6. YLAMAVbALAOdatăcu înfiinţarea Staţiunii experimentale agricole Măgurele - Braşov, care aveaca tematică principală cartoful şi sfecla, s-a organizat un grup <strong>de</strong> lucru care se ocupadoar cu protecţiacartofului.Primul din acest grup a fost dr. ing. N. Cojocaru, ca din 1967 să se alăture dr. bio!.B. Plămă<strong>de</strong>ală, dr. ing. I. Cupşa şi bio!. N. Staicu.<strong>Dezvoltare</strong>a cercetărilor <strong>de</strong> protecţie a cartofului <strong>de</strong>venea o necesitate tot maistringentă. Mana, gândacul din Colorado, virozele, bolile tuberculilor <strong>de</strong>monstrau căsunt factori importanţi în limitarea producţiei că, fără o protecţie a<strong>de</strong>cvată, celelalteeforturi sunt nejustificate.Cu profesionalism şi tact, dr.ing. N. Cojocaru ne-a îndrumat spre cele maiimportante probleme, lăsând apoi cale liberă <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare fiecăruia dintre noi.Evoluţia cercetărilor şi rezultatele obţinute în domeniul protecţiei cartofului suntrodul activităţii celor enumeraţi mai sus la care trebuie alăturate cercetătoarele CarmenBriţchi, Adriana Plămă<strong>de</strong>ală, Elena Vogel, Anca Georgescu, Elena Neagu precum şiMaria Enoiu, Daniela Donescu, Constanţa Boţoman şi Ana Ciulei, titularele tematicii<strong>de</strong> entomologie şi boli foliare.Trebuie evi<strong>de</strong>nţiată şi contribuţia colaboratorilor din alte unităţi <strong>de</strong> cercetare. Astfel,la SCA Suceava, ing. I. Sineavschi, dr. ing. 1. Ignătescu, dr. bio!. V Bru<strong>de</strong>a au aduscontribuţii însemnate la studiul biologiei şi controlul râiei negre, a manei şi a dăunătorilorcartofului. De la ICPP Bucureşti, principalii colaboratori în <strong>de</strong>cursul anilor au fost A.Puşcaşu, Gh. Piticaş, Alexandra Alexandrescu, Elena Rojancovski. La S.C.A. Lovrin,dr. ing. 1. Şandru a iniţiat primele cercetări privind biologia şi controlul gândacului dinColorado.Din anul 1980, odată cu înfiinţareastaţiunilorcu tematică <strong>de</strong> cartof, cercetările <strong>de</strong>protecţie se diversifică abordând probleme specifice diferitelor zone <strong>de</strong> cultură.În încheierea acestei scurte retrospective, ne facem o datorie <strong>de</strong> onoare amintindcă începuturile noastre au fost conduse cu grijă şi profesionalism <strong>de</strong> d-na dr. doc. AnaHulea, acad. prof. E. Rădulescu şi dr. ing. Cristina Raicu.Pentru a răspun<strong>de</strong> la toate problemele legate <strong>de</strong> cultura cartofului şi mai ales dupăînfiinţarea ICCS şi apoi ICPC, cercetările <strong>de</strong> protecţie au fost orientate şi spre satisfacereacerinţelor procesului <strong>de</strong> ameliorare şi producerii <strong>de</strong> sămânţă, concretizându-seurmătoareleOBIECTIVE:- cercetări privind biologia şi epi<strong>de</strong>miologia principalilor paraziţi vegetali şi animali;- testarea rezistenţei materialului <strong>de</strong> ameliorare la principalii paraziţi vegetali şianimali;- perfecţionarea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> testare;- folosirea eficientă a pestici<strong>de</strong>lor (compatibilitate, prognoză şi avertizare);~ evi<strong>de</strong>nţierea şi folosirea în programe integrate <strong>de</strong> control a secvenţelor tehnologicece pot contribui la protecţia cartofului.70Anale I.c.pc.
