m e r i d i a n eGeniul europeanTotul despre Martina• Cu ocazia celei de a 50-a anivers\ri a Tratatuluide la Roma, considerat actul de na[tere al Comunit\]iiEconomice Europene, la Bruxelles, `n monumentalabasilic\ Koekelberg (una din cele mai mari biserici dinlume), s-a deschis o expozi]ie intitulat\ Leonardo daVinci – geniul european. Pus\ <strong>sub</strong> `naltul patronaj alregelui Belg<strong>iei</strong>, M. S. Albert II, al pre[edintelui Comis<strong>iei</strong>Europene, José Manuel Barroso, [i al pre[edinteluiParlamentului European, Hans-Gert Pöttering, expozi]iae o prezentare dinamic\, pe 3000 m 2 , a tuturor aspectelorcreativit\]ii leonardiene, realizat\ de speciali[ti `n patrusec]iuni. Prima, Omul, prezint\ etapele vie]ii lui Leonardoda Vinci, prin intermediul a numeroase do<strong>cu</strong>menteoriginale din perioada 1452-1519 – picturi, s<strong>cu</strong>lpturi,h\r]i, desene, prin care se reconstituie un par<strong>cu</strong>rs biograficde excep]ie, completat <strong>cu</strong> montaje audiovizuale. Cea dea doua parte a expozi]<strong>iei</strong>, Artistul, prezint\ fa]etele depictor, s<strong>cu</strong>lptor [i arhitect, prin lucr\ri originalecelebre – Mona Lisa, Sf`nta Ana, Cina cea de tain\,Fecioara <strong>cu</strong> st`nci etc. – provenind din diverse muzee[i colec]ii parti<strong>cu</strong>lare. Partea a treia, Inginerul, reconstituie,pe baza codexurilor lui Leonardo, 40 de ma[in\rii uluitoarepentru vremea aceea – automobilul, planorul, rotorulhelicopterului, tan<strong>cu</strong>l, excavatorul, podul plutitor, para[utaetc. – realizate de IBM <strong>cu</strong> materiale de epoc\. ~nsf`r[it, sec]iunea Umanistul lumineaz\ misterulscrierii inverse a lui Leonardo, expune originalele plan[elorde anatomie, [i aduce pentru prima oar\ <strong>sub</strong> ochii publi<strong>cu</strong>luiansamblul codexurilor, `ntre care [i Zborul p\s\rilor,`mprumutat `n mod excep]ional de Biblioteca Regal\din Torino. ~ntre surprizele complexei expozi]ii de labasilica Koekelberg (ce va r\m`ne deschis\ p`n\ la 8martie 2008) se num\r\ [i o capodoper\ inedit\,recent atribuit\ lui Leonardo [i ucenicilor s\i, dup\`ndelungi investiga]ii <strong>cu</strong> cele mai moderne mijloace. Evorba de portretul Mar<strong>iei</strong> Magdalena, pictat pe un panou`n 1515, [i reprezent`nd-o pe sf`nt\ <strong>cu</strong> pieptul dezgolit[i un voal transparent ce-i acoper\ p`nte<strong>cu</strong>l. Portretulacesta (`n imagine) revolu]ioneaz\ <strong>cu</strong>no[tin]ele speciali[tilordespre geniul maestrului [i a provocat deja dis<strong>cu</strong>]iiaprinse.• ~n toamna 2006, Martina Lowden, o t`n\r\ suedez\de 23 de ani, a debutat <strong>cu</strong> un roman construit <strong>sub</strong>form\ de jurnal intim, Allt (Tot), la Editura Modernist\din Stockholm. Criticii suedezi au salutat `n unanimitateacest debut, ar\t`ndu-se uimi]i c\ un scriitor `ncep\torpoate scrie at`t de bine, <strong>cu</strong> at`ta erudi]ie [i originalitate,c\ poate da „din prima“ o oper\ major\, dup\ canoanele„literaturii exigente“. Unii chiar au b\nuit c\ e o fars\f\<strong>cu</strong>t\ de un scriitor matur [i <strong>cu</strong> experien]\ sau de ununiversitar specializat `n Proust. Nimic din toate acestea– scrie „Svenska Dagbladet“. N\s<strong>cu</strong>t\ `n 1983 `ntr-ofamilie de pictori, Martina Lowden a `nceput s\ citeasc\de la 12 ani marea literatur\ a lumii [i a dorit `nc\ deatunci s\ fie [i ea scriitoare. Cel mai mult a marcat-o`n adolescen]\ romanul proustian, <strong>cu</strong> care s-a identificattotal, dar [i alte capodopere, de la Shakespeare laGombrowicz, plus filme, arta plastic\, Arta actorului deStanislavski [.a.. Tot se prezint\ <strong>sub</strong> forma fragmentar\a unui jurnal, ]inut de o fat\ precoce, M., de la 19 la 22de ani. O fiin]\ preten]ioas\ [i arogant\, care e de partea„<strong>cu</strong>lturii `nalte“, a artei experimentale, care consemneaz\tot ce se petrece `n preajma ei [i reac]ioneaz\ [i care,• Pe mai multe pagini, s\pt\m`nalul „Die Zeit“ aserbat [ase decenii de la `nfiin]area faimosului Grup47 [i patruzeci de ani de la disolu]ia lui. Se aminte[tec\, abia ie[i]i din lag\rele de prizonieri ale alia]ilor, c`]ivatineri scriitori, critici literari [i editori s-au `nt`lnit dinini]iativa lui Hans Werner Richter. ~n 1946, AlfredAndersch publicase o revist\, „Der Ruf“, care a fostrepede interzis\ de cenzura sovieticilor. ~n anul urm\tor,tinerii autori au fondat o nou\ revist\, „Der Skorpion“[i au creat o organiza]ie, f\r\ statut [i f\r\ birocra]ie,Grupul 47, ce avea s\ joace un rol central `n literaturagerman\ de dup\ r\zboi. Grupul a devenit un loc `n caremembrii citeau scrieri inedite [i erau apoi `n<strong>cu</strong>raja]isau demoraliza]i de criticile colegilor, dar [i un laboratoral tinerei democra]ii germane, `n dezbateri fiind adusadesea tre<strong>cu</strong>tul nazist. Marile nume ale lumii intelectualegermane – Heinrich Böll, Hans Magnus Enzensberger,• La fundul M\rii Caraibelor zace un vas naufragiat,cel al unui aventurier care voia s\ descopere o nou\ rut\c\tre Asia. La 11 mai 1502, Cristofor Columb se `mbarcapentru cea de a patra sa expedi]ie, f\r\ s\ [tie c\ va fi[i ultima. C`nd a pus din nou piciorul pe p\m`ntul Span<strong>iei</strong>,la 7 noiembrie 1504, era bolnav, uitat de to]i [ipierduse dou\ nave. Una dintre ele s-ar putea s\ fie epavape care Donny Hamilton [i Filipe Castro, doi speciali[ti`n arheologie maritim\ au g\sit-o `n apele RepubliciiPanama, `n dreptul localit\]ii Playa Damas. De la primeleplonjoane, cei doi [i-au dat seama c\ ar putea fi vorbade o caravel\ dat`nd din anii 1500-1530. Un film do<strong>cu</strong>mentarrealizat de jurnali[tii de la canalul german Spiegel aurm\rit ancheta <strong>sub</strong>marin\ care a creat tensiuni [i dispute`ntre savan]i [i istorici, iar b\t\lia e departe de a se fi`ncheiat. Fiindc\ guvernul panamez a `ntrerupt brutalproiectul, refuz`nd s\ dea cercet\torilor autoriza]iilenecesare scoaterii [i reconstituirii navei, echipa seteme c\ descoperirea ei ar putea c\dea `n ghiarelec\ut\torilor de comori, pe care nu valoarea istoric\ `iintereseaz\, ci cea de pia]\. Deocamdat\, caravela fantom\r\mas\ pe fundul m\rii continu\ s\ b`ntuie spiritele. ~nimagine, portretul lui Cristofor Columb pictat de RidolfoGhirlandaio.Grupul 47 – dup\ 60 de aniAnchet\ <strong>sub</strong>marin\Peter Handke, Günter Grass, Martin Walser, SiegfriedLenz, Peter Weiss, Ingeborg Bachmann, MarcelReich-Ranicki [.a. – au tre<strong>cu</strong>t prin Grupul 47. Disputelenu lipseau [i rela]iile `ntre anumi]i scriitori (de pild\ `ntreGünter Grass [i Martin Walser) deveniser\ tensionate,iar certurile politice care au luat amploare din primelemomente ale mi[c\rii studen]e[ti din 1967-’68 au dusla dizolvarea Grupului 47. Supravie]uitorii celebri aua<strong>cu</strong>m `n jur de 80 de ani, privesc `napoi <strong>cu</strong> am\r\ciuneab\tr`ne]ii, dar nu [i-au pierdut `nc\ gustul pentru polemic\.