Apare sub egida Uniunii Scriitorilor cu sprijinul Funda]iei Anonimul

m e r i d i a n eGeniul europeanTotul despre Martina• Cu ocazia celei de a 50-a anivers\ri a Tratatuluide la Roma, considerat actul de na[tere al Comunit\]iiEconomice Europene, la Bruxelles, `n monumentalabasilic\ Koekelberg (una din cele mai mari biserici dinlume), s-a deschis o expozi]ie intitulat\ Leonardo daVinci – geniul european. Pus\ sub `naltul patronaj alregelui Belgiei, M. S. Albert II, al pre[edintelui ComisieiEuropene, José Manuel Barroso, [i al pre[edinteluiParlamentului European, Hans-Gert Pöttering, expozi]iae o prezentare dinamic\, pe 3000 m 2 , a tuturor aspectelorcreativit\]ii leonardiene, realizat\ de speciali[ti `n patrusec]iuni. Prima, Omul, prezint\ etapele vie]ii lui Leonardoda Vinci, prin intermediul a numeroase documenteoriginale din perioada 1452-1519 – picturi, sculpturi,h\r]i, desene, prin care se reconstituie un parcurs biograficde excep]ie, completat cu montaje audiovizuale. Cea dea doua parte a expozi]iei, Artistul, prezint\ fa]etele depictor, sculptor [i arhitect, prin lucr\ri originalecelebre – Mona Lisa, Sf`nta Ana, Cina cea de tain\,Fecioara cu st`nci etc. – provenind din diverse muzee[i colec]ii particulare. Partea a treia, Inginerul, reconstituie,pe baza codexurilor lui Leonardo, 40 de ma[in\rii uluitoarepentru vremea aceea – automobilul, planorul, rotorulhelicopterului, tancul, excavatorul, podul plutitor, para[utaetc. – realizate de IBM cu materiale de epoc\. ~nsf`r[it, sec]iunea Umanistul lumineaz\ misterulscrierii inverse a lui Leonardo, expune originalele plan[elorde anatomie, [i aduce pentru prima oar\ sub ochii publiculuiansamblul codexurilor, `ntre care [i Zborul p\s\rilor,`mprumutat `n mod excep]ional de Biblioteca Regal\din Torino. ~ntre surprizele complexei expozi]ii de labasilica Koekelberg (ce va r\m`ne deschis\ p`n\ la 8martie 2008) se num\r\ [i o capodoper\ inedit\,recent atribuit\ lui Leonardo [i ucenicilor s\i, dup\`ndelungi investiga]ii cu cele mai moderne mijloace. Evorba de portretul Mariei Magdalena, pictat pe un panou`n 1515, [i reprezent`nd-o pe sf`nt\ cu pieptul dezgolit[i un voal transparent ce-i acoper\ p`ntecul. Portretulacesta (`n imagine) revolu]ioneaz\ cuno[tin]ele speciali[tilordespre geniul maestrului [i a provocat deja discu]iiaprinse.• ~n toamna 2006, Martina Lowden, o t`n\r\ suedez\de 23 de ani, a debutat cu un roman construit subform\ de jurnal intim, Allt (Tot), la Editura Modernist\din Stockholm. Criticii suedezi au salutat `n unanimitateacest debut, ar\t`ndu-se uimi]i c\ un scriitor `ncep\torpoate scrie at`t de bine, cu at`ta erudi]ie [i originalitate,c\ poate da „din prima“ o oper\ major\, dup\ canoanele„literaturii exigente“. Unii chiar au b\nuit c\ e o fars\f\cut\ de un scriitor matur [i cu experien]\ sau de ununiversitar specializat `n Proust. Nimic din toate acestea– scrie „Svenska Dagbladet“. N\scut\ `n 1983 `ntr-ofamilie de pictori, Martina Lowden a `nceput s\ citeasc\de la 12 ani marea literatur\ a lumii [i a dorit `nc\ deatunci s\ fie [i ea scriitoare. Cel mai mult a marcat-o`n adolescen]\ romanul proustian, cu care s-a identificattotal, dar [i alte capodopere, de la Shakespeare laGombrowicz, plus filme, arta plastic\, Arta actorului deStanislavski [.a.. Tot se prezint\ sub forma fragmentar\a unui jurnal, ]inut de o fat\ precoce, M., de la 19 la 22de ani. O fiin]\ preten]ioas\ [i arogant\, care e de partea„culturii `nalte“, a artei experimentale, care consemneaz\tot ce se petrece `n preajma ei [i reac]ioneaz\ [i care,• Pe mai multe pagini, s\pt\m`nalul „Die Zeit“ aserbat [ase decenii de la `nfiin]area faimosului Grup47 [i patruzeci de ani de la disolu]ia lui. Se aminte[tec\, abia ie[i]i din lag\rele de prizonieri ale alia]ilor, c`]ivatineri scriitori, critici literari [i editori s-au `nt`lnit dinini]iativa lui Hans Werner Richter. ~n 1946, AlfredAndersch publicase o revist\, „Der Ruf“, care a fostrepede interzis\ de cenzura sovieticilor. ~n anul urm\tor,tinerii autori au fondat o nou\ revist\, „Der Skorpion“[i au creat o organiza]ie, f\r\ statut [i f\r\ birocra]ie,Grupul 47, ce avea s\ joace un rol central `n literaturagerman\ de dup\ r\zboi. Grupul