..IlIV"~"'~"" ....-."'''J ......... - .A..J"_"__•• ·~..·~~r........···- ,. ~--_..__.. - -- .-----REZULTATELECERCETĂR1LORToate cercetările privind controlul unui parazit vegetal sau animal încep cu studiereabiologiei speciei respective. În<strong>de</strong>cursul timpului au fost semnalaţi mulţi paraziţi vegetalişi animali cu o importanţă economică mai mare sau mai mică şi în toate cazurile s-aufăcut cercetări asupra biologiei lor, în special asupra arealului <strong>de</strong> răspândire (Bed6 şicolab., 1979), a caracteristicilor parazitare şi a integrării lor în patosistemul cartofului(Varvara şi colab., 1989; Donescu şi Enoiu, 1992). Depistarea nematozilor cu chişti(Globo<strong>de</strong>ra sp.) în 1984 (Rojancovschi şi Deheleanu, 1986) în zona Harghita a complexatatât activitatea <strong>de</strong> protecţie, cât şi cea <strong>de</strong> ameliorare (Donescu şi Enoiu, 1987).Pe lângă cercetările privind biologia paraziţilor nou i<strong>de</strong>ntificaţi, în perioada lacare ne referim ,s-a impus aprofundarea biologiei ciupercilor Synchytrium endobioticumşi Phytophthora infestans din cauza stabilirii relaţiei genă <strong>pentru</strong> genă cu planta <strong>de</strong>cartof. Acesttip <strong>de</strong> raport caracteristic patosistemelorverticale se află în cadrul capacităţii<strong>de</strong> modificare a parazitului, ceea ce conduce la apariţia <strong>de</strong> noi patotipuri sau biotipuri şia ciclului succes-că<strong>de</strong>re (boom and bust) în procesul <strong>de</strong> ameliorare.Cercetările întreprinse <strong>de</strong> Piticaş şi Hulea (1977) privind specializarea ciuperciiS. endobioticum au confirmat că rezistenţa verticală (care în cazul <strong>de</strong> faţă este doarsugerată după unii autori) este durabilă datorită variabilităţii limitate a parazitului şi căîn ţara noastră avem doar patotipul comun, că încă nu s-a înregistrat o specializare aciupercii S. endobioticum.În cazul ciupercii Ph. infestans cercetările efectuate <strong>de</strong> Puşcaşu (1968) au<strong>de</strong>monstrat existenţaunui numărmare <strong>de</strong> rase şi a unei mari variabilităţi a acestei ciuperci.Între rasele i<strong>de</strong>ntificate predominante au fost cele cu gena 4 <strong>de</strong> virulenţă.Rezultatele din ţara noastră ca şi cele din alte ţări <strong>de</strong>monstrau variabilitatea foartemare a acestei ciuperci şi, <strong>de</strong>ci capacitatea limitată a rezistenţei <strong>de</strong> tip vertical, prinhipersensibilitate, şi constituie explicaţia "că<strong>de</strong>rii" rapi<strong>de</strong> a soiurilor cu gene R, aşacum s-a întâmplat la noi cu soiurile Spartaan şi apoi cu Eba.Deşi în cultură au existat şi există încă multe soiuri cu gene majore <strong>de</strong> rezistenţă, ."că<strong>de</strong>rea" unora (ex. Vertifolia) se datoreşte nivelului foarte scăzut al rezistenţei orizontale(efectul Vertifolia) care nu mai poate proteja soiul când rezistenţa verticalăa fost înfrânată.În cazul soiurilor Spartaan şi în special Eba mărirea intensităţii atacului şi mai alesapariţia lui timpurie se poate pune pe seama imposibilităţii redobândirii rezistenţeiverticale (Plămă<strong>de</strong>ală, 1990).Din cercetările privind biologia cupercii Rhizoctonia solam', le consemnăm doarpe cele raportate la planta <strong>de</strong> cartof. Astfel, s-a constatat că, sub influenţa unor factori<strong>de</strong> mediu, ambii parteneri (ciuperca şi planta <strong>de</strong> cartof) sunt influenţaţi în acelaşi sens,dar cantitativ diferit. Intensitatea diferită a răspunsului duce la diferenţele constatate înfrecvenţa şi intensitatea atacului. Acestea au condus la concluzia că, acolo un<strong>de</strong> planta<strong>de</strong> cartofpoate creşte, pot fi prezenţi şi paraziţii (Plămă<strong>de</strong>ală, 1984; Cupşa, 1987), faptce poate fi explicat prin coevoluţiacuplurilor gazdă-parazit.VoI. x/x71