~n „Die Zeit“, Günter Grass [i Martin Walser [i-au reluat,<strong>cu</strong> prilejul aniversar, vechi dispute, dar am`ndoi s`ntde acord s\ denun]e acel Zeitgeist care a f\<strong>cu</strong>t ca poporulgerman s\ accepte g`ndirea unic\. {i mai s`nt solidari`mpotriva mass-med<strong>iei</strong> care i-a tratat <strong>cu</strong> ostilitate `ntimpul scandalurilor `n centrul c\rora s-a aflat fiecare.dup\ eforturi infructuoase de a fi „ca toat\ lumea“, `[ig\se[te refugiul `n lecturi [i scris, ca `ntr-o lume paralel\.„Una din problemele literaturii actuale – spune Martina– este c\ nu mai e ambi]ioas\. Aceast\ carte a mea e o`ncercare de a face tot ceea ce n-am g\sit la al]ii.“T`n\ra scriitoare, care anim\ un atelier de crea]ie [iscrie pentru revistele literare suedeze on-line sebu<strong>cu</strong>r\ c\ volumul ei de debut se cite[te [i e la mod\`n Suedia: „C`nd `]i petreci ultimii 15 ani citind [i scriind,ca mine, nu-]i prea place s\ auzi c\ e[ti la mod\. ~n acela[itimp, s`nt bu<strong>cu</strong>roas\ c\ literatura revine la mod\. Ceamai mare dorin]\ a mea este ca oamenii s\ vorbeasc\despre Gombrowicz <strong>cu</strong> acela[i entuziasm <strong>cu</strong> care eu [icolegii mei de liceu analiz\m <strong>cu</strong>vintele c`ntecelor pop.“China, 1949• Roy Owan, corespondent al publica]<strong>iei</strong> „TimeLife“, [i Jack Birns, fotoreporterul ce `l `nso]ea, aufost printre pu]inii occidentali care au tr\it la fa]a lo<strong>cu</strong>luievenimentele din China de la sf`r[itul anilor ’40 ai secoluluitre<strong>cu</strong>t. ~ntr-un volum de memorii <strong>cu</strong> lungul titlu ChasingThe Dragon: A Veteran Journalist’s Firsthand Accountof The 1949 Chinese Revolution, Rowan relateaz\ascensiunea lui Mao de la r\zboiul civil p`n\ la <strong>cu</strong>cerireaputerii. ~nc`ntat de carte, `n care vede [i un poten]ial filmde succes, Robert de Niro, `n calitate de produc\tor, a<strong>cu</strong>mp\rat drepturile de ecranizare [i a `ncredin]at scriereascenariului unor oameni <strong>cu</strong> experien]\ – Jon Marans [iYuri Sivo. Deocamdat\ nu se [tie dac\ De Niro se vamul]umi doar <strong>cu</strong> „rolul“ de produc\tor sau va [i regizafilmul [i nici dac\ va juca el `nsu[i rolul jurnalistului. 29România literar\ nr. 36/ 14 septembrie 2007
a c t u a l i t a t e a-Chiar [i numai din verva <strong>cu</strong> care un autor `[i punepe hârtie câteva date din biografie, se poate deducedac\ acela are sau nu are talent de prozator. Uneoriscrisorile ce mi se trimit, fie <strong>cu</strong> versuri, fie <strong>cu</strong>proze, sunt mult mai reu[ite decât `ncerc\rileliterare propriu-zise. Dup\ <strong>cu</strong>m se poate deduce`n cazul dvs., n-a[ fi nici prima, nici ultima care s\ v\re<strong>cu</strong>noasc\ talentul. M\rturisesc c\ v-am citit `n ordineinvers\ buc\]ile stre<strong>cu</strong>rate `n plic, `ntâi Vreau s\ fiu ulm,care m-a atras prin