13.07.2015 Views

anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Trei domenii apar distincte:l) acela al mecanismelor simple, un<strong>de</strong> procesul <strong>de</strong> acţiune şi gena este cunoscută;2) al mecanismelor mai complexe, un<strong>de</strong> se bănuieşte procesul şi se încercă a-linfluenţa în totalitate;3) al mecanismelor foarte complexe, un<strong>de</strong> se acţionează doar într-o etapă aprocesului şi rezultatul final este o surpriză.Din primul domeniu se pot cita realizările privind toleranţa la erbici<strong>de</strong>, rezistenţala gândacul din Colorado, structura amidonului, rezistenţa la ger. Din al doilea domeniu,citabile sunt realizările în rezistenţa la viroze, iar din al treilea - încercările <strong>de</strong> mărire arecoltei <strong>de</strong> tuberculi, <strong>de</strong> modificare a conţinutului în amidon,<strong>de</strong> rezistenţă la putregaiulumed, <strong>de</strong> rezistenţă la pătarea internă (black spot) provocată <strong>de</strong> vătămare.De obicei, companiile producătoare <strong>de</strong> erbici<strong>de</strong> au căutat inducerea toleranţei laprodusele lor proprii: Monsanto la glifosat, American Cyanamid la imidazol. Interesula fost <strong>pentru</strong> erbici<strong>de</strong>le <strong>de</strong> mare eficienţă în doze mici, sistemice şi rapid <strong>de</strong>gradabile.I<strong>de</strong>ea constă fie în alterarea proteinei plantei ce este atacată <strong>de</strong> enzima erbicidului(proteina nu mai este recunoscută <strong>de</strong> erbicid), fie în <strong>de</strong>toxificarea produsului nocivfinal (enzime ale plantei îl <strong>de</strong>scompun), fie în superexpresia ţintei (abun<strong>de</strong>nţaproteineiplantei faţă <strong>de</strong> cantitatea enzimei erbicidului).Prima soluţie propusă <strong>de</strong> Monsanto <strong>pentru</strong> Round-up a fost intensificarea produceriiproteinei (enzimei) plantei: EPSP (5-enol-piruvil-sikimat-3-fosfat) - sintetaza, la carea<strong>de</strong>ră glifosatul stopând procesul <strong>de</strong> sinteză a aminoacizilor (în special triptofan şitirozină). Gena a fost luată din celulele mutante <strong>de</strong> petunie. Pentru a mări eficienţa, opeptidă-tranzit a fost ataşată proteinei enzimei, <strong>pentru</strong> ca aceasta să poată fi transportatăspecific în cloroplaste, un<strong>de</strong> are loc sinteza illninoacizilor ca rezultat al fotosintezei, şinu să rămână în citoplasma un<strong>de</strong> se formează. Deşi glifosatul dăunător animalelor (acesteanu conţinEPSP - sintetaza, care este ţinta erbicidului), strategia superabun<strong>de</strong>nţei proteineinu elimină erbicidul din plantă, ceea ce poate fi un <strong>de</strong>zavantaj.I<strong>de</strong>ea <strong>de</strong>toxificării a constituit obiectul rezistenţei la Bromoxynil, care este<strong>de</strong>scompus complet <strong>de</strong> enzima bromoxynil-nitrilaza controlată <strong>de</strong> o genă transferată înplantă <strong>de</strong> la bacterii. Spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> Monsanto care a produs linii transgenice <strong>pentru</strong>glifosat şi la cartof, Calgene nu a produs toleranţa la Bromxynil (Buctril) <strong>de</strong>cât la bumbac(Stalker şi colab., 1988).Cea mai spectaculoasă realizare <strong>de</strong> până acum a ingineriei genetice este însărezistenţa la gândacul din Colorado, mult mai eficace <strong>de</strong>cât cea obţinută <strong>de</strong> CornellUniversity prin ameliorarea clasică cu introgresiune din S. brevi<strong>de</strong>ns <strong>pentru</strong> două tipuri<strong>de</strong> peri glandulari trihomici sau din S. chacoense <strong>pentru</strong> glicozidulleptină.Toxina caredistruge gândacul este o Cry-proteină provenită din Bacillus thurigiensis (Van Rie şicolab., 1990). Ea este inactivă (protoxina) până ajunge în partea mijlocie a tractuluidigestiv (midgut), un<strong>de</strong> <strong>de</strong>vine activă când proteaza specifică insectei care <strong>de</strong>scompuneVo/.X/X41

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!