C. DRAICA , M. DlACONU, F. TULLlT, 1. BENDE, D. TAŞCĂU, D. TURICEANUPrin complexarea activităţii<strong>de</strong> cercetare se poate extin<strong>de</strong> domeniul <strong>de</strong> studii asupraaltor culturi agricole cultivate în zonă ca: cereale, plante tehnice şi plante <strong>de</strong> nutreţ.Se preconizează producerea cartofului <strong>de</strong> sămânţă SE <strong>pentru</strong> asigurarea necesaruluizonei închise Covasna.la:STATIUNEA DE CERCETARE SI PRODUCTIE A CARTOFULUI(SCPC) TÎRGU JIU ' ,Având în ve<strong>de</strong>re specificului zonei colinare, activitatea <strong>de</strong> cercetare a contribuit.. îmbunătăţirea tehnologiei <strong>de</strong> producere a cartofului <strong>pentru</strong> consum vară şi acartofului <strong>pentru</strong> consum toamnă-iarnă;.. îmbunătăţirea tehnologiei <strong>de</strong> înmulţire a cartofului <strong>pentru</strong> sămânţă;.. testarea rezistenţei la <strong>de</strong>generare a materialului <strong>de</strong> ameliorare şi a soiurilor cultivateîn România;.. studiul comportării soiurilor şi.liniilor<strong>de</strong> ameliorare create şi stabilirea celor maivaloroase dintre acestea din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al capacităţii <strong>de</strong> producţie, alrezistenţei la boli şi calităţii culinare în condiţiile zonei colinare;.. comportarea în postcultură a materialului biologic obţinut în zona colinară;.. stabilirea relaţiei dintre frecvenţaprincipalelor specii <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> şi infecţia cu celedouă viroze grave ale cartofului (virusul Y şi răsucirii frunzelor);.. testarea rezistenţei materialului <strong>de</strong> ameliorare la infecţia cu principalele virozegrave ale cartofului;.. stabilirea celor mai eficiente producţii,cu consum redus <strong>de</strong> material <strong>de</strong> plantat şivalorificarea cât mai bună a spaţiului nutritiv în funcţie<strong>de</strong> soi, agrofond şi mărimeatuberculilor <strong>de</strong> sămânţă;.. stabilirea celor mai eficiente intervenţii tehnologice (fertilizare, irigare, diverselucrări <strong>de</strong> întreţinere) şi altor condiţiicare favorizeazăo acumulare mai intensă aproducţiei în diferite momente ale perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> vegetaţie;.. evaluarea pier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> producţieîn diferite momeflte şi intervale datorită unorcondiţii <strong>de</strong> stress sau alte cauze datorate tehnologiei;.. testarea şi stabilirea celor mai eficace produse care să conducă la reducereapagubelor produse <strong>de</strong> dăunători;.. stabilireaunor măsuri<strong>de</strong> diminuare şi combatere a dăunătorilor din sol prin diferitemijloace chimice;.. stabilirea celor mai eficace produse şi a momentului optim în combatere a maneicartofului.Cercetările întreprinse <strong>pentru</strong> rezolvarea tematicii privind comportarea soiurilorcartofdin punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al capacităţii <strong>de</strong> producţie, al rezistenţei la boli şi viroze încondiţiile zonei au început din anul 1981, fiind testate anual un număr <strong>de</strong> 12 soiuri încOJmpOnen1lăvariabilă<strong>de</strong> la un an la altul, soiuri cuprinse în lista celor admise în cultură.128 Anale ICPC
Contribuţia staţiunilor <strong>de</strong> cercetare şi producţie a cartojitlui .,.Soiurile încercate în cei Il ani (1981-1992) au cuprins toate grupele <strong>de</strong> precocitate:<strong>de</strong> la extratimpurii şi timpurii, semitimpurii şi <strong>de</strong> vară, la semitardive şi tardive.Dacă condiţiile agrotehnice şi pedolo,g;ice oferite <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea plantelor aufost asemănătoare <strong>pentru</strong> toate soiurile şi în toţi anii experimentali, condiţiile climaticeau fost diferite <strong>de</strong> la un an la altul.Cu toate acestea s-au evi<strong>de</strong>nţiat cu producţii relativ constante <strong>de</strong> 40-45 tlha,următoarele soiuri:- Semenic, Gloria, Suceviţa şi Ostara din grupasoiurilor timpurii şi semitimpurii;- Desiree, Super, Cati, Sante (soiuri semitardive) au asigurat producţii <strong>de</strong> peste45 t/ha.Au fost <strong>de</strong> asemenea cercetate şi linii din reţeaua <strong>de</strong> ameliorare a institutului,dintre care unele s-au dovedit a fi foarte valoroase (Bv 73-1003-17, Bv 73-1028-19).Cercetările efectuate, privind îmbunătăţirea tehnologiei <strong>de</strong> înmulţire a cartofului<strong>pentru</strong> sămânţă în zona colinară, au făcut obiectul mai multor tipuri <strong>de</strong> experienţe careau urmărit o serie <strong>de</strong> factori ca: soiul, categoria biologică, epoca <strong>de</strong> p1antare, epoca <strong>de</strong>recoltare, rezistenţa la <strong>de</strong>generearea virotică şi climatică strâns legată <strong>de</strong> evoluţiacondiţiilorclimatice şi a'producţiei <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> din zonă. Rezultatele obţinute au <strong>de</strong>monstratcă cele mai bune producţii se obţin în cazul folosirii la plantare a unui material dincategorii biologice superioare, aportul acestuia la mărimea producţiei fiind cuprins între6-9 t/ha <strong>de</strong> la o categorie biologică la alta.În ceea ce priveşte calitatea fitosanitară a cartofului înmulţit în zona colinară,cercetările efectuate în cei 12 ani au dovedit că aceasta este <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> presiuneavirotică din zonă, <strong>de</strong> evoluţia populaţiei <strong>de</strong> afi<strong>de</strong>. Studiul populaţiei <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> în perioada1981-1992 a arătat că aceasta diferă numeric <strong>de</strong> la un an la altul, în funcţie <strong>de</strong> condiţiileclimatice din fiecare an. În general însă, maximul <strong>de</strong> zbor al acestora se situează înintervalul 25 iunie - 10 iulie.Cercetările efectuate au scos în evi<strong>de</strong>nţă că, în zona colinară, există microzone încare populaţia <strong>de</strong> afi<strong>de</strong> este mai redusă, existând posibilitatea obţinerii unui cartof <strong>de</strong>sămânţă sănătos, cu o infecţie virotică redusă. Aceste microzone sunt situate la distanţemari faţă <strong>de</strong> plantaţiile <strong>de</strong> pruni şi vatra localităţilor sau la adăpostul unor obstacolenaturale, beneficiind <strong>de</strong> un climat mai răcoros.Începând din anul 1981, cercetările privind îmbunătăţirea tehnologiei cartofului<strong>de</strong> consum vara şi a cartofului <strong>de</strong> consum toamnă-iarnă au făcut obiectul mai multortipuri <strong>de</strong> experienţe care au urmărit, în primul rând, efectul lucrărilor solului asupramărimii producţiei la cartof. Rezultatele obţinute au <strong>de</strong>monstrat că cele mai bune producţii<strong>de</strong> tuberculi se obţin în cazul când, în toamnă, s-a executat arătura la 30 cm concomitentcu mobilizarea profundă a solului, datorită îmbunătăţirii condiţiilor fizice ale solului şicreării relaţiilor optime între aer-apă.Având în ve<strong>de</strong>re condiţiile climatice, uneori nefavorabile zona s-ainiţiat o experienţă, <strong>pentru</strong> evi<strong>de</strong>nţiereapier<strong>de</strong>rilor <strong>de</strong> recoltă cauzate <strong>de</strong> perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong>VoI. XIX129
- Page 1:
ANALEINSTIT1UTUL DE CERCETARESI PRO
- Page 5 and 6:
Cuvânt 125 ani de cercetare în do
- Page 7 and 8:
CUVÂNT ÎNAINTEOrice aniversare re
- Page 9 and 10:
Cuvânt inaintepentru optimizarea c
- Page 11 and 12:
Gândurifrumoase păstrămşi altor
- Page 13 and 14:
Estemomentul să rell!Jiaurcăm,in
- Page 15 and 16:
Z5 ani de cercetare in domeniul car
- Page 18 and 19:
Numele acestui soi răsplăteşte m
- Page 20 and 21:
C. VKAlLArezultate au devenit foart
- Page 22 and 23:
L VJUlllJIo folosirea eficientă a
- Page 24:
....... Ul\.rIIL.tIÎn realizarea a
- Page 28 and 29:
C. DRAICA@ s-a efectuat selecţia c
- Page 30 and 31:
C ORAlCA •Toate aceste sectoare s
- Page 33 and 34:
Ameliorarea cartojitluitotuşi, pâ
- Page 35 and 36:
~ An· V~ U' VJ .o analiză a rezul
- Page 37 and 38:
Amefiorar'UI c€lrtofullJiiDupă i
- Page 39 and 40:
Ameliorarea car/ojitlll!60 ,.------
- Page 41 and 42:
nlS$·CJU7'''-'-C;:;U LUI6.UJUlfllp
- Page 43 and 44:
Ameliorarea cartojillui13 FODOR, 1.