ciud\]enia poetic\ a afirma]<strong>iei</strong> dintitlu, nu atât de bine scris\ ca prima bucat\, intitulat\ totalneinspirat, Marele e[ec al distribuitorului de autografe,u[or pompos [i prea lung [i, fire[te, neatr\g\tor pân\ laa m\ des<strong>cu</strong>raja s\ merg mai departe <strong>cu</strong> lectura. Dar intrând`n <strong>sub</strong>iect, am fost <strong>cu</strong>cerit\ de fires<strong>cu</strong>l povestirii, deumorul [i verva <strong>cu</strong> care a]i condus-o pân\ la sfâr[it, <strong>cu</strong>mân\ sigur\, lejer [i inspirat. Cu siguran]\ c\ a]i mai auzitaprecierea aceasta de la cei c\rora v-a]i adresat, v-aupremiat, [i `n]eleg c\ v-au [i publicat `n anii din urm\.Sunte]i din zona Boto[anilor, n\s<strong>cu</strong>t `n vara <strong>cu</strong>mpliteisecete din ^46. A]i `ntârziat, cred eu, nepermis de mult,`n vremuri nu tocmai u[oare. A]i pierdut ni[te trenuriimportante, dar sufletul v-a r\mas pururi tân\r [i, cine[tie, <strong>cu</strong> destul\ energie `nc\ s\ re<strong>cu</strong>pera]i câte ceva.Din Autobiografie s<strong>cu</strong>rt\ [i ad\ugit\ am aflat c\ `nclasa a doua a]i scris „o poezie“, iar peste `nc\ patru ania]i „compus“ un roman, transcriind de fapt <strong>cu</strong> convingereceea ce v\ povestise `n mai multe seri la rând bunica dvs.matern\. Pe la 19 ani, deci prin ^65, a]i `nceput s\ [i citi]i<strong>cu</strong> mai mult\ n\dejde proz\ [i s\ v\, <strong>cu</strong>m singur spune]i,autodidactici]i. Prin ^73 citea]i o schi]\ `n cenaclul literar„Ovidius“ din Constan]a. Din ^84 pân\ `n ^92 v-au premiatrevistele Tomis, Urzica [i Moftul român, publicându-v\proze. ~n ^94 lua]i o distinc]ie la un con<strong>cu</strong>rs de proz\satiric\. Nu ave]i studii superioare, [i crede]i autocriticc\ nu ave]i o memorie bun\, prietenii vi s-au doveditingra]i, [i din motive probabil `ntemeiate, a]i ales t\cereavreme de `nc\ [apte ani. Cu un manuscris gata, a]i revenit,sf\tuit s\ v\ c\uta]i sponsori, dar n-a fost s\ fie. ~n2004 lua]i un premiu la con<strong>cu</strong>rsul Ion Creang\, cadup\ numai un an s\ deveni]i coautor al Pove[tilor dela Bojdeuc\, volum publicat la Ia[i. {i povestea dvs.continu\ a[a: „~n ianuarie 2006 mi s-au stricat ma[inilede scris. Am vrut s\-mi <strong>cu</strong>mp\r una electronic\“. Cineva,spun [i eu, poate un `nger p\zitor, v\ face <strong>cu</strong>rând s\`n]elege]i cât timp a]i irosit `nainte de a folosi computerul.A]i citit, `ntre timp, masiv, autori de prim\ mân\, prozatoristr\ini [i români ap\ru]i la Polirom [i Humanitas. Dintopul lecturilor, John Kennedy Toole, [i Ermanno Cavazzoni<strong>cu</strong> al s\u Calendar al imbecililor. A<strong>cu</strong>m primi]i un r\spunsbun la Post-restant, lucru pe care vi l-a]i dorit <strong>cu</strong> ardoare,cred, dar a[teptând [i publicarea `n România literar\a unui fragment de proz\. V\ asigur c\ una din buc\]iletrimise este demn\ de a ap\rea la noi, [i anume Marelee[ec..., autobiografic\ de la cap la coad\. Pân\ atunci,voi da aici o pagin\ de prob\ pentru cititorii no[tri,m\rturisiri de autor desprinse din scrisoarea c\tre redac]ie,extrem de importante, dup\ opinia mea, pentru autorulmatur care sunte]i, Vasile P\rp\u]i: „Am tre<strong>cu</strong>t printr-untimp `n care mi s-a p\rut c\ literatura a ap\rut `naintede a fi fost z\mislit