din scândură<strong>de</strong> brad, cu o capacitate <strong>de</strong> 20 tone dispuse <strong>de</strong> ambele părţi ale drumului <strong>de</strong>acces până la pereţi.Sistemul <strong>de</strong> ventilaţie constă din două camere <strong>pentru</strong> ventilatoare situate la intrareaîn <strong>de</strong>pozit, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> pleacă două c<strong>anale</strong> <strong>de</strong> ventilaţie principale, ce trec pe sub cele douărânduri <strong>de</strong> boxe, ramificându-se în fiecare boxă cu un mic canal secundar.Încărcarea boxelor se face direct din saci, cartofii aducându-se sortaţi manualdirect din câmp sau <strong>de</strong> la o maşină <strong>de</strong> sortat <strong>de</strong> capacitate mică cum sunt KSP 15, MSC4 etc. Înălţimea stratului <strong>de</strong> cartofi în boxe nu <strong>de</strong>păşeşte2,5 m. Scoaterea cartofilor dinboxe se face cu furca, operaţiune <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> greoaie.Controlul temperaturii în timpul păstrării se face cu termometre sondă, introduseîn fiecare boxă, la diferite adâncimi şi cu termometre <strong>pentru</strong> controlul temperaturiiaerului din exterior.Avantajele acestor <strong>de</strong>pozite sunt:" permit dirijarea temperaturii şi umidităţii relative a aerului prin sistemul <strong>de</strong>ventilaţie;" se poate elimina aerul viciat din masa <strong>de</strong> cartofi şi din <strong>de</strong>pozit prin clapetele <strong>de</strong>evacuare;" dau posibilitatea intervenţiei pe toată durata ,:Iepozitării, în cazul apariţiei unorboli <strong>de</strong> putrezire.Astfel <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozite se află în exploatare şi astăzi la fostele unităţi <strong>de</strong> stat dinlocalităţile: Rîşnov, Stupini, Hărman, Catalina, Miercurea Ciuc, Lăzarea şi Suceava.DEPOZITE PENTRU PĂSTRAREACARTOFULID DE SĂMÂNŢĂDEMARE CAPACITATE (5000 TONE).Primul <strong>de</strong>pozit <strong>pentru</strong> păstrarea cartofului <strong>de</strong> sămânţă <strong>de</strong> mare capacitate a fostconstruit la Ghimbav - Braşov, după care au urmat altele în bazinele specializate<strong>pentru</strong> producerea cartofului <strong>de</strong> sămânţă, iar <strong>pentru</strong> cartoful <strong>de</strong> consum, în centrele <strong>de</strong>ju<strong>de</strong>ţ cu populaţiemare.Construcţia acestor <strong>de</strong>pozite constă din mai multe celule, a căror capacitate variază<strong>de</strong> la 500-700 tone. Fiecare celulă este prevăzută cu douăc<strong>anale</strong> <strong>de</strong> ventilaţie situate subpardoseală, cu o secţiune <strong>de</strong>screscândă <strong>de</strong> la ventilator spre punctul terminus, <strong>pentru</strong> aforţa aerul împins <strong>de</strong> ventilatoare să pătrundă uniform în toată masa <strong>de</strong> cartofi princ<strong>anale</strong>le principale şi secundare. Înălţimea stratului <strong>de</strong> cartofîn celulă poate să ajungăpână la 3-4 m.Fiecare celulăeste dotată cu unul sau mai multe ventilatoare care pot prelua aeruldirect <strong>de</strong> afară sau prin recirculare. Evacuarea aerului cald din celulă se face prin geamurisituate în partea <strong>de</strong> sus a boxei prevăzute cu clapete <strong>de</strong> închi<strong>de</strong>re. Cu ajutorul acestorclapete se poate dirija sistemul <strong>de</strong> ventilaţie; când ventil aţia se face numai cu aer dinexterior, ele stau complet <strong>de</strong>schise, atunci când se face ventilaţia cu amestec <strong>de</strong> aerdin exterior şi din interior, sunt pe jumătateînchise. Pe timpul iernii se închid complet şise face o ventilaţie numai cu aer din interior.84Anale lCRC
