13.07.2015 Views

anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

PROTECTIA CARTOFULUI - EVALUĂRI,RETROSPECTIVE ŞI ORIENTĂRIDE VIITORREZUMATB. PLĂMĂDEALĂSe face o scurtă retrospectivă a cercetărilor privind protecţia cartofului care începcu râia neagră (s. endobioticum) şi se amplifică odată cu înfiinţarea ICAR.. Mai târziu,la Staţiunea Măgurele - Braşov se constitue un grup <strong>de</strong> lucru care se ocupă doar <strong>de</strong>protecţia cartofului. Organizarea cercetărilor la cartofîn ICCS şi apoi ICPC va duce laevoluţia şi <strong>de</strong>zvoltarea cercetărilor <strong>de</strong> protecţie. Râia negră, mana, gândacul din Colorado,afi<strong>de</strong>le şi mai recent nematozii cu chişti au fost subiectele abordate, rezultatele obţinutefiind concretizate în tehnologia <strong>de</strong> control a acestor paraziţi. Se pun în discuţieprincipalele direcţii <strong>de</strong> cercetare ce vor trebui rezolvate.Cuvinte cheie: protecţie cartof, boli, dăunători, rezultate, perspective.Protecţia cartofului contra bolilor a <strong>de</strong>venit o problemă odată cu primele referirila importanţa economică a manei (Phytophthora infestans), făcute în 1897 <strong>de</strong> profesorulGeorge Maior <strong>de</strong> la Şcoala Centrală <strong>de</strong> Agricultură <strong>de</strong> la Herăstrău, care a evaluat corectimplicaţiile acestei boli <strong>pentru</strong> viitorul culturii cartofului (Cupşa, 1987). Problemadăunătorilor s-a impus mai târziu, odată cu semnalarea în 1952 a gândacului din Colorado.Putem presupune că marea majoritate a paraziţilor vegetali au "însoţit" cartoful şiîn ţara noastră, aşa cum au făcut-o când cartoful a venit din America în Europa, daragricultura extensivă a acelor tipuri nu le-a favorizat apariţia epi<strong>de</strong>mică sau, chiar dacăau apărut simptomele bolilor, nu li se cunoştea cauza.Înfiinţarea în 1927 a <strong>Institutul</strong>ui <strong>de</strong> Cercetări Agronomice al României, carecuprin<strong>de</strong>a în cele 10 secţii şi Secţiunea <strong>de</strong> Fitopatologie şi Parazitologie agricolă, aînsemnat şi consacrarea şcolii româneşti <strong>de</strong> fitopatologie condusă <strong>de</strong> prof. T. Săvulescu.Una din primele boli luate în studiu a fost râia neagră (Synchytrium endobioticum).În Analele Aca<strong>de</strong>miei Române (1942), T. Săvulescu precizează că această boală acartofului a apărut în zona Făgăraşului, în 1921. Cercetările în această direcţie cât şii<strong>de</strong>ntificarea altor boli au continuat la fosta secţie a ICAR şi au avut ca principal rezultatelaborarea nonnelor <strong>de</strong> carantină fitosanitară şi i<strong>de</strong>ntificarea localităţilorinfestate. Maitârziu cercetările au fost continuate la <strong>Institutul</strong> <strong>de</strong> Biologie şi apoi la <strong>Institutul</strong> <strong>de</strong>Cercetări <strong>pentru</strong> Protecţia Plantelor.Vo/.XIX69

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!