universul. Patria a avut [i ea por]iaei de ve[nicie pân\ am auzit c\ scoici de pe fund de marese pot desprinde [i din rocile mun]ilor Român<strong>iei</strong>. Untratat de descompunere a aruncat peste mine un oceande jale. ~ncet, `ncet mi-am revenit, [i a<strong>cu</strong>m pot s\ mai[i zâmbesc, dar nu prea des. Din vremea când eram `nclasa a cincea nu mai cred `n Dumnezeu. Nu pot s\cred `n acel Dumnezeu de dragul c\ruia mii de credincio[ise calc\ `n picioare `n câte o zi de s\rb\toare a vreuneiMân\stiri. Literatura e credin]a, e firul de pai de carem\ ag\]. Nu m\ pot desp\r]i de iluziile create `n timpce citesc pagini de proz\, sau `n timp ce eu `nsumi `ncercs\ scriu proz\. Aceast\ pasiune m\ ajut\ s\ suport maiu[or ideea c\ `n orice frac]iune de se<strong>cu</strong>nd\ ar fi posibils\ nu mai existe nimic, nimic. {i ori<strong>cu</strong>m, nimi<strong>cu</strong>l e mereuprin apropierea noastr\. {i a[a <strong>cu</strong>m orice credincios `[idore[te s\ calce m\car o singur\ dat\ `ntr-un loc sfântcredin]ei sale, de ce nu a[ avea [i eu o astfel de dorin]\?~n felul acesta descop\r distan]a dintre manuscrisul meu[i o editur\ important\. R\sfoind `n libr\rii c\r]i careau mai multe sute de pagini, dar f\r\ s\ m\ simt `ndemnats\ le citesc, am aruncat [i manuscrisul meu `n aceea[isitua]ie [i aproape c\ el singur s-a rupt `n dou\. Primamea carte `ntreag\, aflat\ `n manuscris, are o sut\ [i vreopatruzeci de pagini. Cred c\ o voi duce foarte <strong>cu</strong>rând laHumanitas sau la Polirom. Din acest manuscris v\ trimitdou\ fragmente. Cu acest gest m\ am\gesc spunându-mic\ ceea ce fac eu poate avea oarecare importan]\, `ns\m-am sim]it [i pu]in `n<strong>cu</strong>rajat de articolul semnat dedomnul Alex {tef\nes<strong>cu</strong> `n primul num\r al Român<strong>iei</strong>literare din acest an“... Am `ncheiat citatul din scrisoare[i m\ `ntorc la motto-ul din fruntea ei, luat din Alex.{tef\nes<strong>cu</strong> [i care sun\ a[a: „~n România exist\ [i oalt\ literatur\ decât aceea care reprezint\ zgomotul [ifuria actualit\]ii noastre literare“. A<strong>cu</strong>m, dup\ ce v-amdat ocol personalit\]ii, dup\ ce mi-am exprimat `ncrederea`n poten]ialul dvs. literar [i dup\ ce m-am ferit s\ v\fac promisiuni de publicare, a[ dori s\ ne `ntoarcem`mpreun\ la numai una din afirma]iile patetice [i, dup\p\rerea mea, neserioase [i foarte costisitoare pentrucon[tiin]a dvs. Sper ca aceast\ revenire `n fire, biciuire,invita]ie la trezire din co[mar, <strong>cu</strong>m vre]i s-o numim, s\se `ntâmple `n destinul autorului care sunte]i, un miracol.Nu v\ gr\bi]i <strong>cu</strong>mva s\ crede]i c\ naivitatea mea `n aceast\intreprindere este un pom neroditor. Deci s\ ne `ntoarcemla m\rturisirea c\ din vremea când era]i `ntr-a cincea,deci de pe la 12 ani nu crede]i `n Dumnezeu. {i v\ justifica]ifals necredin]a `ntr-un Dumnezeu „de dragul c\ruia miide credincio[i se calc\ `n picioare `n câte o zi de s\rb\toarea unei mân\stiri“. ~ntâi de toate, iertat\ s\-mi fie insisten]a,la 12 ani, un copil, `n ni[te vremuri vitrege [i pentru [colardar [i pentru Dumnezeul [i credincio[ii lui, copilul puteafi `nfrico[at, i se putea interzice s\ se duc\ la ~nviere, sau<strong>cu</strong> Sorcova-vesela, ori s\-[i fac\ bradul nu de Cr\ciun citaman de Anul