asrrarea CarW]Ullil - KeaUzart ŞI perSpeCllVeProcesul tehnologic <strong>de</strong> preluare, sortare, calibrare, <strong>de</strong>pozitare este diferit în funcţie<strong>de</strong> modul cum a fost conceput <strong>de</strong>pozitul şi <strong>de</strong> dotarea lui cu utilaje (Mureşan, Stoianovici,1972; Mureşan, 1983; Mureşan şi colab., 1978; Mureşan şi colah., 1980).Preluarea cartofului se face în vrac, din camioanele <strong>de</strong> transport, care în prealabilau fost cântărite executând şi analiza privind calitatea cartofului şi impurităţile. Cartofiisunt <strong>de</strong>versaţi în buncărul <strong>de</strong> preluare, <strong>de</strong> un<strong>de</strong> sunt transportaţi pe benzi rulante lainstalaţia <strong>de</strong> sortare. Buncărele <strong>de</strong> preluare pot fi fixe, construite din sau mobile,confecţionate din metal. Capacitatea acestora variază <strong>de</strong> la IOla 30 tone.Instalaţiile <strong>de</strong> sortare <strong>de</strong> tip ISIC 30, KSP 25 sau K 711 preiau tuberculii, care prininstalaţii speciale sunt curăţaţi <strong>de</strong> pământ şi pietre, după care sunt conduşi pe benzi lamesele <strong>de</strong> sortare. Aici muncitori calificaţi înlătură tuberculii bolnavi şi cei vătămaţi,iar cei sănătoşi trec prin instalaţia<strong>de</strong> calibrare şi <strong>de</strong> acolo fie că se transportă pe benzi încelulă, fie că se însăcuiesc şi se pregătesc <strong>pentru</strong> transport la sămânţă sau consum.În zonele mai cal<strong>de</strong> ale ţării au fost construite <strong>de</strong>pozite dotate cu instalaţiifrigorifice. Acestea asigurăparametrii optimi <strong>de</strong> păstrare atât pantru cartoful <strong>de</strong> consum,cât şi <strong>pentru</strong> cartoful <strong>de</strong> sămânţă. Exploatarea lor necesită o calificare înaltă care esterăsplătită prin reducerea la lninimum a pier<strong>de</strong>rilor prin păstrare, menţinerea ""......".... ."•. 'JLculinare şi tehnologice ale cartofului <strong>pentru</strong> consum şi a celor biologice la cartofulsămânţă.Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitele cu ventilaţie Inecanică, la <strong>de</strong>pozitele aerulrece se introduce printr-o tubulatură situată în partea superioarăa celulei sau pelaterali. Sistemul este prevăzut şi cu instalaţiicare asigură păstrareala parametrii optimia umidităţii relative a aerului.Cartofii în celulă sunt puşi în containere <strong>de</strong> capacităţi diferite. La cartoful <strong>pentru</strong>sămânţă se folosesc containere cu capacitate <strong>de</strong> 400 kg, iar <strong>pentru</strong> cartoful <strong>de</strong> consum,containerele pot fi şi mai mari. Introducerea şi scoaterea containerelor din celule seface cu ajutorul motostivuitorului.Tehnologia <strong>de</strong> exploatare a acestor <strong>de</strong>pozite este n1ult mai pretenţioasă (Mureşanşi colah. 1980; Olariu şi colah., 1982; Niculescu, 1991). Una din condiţii este ca umplereacelulei să se facă în timp scurt, maxim 6-10 Cartofii se păstrează foarte bine în<strong>de</strong>pozite frigorifice, dacă se respectă strict tehnologia şi se urmăresc cu atenţie factoriipăstrare pe toată durata <strong>de</strong>pozitării.Cercetările efectuate asupra eficienţei diferitelor meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> păstrare (Mureşan,Donescu, 1984), au scos în evi<strong>de</strong>nţă faptul că sistemul <strong>de</strong> păstrare în coptainere, în<strong>de</strong>pozit ventilat lnecanic, a dus la cele mai mici pier<strong>de</strong>ri (tabelul 3).f!()i.XIX85