- Page 1:
ANALEINSTIT1UTUL DE CERCETARESI PRO
- Page 5 and 6:
Cuvânt 125 ani de cercetare în do
- Page 7 and 8:
CUVÂNT ÎNAINTEOrice aniversare re
- Page 9 and 10:
Cuvânt inaintepentru optimizarea c
- Page 11 and 12:
Gândurifrumoase păstrămşi altor
- Page 13 and 14:
Estemomentul să rell!Jiaurcăm,in
- Page 15 and 16:
Z5 ani de cercetare in domeniul car
- Page 18 and 19:
Numele acestui soi răsplăteşte m
- Page 20 and 21:
C. VKAlLArezultate au devenit foart
- Page 22 and 23:
L VJUlllJIo folosirea eficientă a
- Page 24:
....... Ul\.rIIL.tIÎn realizarea a
- Page 28 and 29: C. DRAICA@ s-a efectuat selecţia c
- Page 30 and 31: C ORAlCA •Toate aceste sectoare s
- Page 33 and 34: Ameliorarea cartojitluitotuşi, pâ
- Page 35 and 36: ~ An· V~ U' VJ .o analiză a rezul
- Page 37 and 38: Amefiorar'UI c€lrtofullJiiDupă i
- Page 39 and 40: Ameliorarea car/ojitlll!60 ,.------
- Page 41 and 42: nlS$·CJU7'''-'-C;:;U LUI6.UJUlfllp
- Page 43 and 44: Ameliorarea cartojillui13 FODOR, 1.
- Page 45 and 46: PROGRESE RECENTE ÎN AMELIORAREA CA
- Page 47 and 48: Trei domenii apar distincte:l) acel
- Page 49 and 50: Progrese recente Îl, amelion'rea c
- Page 51 and 52: ugre:!>e rel:ellte tit UllleUUrureu
- Page 53 and 54: .. diminuarea progresivă a produc
- Page 55 and 56: iar, în condiţii de temperatură
- Page 57 and 58: Producereli cw'tofului pentru siimi
- Page 59 and 60: Producerea cartoJillui pentru săm
- Page 61 and 62: Producerea cartofului pentru sămâ
- Page 63 and 64: din timpul vegetaţiei, în cel pu
- Page 65 and 66: • elaborarea şi îmbunătăţire
- Page 67 and 68: oaucerea cartOJulUl pentru samanţl
- Page 69 and 70: REFERINŢE BIBLIOGRAFICE1 BAWDEN, E
- Page 71 and 72: Producerea cartofului pentru sămâ
- Page 73 and 74: Prodacerel1 cartofalaipentru sămâ
- Page 75: PROTECTIA CARTOFULUI - EVALUĂRI,RE
- Page 79 and 80: Protecţia cartofitLui - EvaLuări
- Page 81 and 82: Protecţia cartOjUlui - l:;valllari
- Page 83 and 84: Protecţia cartofullli - Bvalllart
- Page 85 and 86: PĂSTRAREA CARTOFULUI - REALIZĂRI
- Page 87 and 88: Păstrarea cartofului - Realizări
- Page 89 and 90: 'llstrarea cartOJullti - KeallZlin
- Page 91 and 92: asrrarea CarW]Ullil - KeaUzart ŞI
- Page 93 and 94: Toate aceste procedee au dat rezult
- Page 95 and 96: astrarea Carto]UlUt - Keallzarl ŞI
- Page 97 and 98: Păstrarea cartofului - Realizări
- Page 99 and 100: Mecanizarea lucrărilor În produc
- Page 101 and 102: INDICE DEREALIZAREANORMEI DETUBERCU
- Page 103 and 104: Mecanizat-ea lucrărilor În produc
- Page 105 and 106: Meamizarea lucrărilo!/'in p!/'oduc
- Page 107 and 108: Mecanizarea lucrărilol'în produc
- Page 109 and 110: lnltroduce)~ea şi scoaterea cartof
- Page 111 and 112: Mecanizarea lucrărilor în produc
- Page 114 and 115: ~. JA1VU,,?1,Ana LKALJU1V1970-1980
- Page 116 and 117: S. IANOŞI, Ana CRACIUNapăruto ser
- Page 118 and 119: Dirijarea regimului de umiditate di
- Page 120 and 121: .:). ll'ilVU~4.,l'inUL.fi.....U ...