Nou, [i s\ nu-i spun\ pomului de Cr\ciun,pom. Am tre<strong>cu</strong>t [i eu prin istoria prin care a]i tre<strong>cu</strong>t [idvs. }in minte c\ noi tr\geam perdeaua la geamul dinsprestrad\, ca s\ nu se vad\ din strad\ c\ ne-am f\<strong>cu</strong>tpomul `n Ajun de Cr\ciun, [i pân\ de Anul Nou]ineam perdeaua tras\. Era vremea lui Stalin, `n clas\aveam pe perete un portret mare al acestuia, `n tunic\,vipu[c\ [i cizme, [i ne fotografiam <strong>cu</strong> clasa <strong>sub</strong> aceltablou, din care, `n poz\, r\mâneau la vedere deasupracapului nostru, doar cizmele personajului. Copiii erau`ndemna]i s\-i scrie lui Stalin scrisori `n care fiecare `nparte s\-i spun\: Tovar\[e Stalin, eu `nv\] bine. Re<strong>cu</strong>noa[te]i,v\ rog, c\ era o nebunie, o prostie, o fric\ generatoare degesturi monstruoase <strong>cu</strong> reper<strong>cu</strong>siuni `n via]a fiec\ruia.~ndr\znesc s\ v\ provoc, [i s\ fac chiar un pariu <strong>cu</strong>dvs., s\ v\ rog s\ `ncerca]i s\ scrie]i o proz\ <strong>cu</strong> aceast\tem\, ce `ntâmplare anume v-a f\<strong>cu</strong>t, la 12 ani, s\ nu maicrede]i `n Dumnezeul atâtor mul]imi care se calc\ `npicioare...V\ provoc la sinceritate, s\ v\ povesti]icauza sau cauzele necredin]ei, care trebuie c\ au fostteribile prin anii no[tri ^50, ^60. Scrie]i `ncet, saurepede, <strong>cu</strong>m pute]i, aceast\ proz\, [i v\ promit solemn c\ea va ap\rea `n revista noastr\. Chiar dac\ v\ ve]i l\sagreu dus din comoditatea de a nu crede `n Dumnezeu,`ncerca]i, totu[i, s\-mi face]i pe plac, mie, naiva, care credc\ dac\ v\ ve]i spovedi `ntr-o proz\ despre tragedia de av\ declara necredincios, nu [i ateu, `n soarta dvs. se vapetrece un miracol, cel pu]in pe plan literar. Meditând [ifiind sincer <strong>cu</strong> dvs., sufletul v\ va intra <strong>cu</strong> dreptul `nliteratur\, [i nodul legat strâns pe la 12 ani, se va t\ia u[or[i ve]i sc\pa la larg, la propriul dvs. larg, având accesnelimitat la propriul dvs. destin. R\mân `n a[teptare,p\strând fotografia pe care mi-a]i trimis-o pentru publicare,pentru atunci. (Vasile P\rp\u]i, Cump\na-Constan]a) •România literar\ nr. 36/ 14 septembrie 200730Frumoasa via]` lini[tit`Spuneam, alt\dat\, c\ lucrurile rele au mai degrab\parte de istorie. Nebunia, prostia, frica. A[a încît,de[i exist\ [i o Istorie a frumuse]ii [i înc\ una a iubirii,normalitatea r\mîne, totu[i, prea pu]in interesant\.Mai ales c\, de[i credem tot timpul c\ literatura n-arenevoie de lume ca s\-[i desf\[oare himerele, o istoriea calmului [i volupt\]ii cere, în chip necesar, orealitate care s\ poat\ s-o duc\. Realitate <strong>cu</strong> care nusîntem obi[nui]i, [i-n care ne-am dezv\]at s\ credem,punîndu-i în loc graba, suspiciunea, neîmplinirea.Dar, ca o consolare care vine dintr-o lung\ tradi]ie (nunumai) literar\, dac\ exist\ ceva care ne-o poate daînapoi, acei binef\c\tori sînt, de bun\ seam\, c\l\toriile.Lo<strong>cu</strong>rile în care, ca o <strong>cu</strong>riozitate a firii omene[ti, sensibil\,orice s-ar zice, mai întîi la bine, stînd pu]in, nu descoperidecît pl\cerile lor. Cusururile ies la iveal\ doar <strong>cu</strong> timpul.Bun\oar\, Luxemburgul, r\sf\]at, et pour cause, Lux.Dac\ a[ scrie unul din preten]ioasele do<strong>cu</strong>mente alestudiilor <strong>cu</strong>lturale, l-a[ numi melting pot. Dac\ m-arinteresa, iar\[i, ex<strong>cu</strong>rsiile în catastifele <strong>cu</strong> date, careîncearc\ s\ explice un fel de-a fi prin parametri sociologici(ceea ce, boscorodind ariditatea instrumentelor de lucru,am încercat, de altfel, s\ facem acolo) a[ vorbi despreprivitul la televizor [i despre ie[iri <strong>cu</strong> prietenii, desprevoluntariat, despre familie, toate m\surate în orevia]\.Dar nu a<strong>cu</strong>m, aici.A[adar, vorbesc despre un or\[el nem]esc, în carescrie, la tot pasul, Café de Paris, pe-ale c\rui str\zi sevorbe[te fran]uze[te [i se cînt\ Strauss, despre lini[te,despre savoir vivre sa vie. Despre un stil, în care singurullucru anecdotic-sup\r\tor era obiceiul programului nostrude prelucr\ri statistice, „dresat“ s\ ne spun\, la fiecaredeschidere, Bonjour (sau, mai r\u, bonsoir), il est déjà15.30 à Luxembourg... Un fel <strong>sub</strong>til de-a-]i aminti c\timpul trece [i n-ai f\<strong>cu</strong>t mare lucru. {i timpul, oricît debine ar fi s\-l pierzi privind degradeuri de verde, <strong>cu</strong>loarea,muzical\, a wagnerienelor motive (ceva asem\n\torse poate auzi în fondul simfonic, cînd eroic, cînd dulce,al c\l\tor<strong>iei</strong> <strong>cu</strong> trenul turistic prin ora[ul vechi), trebuie,hélas, folosit...Numai c\, oricît ai face-o de bine, oricît ai încerca s\-idr\muie[ti durata, orice c\l\torie are un sfîr[it. Ispitasau obliga]ia întoarcerii acas\ amenin]\, se [tie, oricepoveste. Întoarcerea, <strong>cu</strong> avionul – mijloc, prinrenume, civilizat – e imersiunea perfect\ în lumearomâneasc\ pe care spa]iul mic o concentreaz\ în esen]etari, nu neap\rat din cele mai bine mirositoare... Carevas\zic\:spre România se c\l\tore[te în grup. Grupuri mari,desp\r]ite de rigorile a[ez\rii în avion. Care, trebuies\ spun, ne-au f\<strong>cu</strong>t [i pe noi, de[i cerusem vecin\tate,s\ re<strong>cu</strong>rgem la bun\voin]a tipic\ neamului – <strong>cu</strong> al]iinu ne-am fi permis... - [i s\ schimb\m. Ca s\ putemcomenta mai u[or, fire[te, distrac]ie la care, de jur împrejur,se deda toat\ lumea. Doar c\ nu to]i f\<strong>cu</strong>ser\ schimb,prilej bun s\ sari, vorba vine, peste capetele mijloca[ilor[i s\-]i strigi, de la coada avionului, amicii înfip]i maiaproape de business class. Dac\ nu [i nu, pîn\ la urm\e bun [i vecinul din stînga-dreapta, chiar dac\, englezfiind, vorbe[te pe limba lui. Ce, noi nu? Uite-a[a amînv\]at, as<strong>cu</strong>ltînd de nevoie, <strong>cu</strong> tot zgomotul elicei –se g\se[te o solu]ie s\ treci peste inconvenient, cînd vrei<strong>cu</strong> tot dinadinsul s\-i ]ipi în ureche à coté-uluiultimele aventuri ale fostului prieten al fostei prietene,c\ între timp v-a]i certat – c\ a tr\i pentru a-]i povestivia]a (în <strong>cu</strong> totul alt sens decît la Garcia Marquez,în]elege]i...) este, pentru mul]i români, o profesiunede credin]\. Ca orice crez folcloric larg r\spîndit, arevariante. Prima: la telefon. Ea încerca s\ întrerup\convorbirea, început\ la Frankfurt, într-un amestec deromân\ snoab\ [i german\, <strong>cu</strong>m s-ar zice, de Dîmbovi]a,pentru intimidare... Vorba ceea, pleca avionul.Prietena de-acas\, nimic. Dup\ încheieri amînate, replicadecisiv\: Te sun din RO. Sfîr[it apel.Simona VASILACHE