- Page 1:
ANALEINSTIT1UTUL DE CERCETARESI PRO
- Page 5 and 6:
Cuvânt 125 ani de cercetare în do
- Page 7 and 8:
CUVÂNT ÎNAINTEOrice aniversare re
- Page 9 and 10:
Cuvânt inaintepentru optimizarea c
- Page 11 and 12:
Gândurifrumoase păstrămşi altor
- Page 13 and 14:
Estemomentul să rell!Jiaurcăm,in
- Page 15 and 16:
Z5 ani de cercetare in domeniul car
- Page 18 and 19:
Numele acestui soi răsplăteşte m
- Page 20 and 21:
C. VKAlLArezultate au devenit foart
- Page 22 and 23:
L VJUlllJIo folosirea eficientă a
- Page 24:
....... Ul\.rIIL.tIÎn realizarea a
- Page 28 and 29:
C. DRAICA@ s-a efectuat selecţia c
- Page 30 and 31:
C ORAlCA •Toate aceste sectoare s
- Page 33 and 34:
Ameliorarea cartojitluitotuşi, pâ
- Page 35 and 36:
~ An· V~ U' VJ .o analiză a rezul
- Page 37 and 38:
Amefiorar'UI c€lrtofullJiiDupă i
- Page 39 and 40: Ameliorarea car/ojitlll!60 ,.------
- Page 41 and 42: nlS$·CJU7'''-'-C;:;U LUI6.UJUlfllp
- Page 43 and 44: Ameliorarea cartojillui13 FODOR, 1.
- Page 45 and 46: PROGRESE RECENTE ÎN AMELIORAREA CA
- Page 47 and 48: Trei domenii apar distincte:l) acel
- Page 49 and 50: Progrese recente Îl, amelion'rea c
- Page 51 and 52: ugre:!>e rel:ellte tit UllleUUrureu
- Page 53 and 54: .. diminuarea progresivă a produc
- Page 55 and 56: iar, în condiţii de temperatură
- Page 57 and 58: Producereli cw'tofului pentru siimi
- Page 59 and 60: Producerea cartoJillui pentru săm
- Page 61 and 62: Producerea cartofului pentru sămâ
- Page 63 and 64: din timpul vegetaţiei, în cel pu
- Page 65 and 66: • elaborarea şi îmbunătăţire
- Page 67 and 68: oaucerea cartOJulUl pentru samanţl
- Page 69 and 70: REFERINŢE BIBLIOGRAFICE1 BAWDEN, E
- Page 71 and 72: Producerea cartofului pentru sămâ
- Page 73 and 74: Prodacerel1 cartofalaipentru sămâ
- Page 75 and 76: PROTECTIA CARTOFULUI - EVALUĂRI,RE
- Page 77 and 78: ..IlIV"~"'~"" ....-."'''J .........
- Page 79 and 80: Protecţia cartofitLui - EvaLuări
- Page 81 and 82: Protecţia cartOjUlui - l:;valllari
- Page 83 and 84: Protecţia cartofullli - Bvalllart
- Page 85 and 86: PĂSTRAREA CARTOFULUI - REALIZĂRI
- Page 87 and 88: Păstrarea cartofului - Realizări
- Page 89: 'llstrarea cartOJullti - KeallZlin
- Page 93 and 94: Toate aceste procedee au dat rezult
- Page 95 and 96: astrarea Carto]UlUt - Keallzarl ŞI
- Page 97 and 98: Păstrarea cartofului - Realizări
- Page 99 and 100: Mecanizarea lucrărilor În produc
- Page 101 and 102: INDICE DEREALIZAREANORMEI DETUBERCU
- Page 103 and 104: Mecanizat-ea lucrărilor În produc
- Page 105 and 106: Meamizarea lucrărilo!/'in p!/'oduc
- Page 107 and 108: Mecanizarea lucrărilol'în produc
- Page 109 and 110: lnltroduce)~ea şi scoaterea cartof
- Page 111 and 112: Mecanizarea lucrărilor în produc
- Page 114 and 115: ~. JA1VU,,?1,Ana LKALJU1V1970-1980
- Page 116 and 117: S. IANOŞI, Ana CRACIUNapăruto ser
- Page 118 and 119: Dirijarea regimului de umiditate di
- Page 120 and 121: .:). ll'ilVU~4.,l'inUL.fi.....U ...