- Page 122 and 123: S.lANOŞl,Allu ('RAClUNIl BERINDEI,
- Page 124 and 125: L>. 1/f.1YU~1,rfnU L.lI/iL.l:VIY41
- Page 126 and 127:
S. IANOŞI,Ana CRACIUN72 ŞIPOŞ, G
- Page 128 and 129:
L. UKAILA ,Wl. UIALUIVU, L'. 1 ULL1
- Page 130 and 131:
Pe lângă sectorul de producţie,
- Page 132 and 133:
C. DRAICA ,M. DIACONu, F. TULLlT, 1
- Page 134 and 135:
C. DRAICA , M. DlACONU, F. TULLlT,
- Page 136 and 137:
secetă, pe faze de vegetaţie. Pe
- Page 138 and 139:
Din rezultatele unor experienţeefe
- Page 140 and 141:
- pentru combaterea buruienilor Sol
- Page 142 and 143:
Rezultatele cercetărilor obţinute
- Page 144 and 145:
-producerea de sămânţă a benefi
- Page 146 and 147:
Marea toleranţăa cartofului faţ
- Page 148 and 149:
M. CRISTEA, D. POPOVICJ, D. SCURTU,
- Page 150 and 151:
În aceşti ani, suprafaţa cultiva
- Page 152 and 153:
ANIVERSĂRIMATEI BERINDEIInstitutul
- Page 154 and 155:
doi nepoţi ai săi, îi urează pe
- Page 156 and 157:
ANEXA A - LUCRĂRI DE DOCTORATAnul
- Page 158 and 159:
Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 160 and 161:
Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 162 and 163:
Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 164 and 165:
Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 166 and 167:
ANEXA B. - LUCRĂRI STIINTIFICE PUB
- Page 168 and 169:
BIANU T., SĂNDULESCU D., BRIA N.,
- Page 170 and 171:
CARAMETEAURICA, FRÎNCU GEORGETA, 1
- Page 172 and 173:
DRAGOESCU ELENA, 1987:Efecte secund
- Page 174 and 175:
GROZA 1981:Propuneri de scheme de l
- Page 176 and 177:
MARKUS ŞT, TAMAŞ L., 1980:Influen
- Page 178 and 179:
MUREŞAN S., DONESCUV, PANEA TEODOR
- Page 180 and 181:
NEGUŢI 1., PLOAIE V, 1982:Influen
- Page 182:
LI,:>L"''''''''''''''' p()leruca Ş
- Page 185 and 186:
Anexa B - Lucrări ştiinţiJlce pU
- Page 187 and 188:
ANEXA C - PERSONALUL ŞTllNŢlFIC~T
- Page 189 and 190:
Anexa C - li'eysollatut ştiinţiJi
- Page 191 and 192:
PERSONAL CU STUDD SUPERIOARE - PROD
- Page 193 and 194:
Anexa C - Personalul ştlirl(tJu:,
- Page 195 and 196:
iN. XIX
- Page 197 and 198:
ft;::::::==========================
- Page 199 and 200:
lnjjulţalrea în 1967, la Braşov,
- Page 201 and 202:
Mesaje de felicitareMesaj din. part
- Page 203 and 204:
Mesaje de j(!licitareMetode eficien