12.07.2015 Views

Elemente de mecanica punctului material si a ... - nocookie.net

Elemente de mecanica punctului material si a ... - nocookie.net

Elemente de mecanica punctului material si a ... - nocookie.net

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

54 CAPITOLUL 2. MECANICA PUNCTULUI MATERIALAtunci, funcţia f : E → R este integrabilă Lebesgue pe mulţimea E dacăZinf S(τ,f)=sups(τ,f) not= f(M)dλ(M).ττÎn particular, orice funcţie mărginită f măsurabilă pemulţimea E va fi integrabilăLebesgue pe mulţimea E (cf. [80], p. 151-153, [52], p. 97-98).Omulţime E ⊆ E 3 se numeşte jordaniană (mulţime Jordan) dacă frontierasa, notată Fr(E), este măsurabilă Lebesgue şi λ(Fr(E)) = 0 (cf. [68],p. 213).În mod evi<strong>de</strong>nt, E = i(E)∪(Fr(E)∩E). Măsura Lebesgue fiind completă(adică, pentru orice F ⊆ E, un<strong>de</strong> E ∈ A şi λ(E) =0,avemF ∈ A şiλ(F )=0) (cf. [80], p. 95, 116), <strong>de</strong>ducem că orice mulţime Jordan E estemăsurabilă Lebesgue.Un exemplu ”natural” <strong>de</strong> mulţime jordaniană îl constituie mulţimile <strong>de</strong>schiseîn E 3 . Într-a<strong>de</strong>văr, dacă G ⊆ E 3 este o mulţime <strong>de</strong>schisă (în raportcu topologia metrică), atunci G ⊆ S ∆ n , un<strong>de</strong> (∆ n ) n>1 reprezintă celulecun>1muchii finite, disjuncte două câte două. Conform [64], problema 1.3, p. 31,Fr(G) ⊆ S Fr(∆ n ) şi, folo<strong>si</strong>nd σ−subaditivitatea măsurii Lebesgue, putemscrie căn>1P0 6 λ(Fr(G)) 6 ∞ λ(Fr(∆ n )) = 0.n=1Această proprietate a mulţimilor jordaniene <strong>de</strong> a fi reuniunea dintre omulţime <strong>de</strong>schisă (interiorul lor), uneori vidă, şi ceva ”neglijabil” (<strong>de</strong> măsurăLebesgue nulă) dă naştere unor complicaţii spectaculoase în teoria ecuaţiilorcu <strong>de</strong>rivate parţiale (cf., <strong>de</strong> exemplu, [13], p. 171). În ceea ce priveşte”aproximarea”, în general, a mulţimilor măsurabile cu mulţimi boreliene (aşacum mulţimile <strong>de</strong>schise aproximează mulţimile Jordan), reamintim că, fiinddată mulţimea măsurabilă E din E 3 ,existăomulţime H, <strong>de</strong>tipF σ ,şi omulţime K, <strong>de</strong>tipG δ ,astfelîncâtH ⊆ E ⊆ K, λ(H) =λ(K), λ(KÂH) =0(cf. [80], p. 119-120). Astfel, orice mulţime măsurabilă este reuniunea dintreomulţime boreliană şi ceva ”neglijabil”.O funcţie continuă şi mărginită f, <strong>de</strong>finită pemulţimea jordaniană E,un<strong>de</strong> λ(E) < +∞, este integrabilă Lebesgue (cf. [80], p. 125, [68], p. 215).Într-a<strong>de</strong>văr, pentru orice a ∈ R există mulţimea G a <strong>de</strong>schisă în raport cutopologia metrică aluiE 3 astfel încât{x ∈ E : f(x) >a} = f −1 ((a, +∞)) = G a ∩ E ∈ T EE

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!