Apare sub egida Uniunii Scriitorilor cu sprijinul Funda]iei Anonimul

i s t o r i e l i t e r a r `România literar\ nr. 36 / 14 septembrie 20074PrimimInedit cu orice pre] ?În nr. 24, din 22 iunie 2007, al revistei România literar\, domnul DumitruHîncu public\, la pagina 18, un text apar]inând lui N. Steinhardt pe care-l intituleaz\„Un buchet: Nelu, Nicu [i Colette“ [i pe care-l declar\ inedit.N-a[ fi intervenit, r\mânând un cititor neutru ca [i alt\ dat\ când am întâlnit publicateprin presa cultural\ texte ale lui N. Steinhardt considerate „inedite“, de[i elefuseser\ publicate anterior, fie în presa local\ (la Baia Mare), fie în reviste centrale.Cine poate s\ „monitorizeze“ tot ce se public\ azi în atâtea reviste [i atâtea locuri?!Este posibil ca domnul D. Hîncu s\ nu [tie c\ textul pe care l-a oferitRomâniei literare a mai fost publicat în revista Manuscriptum nr. 1-4, 1993,pp. 90-93, [i ca atare nu aceast\ „sc\pare“ îi repro[\m noi. Ne-am fi a[teptat îns\ cadomnia sa s\ ofere câteva informa]ii: de unde provine textul [i cine sunt personajelecare formeaz\, împreun\ cu N. Steinhardt, acel „buchet“ evocat. Elementul decisivcare m-a f\cut s\ intervin este îns\ faptul c\ textul publicat de domnul Hîncu estecomplet desfigurat, con]inând inexplicabile gre[eli [i omisiuni care-i ridic\ unui cititoratent tot atâtea semne de întrebare!Dar s\ lu\m lucrurile metodic.În revista Manuscriptum textul este intitulat „Jurnalul c\l\toriei la Sighet“. Elprovine de la Colette Axente, so]ia doctorului Corneliu Axente, amândoi buni prieteniai lui N. Steinhardt, cu care acesta a întreprins în prima jum\tate a lunii iunie dinanul 1974 o c\l\torie de la Bucure[ti la Baia Mare – [i apoi la Sighet – [i retur.C\l\toria a fost f\cut\ la dorin]a expres\ a Colettei Axente de a vizitaînchisoarea de la Sighet, unde se pr\p\dise – împreun\ cu alte personalit\]i indezirabileregimului comunist – tat\l ei, Nicolae Mare[, fost pentru câteva luni ministru alAgriculturii în guvernul antonescian.Probabil c\ familia Axente a avut în vedere atunci când l-a solicitat pe N. Steinhardts\-i înso]easc\ în Maramure[ nu numai calitatea sa de bun companion, ci [i faptul c\acesta vizitase în toamna lui 1973, împreun\ cu Iordan Chimet, la sfatul lui C.Noica, aceast\ parte de ]ar\, unde avea deja prieteni (familia Coca [i Mihai Olos),inten]ionând s\ se retrag\ la M\n\stirea „Sf. Ana“ din Rohia – ceea ce va [i facepeste câ]iva ani.Textul republicat dup\ 14 ani de c\tre dl D. Hîncu deconcerteaz\ la lectur\, c\cicuprinde cuvinte transcrise gre[it, anumite cuvinte lipsesc, apar altele noi etc., provocândnu numai insatisfac]ia, ci [i ilaritatea cititorilor.S\ lu\m câteva exemple pentru a ar\ta cât de mult se îndep\rteaz\ textul dinRomânia literar\ de cel din Manuscriptum.La B\lce[ti (lâng\ Pite[ti) c\l\torii no[tri admir\ conacul ca [i „frumuse]ea locului,a casei, a sobelor (c\minelor)“. În textul d-lui Hîncu, de[i este vorba de un sat (B\lce[ti)cu conacul s\u, în loc de „sobelor“ apare „satelor“, ceea ce intr\ în contradic]ie cu„c\minelor“. Toat\ lumea cunoa[te sinonimia sob\-c\min, numai domnul Hîncunu?Ajun[i la C\lim\ne[ti, c\l\torii constat\ c\ în toat\ localitatea nu exist\ amenajatun loc de parcare. De unde apare în textul nou „comuna C\lin“? O singur\ neaten]ie[i prescurtarea de la C\lim\ne[ti devine „C\lin“, provocând nedumerire.La Sibiu, Steinhardt [i familia Axente petrec seara de 5 iunie la familia Gligor,unde vizioneaz\ la TV filmul „Grand Hotel“. În textul nou se introduce „T.V.infernul cu unduiri“ în loc de „infernal, cu unduiri“.C\l\torii ajung în 6 iunie în comuna Axente Sever, pe urmele unchiului lui CorneliuAxente, de unde se îndreapt\ spre Blaj, pentru a se reculege la mormântul pa[optistuluiAxente Sever (1821-1906). Aici viziteaz\ bisericu]a, de unde afl\ c\ au fost furate 6icoane din catapeteasm\ de c\tre autori necunoscu]i. În textul nou se omite num\rulicoanelor furate.Seara ajung la Baia Mare, unde, dup\ ce se cazeaz\, îi caut\, f\r\ a-i g\si, peCoca Petru [i Mihai Olos (nu Olo[), ultimul fiind un cunoscut sculptor b\im\rean,prieten [i cu C. Noica.Data de 7 iunie nu apare consemnat\ în ambele texte. Se poate deduce îns\ c\familia Axente [i Steinhardt au stat la Baia Mare, unde s-au întâlnit cu prietenii maisus aminti]i.