede recrutare a cadrelor medicale,care aduc visele absolvenților de liceumai aproape de realitate și îi determină săîși proiecteze planurile de viitor în țări custrategii mai eficiente de utilizare a forțeide muncă înalt calificată.Prof. Univ. Dr. Leonard Azamfirei,Rector al Universității de Medicină șiFarmacie Tîrgu Mureș, precizează cădomeniul sănătății are o situație aparteîn contextul european al calificărilor,fiind beneficiarul unei globalizări foarterapide și uneori chiar forțate, indusă de odisperare greu recunoscută a sistemeloreuropene de îngrijire medicală, provocatede lipsa forței de muncă înalt calificată.50 MARKET WATCH1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE <strong>2013</strong>Sistemul vest european se confruntăcu scăderea interesului general pentrustudiile legate de profesia medicală, cumigrarea profesioniștilor spre zone maibine plătite extra-europene, dar și cu unanume grad de rigiditate a sistemelorproprii educaționale.„Școala medicală românească s-aadaptat rapid standardelor europeneprivind învăţământul medical superiorcu referinţă la cele 5.500 de ore deformare pentru medici şi 4.600 de orede formare pentru asistenţii medicalişi moaşe, privind învăţământul practic,componenta curiculei, reajustările necesarefiind minime și, într-un timp foartescurt, a reușit să aducă la zi ceea ce eranecesar pentru ca diplomele sale să fierecunoscute în fiecare țară din UE, iaraceastă oportunitate creată a fost imediatsesizată de universitățile de medicinătradiționale din România și apoi și decătre alte facultăți de medicină apăruteulterior, prin crearea de programe noi destudii în limbile engleză, franceză, pentrumedicina dentară și pentru farmacie, cares-au dovedit de un mare interes pentrucei din afară şi extrem de rentabile pentruuniversităţi”, spune Prof. Univ. Dr. LeonardAzamfirei.Sistemulmedical de învăţământromânesc – compatibilcu cel europeanÎn prezent, sistemul medical românescde învățământ este perfect compatibil, celpuțin din punct de vedere organizatoric,cu cel european, dar ca orice sistem are șiproblemele lui, iar o intenție de schimba-Numărul medicilor plecaţidin România în perioada 2007‐2011Anul<strong>Nr</strong>. persoane20072.20020081.25220091.90020102011- primele 8 luni2.7791.700Sursa: Colegiul Medicilor din România
Industry <strong>Watch</strong>/Medicinăcauza resuscităriimedical?re se lovește uneori de o puternică inerție.Cauzele obiective includ tradiția regionalăa unui tip de învățământ medicalcu un pronunțat caracter descriptiv,care a substituit de-a lungul timpuluiaccesul mai facil la tehnologia medicalămodernă, specific societăţilor mai dezvoltateeconomic, cu orientarea evidentăa învăţământului spre componenta saclinică, spre bolnav ca subiect didactic.Acest sistem este și astăzi principalulatu, remarcat de studenții străini carestudiază în România, el conferind accesuldirect la bolnav, în condițiile unei interpretăriromânești mai laxe a drepturilorpacienților.„Cauzele subiective sunt reprezentatede incapacitatea unei părţi a resursei umane,formată într-un sistem neconcurenţial,de a se adapta concurenţei şi mediuluitehnologic. Parohializarea învăţământuluimedical centrat uneori nu pe student cipe profesor face dificilă acceptarea unorconcepte educaţionale medicale noi careînsă, fiind noi, nu au reuşit nici ele sătreacă proba timpului. Tentativele de impuneredin exterior s-au soldat cu eşecuri,iar rezolvarea pe cale biologică, firească,presupune trecerea timpului şi, implicit,riscul emergenţei de urmaşi după chipulşi asemănarea formatorilor! Soluţia europeană:flexibilizarea promovării prin standardeşi criterii corecte, riguroase, dar fărăloc vacant în