anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

S. IANOŞI, Ana CRACIUNapăruto serie de cercetări privind studiul aspectelor agro-fitotehnice ale culturii cartofuluiirigat, publicate într-o serie de lucrări de: Neguţi (1975, 1974, 1976 şi 1976), Scurtu şicolab. (1976 şi 1978), Şip'Oş şi Cristea (1980).Sinteza rezultatelor şi concluziile privind aspectele tehnice ale irigării cartofuluiîn zonele aride au fost publicate de Berindei (1973), Neguţi (1975), Ionescu-Şişeşti(1978 şi 1977), Şipoş şi Păltineanu (1978), Ianoşi (1978).Spre sfârşitul perioadei 1970-1980 au fost extinse cercetările privind consumulde apă al cartofului şi în zonele mai umede, în urma cărora a rezultat că deficitul de apăacţionează şi în aceste zone ca un factor de limitare a producţiei, motivând astfelnecesitatea iri gării cartofului şi într-o mare parte a arealului tradiţional de cultură.IV ETAPA 1980 -1992După 1980 se poate vorbi despre începerea unei noi etape când cartoful s-a extinsca o cultură de bază în toate judeţele ţării şi ca o necesitate au apărut staţiunile decercetare şi producţie a cartofului în reţeaua ICPC Braşov.Tematica de cercetare a fost orientată mai ales către studiul consumului de apă alcartofului, relaţia consum apă - formarea producţiei şi identificarea perioadelor cu deficitde apă în zonele de cultură a cartofului în vederea raionării necesităţii irigaţiei. Pe lângăaceste aspecte au fost dezvoltate şi cercetările privind agrofitotehnia cartofului irigat.Lucrările de bază care au motivat extinderea şi dezvoltarea cercetărilor legate deirigarea cartofului în această perioadă şi care au făcut sinteza realizărilor până în 1980au fost publicate de Berindei (1982, 1983), care a prezentat realizarea unor creşterispectaculoase ale producţiilor de cartofîn condiţii de irigare. Astfel, la soiurile de bazădin sortimentul pentru perioada 1986-1990 (Ostara, Super, Desiree, Eba) s-au obţinutproducţii lnedii între 60,0 şi 92,8 t/ha la SCA Brăila şi 44,1 şi 51,4 t/ha la SCCI Valu luiTraian, iar producţiilelnaxime au depăşit 100 t/ha la SCA Brăila soiurile Super şi Eba.Măzăreanu şi colab. (1982), în urma studierii capacităţii de producţie a 12 soiurizonate de cartofîn regim irigat, în 6 localităţi situate în stepă şi silvostepă, evidenţiazăreacţia specifică a fiecărui soi de cartofla irigare prin sporurile de producţie diferite şieficacitatea unui mc de apă de irigat.Ianoşi şi colab. (1982 şi 1983) arată că, având în vedere cerinţa de bază a cartofului,este necesar să se asigure o umiditate moderată şi permanentă în sol, iar udările trebuiesă se aplice când umiditatea pe adâncimea sistemului radicular (40-60 cm) scade lavaloarea de 60-70% din C.A.U. sau LU.A. Orice scădere a umidităţii solului sub aceastăvaloare sau oscilaţii în limite mai largi, mai ales în perioada de formare şi creştereintensivă a tuberculilor (îmbobocit-maturitate), poate provoca însemnate pierderi deproducţie. La fel de dăunător este şi excesul de apă, chiar de scurtă durată (1-2 zile). Înaceastă perioadă de sensibilitate maximă faţă de apă, când se formează producţia (iulieaugust)în cazul unei umidităţi optilne din sol, sporul zilnic de producţie poate atingevalori de 800-1000 kg tuberculi/ha.110Anale lC.PC.