În diminea]a zilei de 8 iunie pleac\ spre Sighet, unde stau pân\ dup\ amiaz\.Interesant\ este lipsa însemn\rilor despre avatarurile prin care trec, probabil, la Sighet,în c\utarea mormântului sau a gropii comune în care-[i dormea somnul de veci tat\lColettei – c\ci acesta era scopul declarat al c\l\toriei. În schimb, Steinhardt nu uit\s\ aprecieze Cimitirul vesel de la S\pân]a, de lâng\ Sighet, drept un „Amestec medievalde oroare [i râs“!În 9 iunie, duminic\, pornesc spre {urde[ti, unde asist\ la slujba de la renumitabiseric\. Apoi trec la Plopi[, unde urc\ în podul bisericii. În textul d-lui Hîncu apare„Castelul Plopi[“. Or, corect era „accentul Plópi[“. De altfel, la Plopi[ nu se afl\ niciun castel!În 10 iunie pleac\ din nou la Sighet, unde se pare c\ g\sesc r\spuns la întreb\rilecare-i fr\mânt\ pe so]ii Axente. Dovad\ este faptul c\ diaristul consemneaz\ „bune[i certe rezultate“ înso]ite de exclama]ia „L\udat fie Domnul Isus Hristos“, expresiereligioas\ uzual\ în Maramure[, care îns\ nu mai apare în textul d-lui Hîncu.În 11 iunie, bucure[tenii no[tri viziteaz\ Valea Izei. La Dragomire[ti vor primi ca[.Numele celui care le ofer\ ca[ul este indescifrabil în textul vechi, specificându-se doarc\ respectivul „a fost [oferul lui Sab. la Bucure[ti“. La Dumitru Hîncu nu exist\ îns\nici o ezitare: „ca[ de la Coop. (Coop a fost [eful lui {erb la Buc.)“. Ce nume esteCoop (?!) [i cum a ajuns un [ef de la Bucure[ti s\ fac\ la Dragomire[ti ca[? Enigm\!Plecarea de la Baia Mare spre Media[, unde vor înnopta, are loc pe o ploaie toren]ial\,în 12 iunie. Ce înseamn\ la dl Hîncu data de 11/12 iunie? La Media[ – unde ajungprobabil dup\-amiaz\ – ploaia s-a potolit, dar „vremea r\mâne rece, cenu[ie [i«dégueulasse»“, scrie Steinhardt, evitând cuvântul românesc „scârbos“ (murdar,dezgust\tor). În mod fantezist, în textul d-lui Hîncu apare „déguel\m“ (sic!),domnia sa transformând un adjectiv în verb! Este cunoscut, cum recunoa[te [iD. Hîncu, obiceiul lui Steinhardt de a folosi expresii [i cuvinte str\ine, dar totu[i,cum traduce domnia sa termenul creat ad-hoc?În sfâr[it, ajun[i în 13 iunie la Bra[ov – ora[ care-i va produce lui Steinhardt o„senza]ie de fericire“ – asist\ la Biserica Neagr\ la un concert din A. Bruckner [i lao predic\ (în textul d-lui Hîncu: „Pudica“!), al c\rui titlu în limba german\ („DieEhre Gottes wurde uns ausertrent Wie sollen die Ehre Gottes erfahren“) este redat întextul recent publicat totalmente gre[it („Die Ehre Gottes wurde uns anvertraut. Wiosollen die Ehre Gottes erfordem“). Se observ\ cum cuvintele „ausertrent, „Wie“ [i„erfahren“ devin „anvertraut“, „Wio“ [i „erfordem“!Iar atât de des reiterata, [i deci cunoscuta, expresie „Hristos e Calea, Adev\rul [iVia]a“ devine „Hristos e Calea Adev\rului [i Via]a“!Sigur, mai sunt [i alte inexactit\]i: „Bladea“, în loc de „Bledea“, nume r\spânditîn zona {ugatag; „Csilde“ în loc de „Isolde“; „barabafte“ în loc de „baraba[te“; „plec\m“în loc de „plecare“; „oarecare deziluzie“ în loc de „O amar\ deziluzie“ etc., ca [iomisiuni (d\m, al]i oameni, Sosit cu bine etc.).Total derutant, o parte din însemn\rile din 6 iunie sunt plasate la 5 iunie, iaraltele între 10 [i 11 iunie! Chiar dac\ a[a ar fi fost în manuscris – dl Hîncu specific\într-o not\ c\ „a[a este în original“ – urmând firul logic [i cronologic domnia sa ar fitrebuit s\ corecteze eroarea pentru a da cursivitate lecturii.Frumoasele aprecieri despre N. Steinhardt f\cute în preambulul notelor de c\l\toriede c\tre domnul Dumitru Hîncu sunt corecte, dar, din p\cate, ele nu sunt [i confirmatede textul mutilat, din neglijen]\ [i ne[tiin]\, pe care o revist\ prestigioas\ precumRomânia literar\ l-a repus în circula]ie.Florian ROATI{Publicitate