anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

Mecanizarea acestei lucrări a fost posibilă prin realizarea şi omologarea maşiniide tocat vreji, MTV-4, care asigură tăierea corespunzătoarea tulpinilor la o înălţimeminimă de 50 mm (Berindei" Bria" 1982; Morărescu şi colab., 1976).Trecerea la distanţa de plantare de 75 CID, dar mai ales problemele legate defiabilitatea redusăa acestei maşini a determinat reproiectarea şi mooernizarea ei. Maşinamodernizată MTV-4 M a intrat în fabricaţiein anul 1990, iar folosirea unm cuţite deformă specială a permis reducerea consumului acesteia de Ia 1,,42 bucJha la 0,43 buciha" aşa cum rezultădin figura 5.RECOLTAREADintre toate lucrările din procesul tehnologic al culturii cartofului" in condiţiileţării noastre, recoltarea este cea mai dificilă operaţie care a pus probleme deosebitecercetătorilmcuprivire la construcţiacombinelorde recoltat. Acestea sunt legate pe deo parte de cantitatea mare de pământ (1500 Uha) din care trebuie aleşi tuberculii decartofi, precum şi faptul că bulgării de pământsuntin cele mai multe cazuri rezistenţisfii.râmare şi se oomportăin procesul de separare ca şi tuberculii de cartof" fiind demărimemjlocie şi mare.Cercetările sistematice" iniţiate la ICPITMA in colaborare cu ICPC, au condus larealizarea În ţară, in 1970, a primei combine pentru rec()ltat cartofi pe două rânduri detipul CRC-2, destinată a lucra in soIurile uşorseparabile. Ulterim" rezultatele cercetărilmau scos în evidenţăposibilităţilede folosire a combinelorpe soIuri mijlocii şi grele prinrealizarea in concepţie proprie a unor sisteme complexe de spargere a bulgărilor depământ şi separarea pământului,care aufost montate înfluxul tehnologic alcombinelm(Boboşilă, 1987; Bria" 1987; Bria şi colab., 1978).În acest fel-a rezultat, in anul 1979, combinape douărânduri de tipul CCG-2 (Briaşi colab., 1978). Aceastaa fost perfecţionată şi, inanul 1989, a fost omologată combinade tipul CCG-3 (Bria şi colab., 1981). Paralel s-au testat şi maşinile pentru recoltareacartofului, existente în construcţiaeuropeană,pentru a stabili in ce măsură acestea potsatisface cerinţeleimpuse de condiţiilesoluriloI" grele şi cu bulgăride pământ rezistenţila sfărâmare.Sinteza rezultatelor este prez.entatăin figura 6 şi priveşte indicii calitativide lucru şi exploatare a maşinii de scos: şi încăI"cat E 684 şi a combineloI" CCG -3 si E­686.Din analiza rezultatelor se oonstată superioritatea calităţii lucrării executate cucombinele CCG-3 şi E-686" lacare impurităţileînmaterialul recoltat se ridicăla 14,3 %şi respectiv 14,5 %, faţăde 40,7 %, la maşinaE-684. Vătămările mecanice ale tuberculilorating valoarea maximă de 16,7 % la maşinaE-684, faţă de 7,3 % şi respectiv 7,4 % lacombinele C~G-3 şi E-686. Pierderile detuberculi suntminime la maşinaE-684, de 1,5% şi maxime combina E-686 de 6,6 %.În privinţa indicilor de exploatare se remarcă o capacitate de lucru maximă lacombina CCG-3, de 2,8 halscb. şi un consum maxim de combustibil maşina E-684,98 Analel.e.Ee.