- Page 122 and 123: S.lANOŞl,Allu ('RAClUNIl BERINDEI,
- Page 124 and 125: L>. 1/f.1YU~1,rfnU L.lI/iL.l:VIY41
- Page 126 and 127: S. IANOŞI,Ana CRACIUN72 ŞIPOŞ, G
- Page 128 and 129: L. UKAILA ,Wl. UIALUIVU, L'. 1 ULL1
- Page 130 and 131: Pe lângă sectorul de producţie,
- Page 132 and 133: C. DRAICA ,M. DIACONu, F. TULLlT, 1
- Page 134 and 135: C. DRAICA , M. DlACONU, F. TULLlT,
- Page 136 and 137: secetă, pe faze de vegetaţie. Pe
- Page 138 and 139: Din rezultatele unor experienţeefe
- Page 140 and 141:
- pentru combaterea buruienilor Sol
- Page 142 and 143:
Rezultatele cercetărilor obţinute
- Page 144 and 145:
-producerea de sămânţă a benefi
- Page 146 and 147:
Marea toleranţăa cartofului faţ
- Page 148 and 149:
M. CRISTEA, D. POPOVICJ, D. SCURTU,
- Page 150 and 151:
În aceşti ani, suprafaţa cultiva
- Page 152 and 153:
ANIVERSĂRIMATEI BERINDEIInstitutul
- Page 154 and 155:
doi nepoţi ai săi, îi urează pe
- Page 156 and 157:
ANEXA A - LUCRĂRI DE DOCTORATAnul
- Page 158 and 159:
Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 160 and 161:
Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 162 and 163:
Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 164 and 165:
Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 166 and 167:
ANEXA B. - LUCRĂRI STIINTIFICE PUB
- Page 168 and 169:
BIANU T., SĂNDULESCU D., BRIA N.,
- Page 170 and 171:
CARAMETEAURICA, FRÎNCU GEORGETA, 1
- Page 172 and 173:
DRAGOESCU ELENA, 1987:Efecte secund
- Page 174 and 175:
GROZA 1981:Propuneri de scheme de l
- Page 176 and 177:
MARKUS ŞT, TAMAŞ L., 1980:Influen
- Page 178 and 179:
MUREŞAN S., DONESCUV, PANEA TEODOR
- Page 180 and 181:
NEGUŢI 1., PLOAIE V, 1982:Influen
- Page 182:
LI,:>L"''''''''''''''' p()leruca Ş
- Page 185 and 186:
Anexa B - Lucrări ştiinţiJlce pU
- Page 187 and 188:
ANEXA C - PERSONALUL ŞTllNŢlFIC~T
- Page 189 and 190:
Anexa C - li'eysollatut ştiinţiJi
- Page 191 and 192:
PERSONAL CU STUDD SUPERIOARE - PROD
- Page 193 and 194:
Anexa C - Personalul ştlirl(tJu:,
- Page 195 and 196:
iN. XIX
- Page 197 and 198:
ft;::::::==========================
- Page 199 and 200:
lnjjulţalrea în 1967, la Braşov,
- Page 201 and 202:
Mesaje de felicitareMesaj din. part
- Page 203 and 204:
Mesaje de j(!licitareMetode eficien