a devenit un loc `n caremembrii citeau scrieri inedite [i erau apoi `ncuraja]isau demoraliza]i de criticile colegilor, dar [i un laboratoral tinerei democra]ii germane, `n dezbateri fiind adusadesea trecutul nazist. Marile nume ale lumii intelectualegermane – Heinrich Böll, Hans Magnus Enzensberger,• La fundul M\rii Caraibelor zace un vas naufragiat,cel al unui aventurier care voia s\ descopere o nou\ rut\c\tre Asia. La 11 mai 1502, Cristofor Columb se `mbarcapentru cea de a patra sa expedi]ie, f\r\ s\ [tie c\ va fi[i ultima. C`nd a pus din nou piciorul pe p\m`ntul Spaniei,la 7 noiembrie 1504, era bolnav, uitat de to]i [ipierduse dou\ nave. Una dintre ele s-ar putea s\ fie epavape care Donny Hamilton [i Filipe Castro, doi speciali[ti`n arheologie maritim\ au g\sit-o `n apele RepubliciiPanama, `n dreptul localit\]ii Playa Damas. De la primeleplonjoane, cei doi [i-au dat seama c\ ar putea fi vorbade o caravel\ dat`nd din anii 1500-1530. Un film documentarrealizat de jurnali[tii de la canalul german Spiegel aurm\rit ancheta submarin\ care a creat tensiuni [i dispute`ntre savan]i [i istorici, iar b\t\lia e departe de a se fi`ncheiat. Fiindc\ guvernul panamez a `ntrerupt brutalproiectul, refuz`nd s\ dea cercet\torilor autoriza]iilenecesare scoaterii [i reconstituirii navei, echipa seteme c\ descoperirea ei ar putea c\dea `n ghiarelec\ut\torilor de comori, pe care nu valoarea istoric\ `iintereseaz\, ci cea de pia]\. Deocamdat\, caravela fantom\r\mas\ pe fundul m\rii continu\ s\ b`ntuie spiritele. ~nimagine, portretul lui Cristofor Columb pictat de RidolfoGhirlandaio.Grupul 47 – dup\ 60 de aniAnchet\ submarin\Peter Handke, Günter Grass, Martin Walser, SiegfriedLenz, Peter Weiss, Ingeborg Bachmann, MarcelReich-Ranicki [.a. – au trecut prin Grupul 47. Disputelenu lipseau [i rela]iile `ntre anumi]i scriitori (de pild\ `ntreGünter Grass [i Martin Walser) deveniser\ tensionate,iar certurile politice care au luat amploare din primelemomente ale mi[c\rii studen]e[ti din 1967-’68 au dusla dizolvarea Grupului 47. Supravie]uitorii celebri auacum `n jur de 80 de ani, privesc `napoi cu am\r\ciuneab\tr`ne]ii, dar nu [i-au pierdut `nc\ gustul pentru polemic\.~n „Die Zeit“, Günter Grass [i Martin Walser [i-au reluat,cu prilejul aniversar, vechi dispute, dar am`ndoi s`ntde acord s\ denun]e acel Zeitgeist care a f\cut ca poporulgerman s\ accepte g`ndirea unic\. {i mai s`nt solidari`mpotriva mass-mediei care i-a tratat cu ostilitate `ntimpul scandalurilor `n centrul c\rora s-a aflat fiecare.dup\ eforturi infructuoase de a fi „ca toat\ lumea“, `[ig\se[te refugiul `n lecturi [i scris, ca `ntr-o lume paralel\.„Una din problemele literaturii actuale – spune Martina– este c\ nu mai e ambi]ioas\. Aceast\ carte a mea e o`ncercare de a face tot ceea ce n-am g\sit la al]ii.“T`n\ra scriitoare, care anim\ un atelier de crea]ie [iscrie pentru revistele literare suedeze on-line sebucur\ c\ volumul ei de debut se cite[te [i e la mod\`n Suedia: „C`nd `]i petreci ultimii 15 ani citind [i scriind,ca mine, nu-]i prea place s\ auzi c\ e[ti la mod\. ~n acela[itimp, s`nt bucuroas\ c\ literatura revine la mod\. Ceamai mare dorin]\ a mea este ca oamenii s\ vorbeasc\despre Gombrowicz cu acela[i entuziasm cu care eu [icolegii mei de liceu analiz\m cuvintele c`ntecelor pop.“China, 1949• Roy Owan, corespondent al publica]iei „TimeLife“, [i Jack Birns, fotoreporterul ce `l `nso]ea, aufost printre pu]inii occidentali care au tr\it la fa]a loculuievenimentele din China de la sf`r[itul anilor ’40 ai secoluluitrecut. ~ntr-un volum de memorii cu lungul titlu ChasingThe Dragon: A Veteran Journalist’s Firsthand Accountof The 1949 Chinese Revolution, Rowan relateaz\ascensiunea lui Mao de la r\zboiul civil p`n\ la cucerireaputerii. ~nc`ntat de carte, `n care vede [i un poten]ial filmde succes, Robert de Niro, `n calitate de produc\tor, acump\rat drepturile de ecranizare [i a `ncredin]at scriereascenariului unor oameni cu experien]\ – Jon Marans [iYuri Sivo. Deocamdat\ nu se [tie dac\ De Niro se vamul]umi doar cu „rolul“ de produc\tor sau va [i regizafilmul [i nici dac\ va juca el `nsu[i rolul jurnalistului. 29România literar\ nr. 36/ 14 septembrie 2007