faţă, ci şi prin transformare.O a doua cauză este dată de lipsa de flexibilitatea componentei administrative şi,implicit, dificultatea majoră a coordonăriia două sisteme care funcţionează deseoriindependent: cel de învăţământ cu cel medical.Sistemul medical este mult mai vulnerabilinfluenţelor externe şi areactiv lanevoile universitare. O posibilă soluție arfi crearea cadrului legal pentru înființareaspitalelor clinice universitare, model eu-ropean de succes care integrează ambelecomponente. A treia problemă o reprezintăresursa financiară, înţeleasă până la unpunct datorită permanentului deficit întrenevoi şi posibilităţi, dar malformată deseoride reguli care amputează universităţilorcomponenta financiară a autonomiei.Soluția europeană, întâlnită inclusiv înRepublica Moldova constă în redefinireadreptului universităților de a-și administraresursele financiare proprii”, adaugă Prof.Univ. Dr. Leonard Azamfirei.De asemenea, cercetarea științificămedicală în contextul european, ca parteesențială a misiunii universităților, continuăsă fie un punct sensibil. Evaluareaacesteia este însă deseori incorectă pentrucă, dacă în alte domenii criteriile evaluăriiprivesc doar componenta ştiinţifică şicea didactică, în domeniul medical, celordouă li se adaugă, în măsură covârşitoare,componenta de practică medicală specificăprofesiei medicului, care este şi cadrudidactic universitar.Cu toate acestea, absolvenţii învăţământuluimedico-farmaceutic au rata ceamai mare de inserţie pe piaţa muncii, fiecă este cea internă, prin rezidenţiat, fie căeste cea externă, prin emigrare. Pe termenlung, penuria de cadre medicale va creștedatorită creșterii speranței de viață, acreșterii standardelor de îngrijire medicală,dar și a atingerii vârstei de pensionare acelor care lucrează în domeniul medical.În ultimii 6 ani au plecat din Româniapeste 14.000 de medici, iar în primultrimestru al anului <strong>2013</strong> au emigrat580 de medici care vor trebui înlocuițide studenți și, mai apoi, de absolvenți.Aproape toţi se integrează, se adaptează şifac performanţă, dacă nu academică, celpuţin profesională.Universitățile, mai ales de profil medical,fac eforturi umane și financiare1 SEPTEMBRIE - 15 OCTOMBRIE <strong>2013</strong>să se adapteze sistemului european deînvățământ medical și în bună măsurăau reușit. Rămâne însă în discuție adevăratadificultate în schimbarea uneiatitudini, iar societatea românească nutrebuie să mai întârzie în luarea unordecizii eficiente.Provocărileînvățământuluimedical românesc„În general, universitățile se caracterizeazăprintr-un mare grad de conservatorisminstituţional, prin inerţia uneipărţi importante a personalului didacticdată şi de lipsa motivaţiei profesionaleclare și uneori, de lipsa unui leadershipbine definit. În asemenea condiţii, învăţământulmedical românesc trebuie:••să se adapteze unui mediuconcurențial dictat de piața munciiși de oferta mare de calificări – curajulde a desființa programe destudii care nu se mai cer pe piață,de a reforma cu adevărat curiculede învățământ neperformante,prăfuite, de a-și asuma costurileindividuale ale reformei curiculare șide a realiza virajul cel mai dificil, de laînvățământul centrat pe profesor laînvățământul centrat pe student;••să își schimbe strategiile de recrutarea candidaților abordând metodeproactive și venind spre potențialiicandidați încă din perioada de deciziea acestora;••să își diversifice metodele deînvățământ specifice adaptându-seunei societăți care se informatizeazăîntr-un ritm alert, care are o mare nevoiede adaptare şi de plasticitate”.Prof. Univ. Dr. Leonard Azamfirei,Rector al Universității de Medicinăși Farmacie Tîrgu MureșMARKET WATCH 51