anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

C. lDRAlCAca obiectiv de bază cartoful, reprezintăilll exempludoveditor, ,ca şi faptul că, din secţiade fitotehnie a ICAR, s-au fonnat secţiile de Fitoteîlmie, Ag!fOtehuicii şiîmlbuuătăţirifunciare.Cercetările de fitotehnie s-au ·efecmat la Moara iDm:nnească şi Cîmpia Turzii,coordonate fiind de ing. V. Comames'cu şi illlde şi-au făcut ucemcia tinerii ingineri M.Berindei şi S. Man.La Măgurele- Braşov, ing.. I. Bretan şid-na ing. EwgeniaTăn:ăsescu contribuie ladezvoltarea cercetărilor în această direcţie, ceea ce face şi ing. C. Crăciun împreilllăinginerii Elena şi iI). Scurm la SCA Suceava.Prin trecerea d-Iui M. Berindei la ICAR - Bucureşti, cei11Cetărilie la cartof Sieamplifică, atrăgând noi colaboratori. Fără pretenţia că memofÎanu ne joacă feste, neaducem aminte de d-l ing. Pavel de la Iaşi, de fosta noasitră colaooratoare d-na ing.Margareta Popovici, de d..na ing. Constanţa Nicolae de laVallullui Traian, de devotatulcartofului ing. Gheorghe Tuşa de la Mărcweşti,de m,g. Maria şi Şt. Renea de la Brăila,de d-na ing. Claudia Pop de la Studina, iarde la Lovrindedr. doc.. Gh. Şipoş.. La MoaraDomneascăse dezvoltăcercetărileprivind lucr:ărillesollului :şi folosireaîngră:şămintelorprin dr. ing. Gh. Vineş şi ing. Iulia Vineş. La Măgwreile- BJr:aşov lucrează dr. ing. 1.Bretan, la CîmpiaTurzii, ing. A. Padenie iar la SllLCeava, dr. ing. L. R!eichbuch şi ing. D.Catargiu.La SCA Tg. Mureş., cercetările de ag!fOfitoteih:nia cartQfuIlui (evoluează princontribuţia dr. ing. L. Tamaş şi dr. ing.. Şt. Markus.Tot la Moara Domneascăse fac şi primele cercetări privind consumul de apă şiregimul de irigare a cartofului de către Oleg MarcwiÎev şi G. Sal1ay. în această direcţie,cercetări de mare importanţă efectuează unul din pioneri.i Jirigării 'cartofub.lidr. doc.Dumitru Săndoiu.Ameliorarea cartofului depăşeşte faza de pionerat l1a Moara Domnească prindevotamentul şi. pasiunea eminenţilorcercetătoricareau fost EcatennaCQnstantinescuşi T. CateHy. La Cluj, distinsul prof. V. Velican împreună cu V. fdecan, la Măgurel1e­Braşov, Cecilia Bretan, dI". I. Fodor şi dr. S.. Mureşan, iÎar laSuceava, dr. ing. N. Grădinaru,îşi dedică întreaga forţă de muncă creării de soiuri (de cartof.Secţia de fitopatologie din cadrul ICAR iniţiazăprin P!fOf. T. Săvulescu, ,creatorulşcolii !fOmâneşti de fitopatologie, primel,e ceil1cetări privind bolile cadofului, bazelecarantinei fitosanitare, pentru camai târziu, acad. Alice S:ăvules\cu să contribuie esenţialla bazale teoretice ale producerii cartofului de sămânţă.Oontribuţiideosebite infonnareanoii echipe de protecţioniştiau avut acad. E. Rădw:cscu, acad. C. Manolache, dr. doc.Ana Hulea, dr. doc. Vera Bontea. între cei care au continuat bnnaitradiţie a acestoriluştri înaintaşi enumerăm, printre alţii, pedr. Natailia Ghena, dr. N. Cojocaru, dr. 1. Pop.,dr. doc. D. Becerescu.Urtnărind retrospectiv evoluţia organizării cercetării agricole, aşa zisele"transformări revoluţionare"în nici un caz nu au avut unnăribenefice.6 Anale LCPC.