- Page 45 and 46:
PROGRESE RECENTE ÎN AMELIORAREA CA
- Page 47 and 48:
Trei domenii apar distincte:l) acel
- Page 49 and 50:
Progrese recente Îl, amelion'rea c
- Page 51 and 52:
ugre:!>e rel:ellte tit UllleUUrureu
- Page 53 and 54:
.. diminuarea progresivă a produc
- Page 55 and 56:
iar, în condiţii de temperatură
- Page 57 and 58:
Producereli cw'tofului pentru siimi
- Page 59 and 60:
Producerea cartoJillui pentru săm
- Page 61 and 62:
Producerea cartofului pentru sămâ
- Page 63 and 64:
din timpul vegetaţiei, în cel pu
- Page 65 and 66:
• elaborarea şi îmbunătăţire
- Page 67 and 68:
oaucerea cartOJulUl pentru samanţl
- Page 69 and 70:
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE1 BAWDEN, E
- Page 71 and 72:
Producerea cartofului pentru sămâ
- Page 73 and 74:
Prodacerel1 cartofalaipentru sămâ
- Page 75 and 76:
PROTECTIA CARTOFULUI - EVALUĂRI,RE
- Page 77 and 78:
..IlIV"~"'~"" ....-."'''J .........
- Page 79 and 80:
Protecţia cartofitLui - EvaLuări
- Page 81 and 82:
Protecţia cartOjUlui - l:;valllari
- Page 83 and 84: Protecţia cartofullli - Bvalllart
- Page 85 and 86: PĂSTRAREA CARTOFULUI - REALIZĂRI
- Page 87 and 88: Păstrarea cartofului - Realizări
- Page 89 and 90: 'llstrarea cartOJullti - KeallZlin
- Page 91 and 92: asrrarea CarW]Ullil - KeaUzart ŞI
- Page 93 and 94: Toate aceste procedee au dat rezult
- Page 95 and 96: astrarea Carto]UlUt - Keallzarl ŞI
- Page 97 and 98: Păstrarea cartofului - Realizări
- Page 99 and 100: Mecanizarea lucrărilor În produc
- Page 101 and 102: INDICE DEREALIZAREANORMEI DETUBERCU
- Page 103 and 104: Mecanizat-ea lucrărilor În produc
- Page 105 and 106: Meamizarea lucrărilo!/'in p!/'oduc
- Page 107 and 108: Mecanizarea lucrărilol'în produc
- Page 109 and 110: lnltroduce)~ea şi scoaterea cartof
- Page 111 and 112: Mecanizarea lucrărilor în produc
- Page 114 and 115: ~. JA1VU,,?1,Ana LKALJU1V1970-1980
- Page 116 and 117: S. IANOŞI, Ana CRACIUNapăruto ser
- Page 118 and 119: Dirijarea regimului de umiditate di
- Page 120 and 121: .:). ll'ilVU~4.,l'inUL.fi.....U ...
- Page 122 and 123: S.lANOŞl,Allu ('RAClUNIl BERINDEI,
- Page 124 and 125: L>. 1/f.1YU~1,rfnU L.lI/iL.l:VIY41
- Page 126 and 127: S. IANOŞI,Ana CRACIUN72 ŞIPOŞ, G
- Page 128 and 129: L. UKAILA ,Wl. UIALUIVU, L'. 1 ULL1
- Page 130 and 131: Pe lângă sectorul de producţie,
- Page 132 and 133: C. DRAICA ,M. DIACONu, F. TULLlT, 1
- Page 136 and 137: secetă, pe faze de vegetaţie. Pe
- Page 138 and 139: Din rezultatele unor experienţeefe
- Page 140 and 141: - pentru combaterea buruienilor Sol
- Page 142 and 143: Rezultatele cercetărilor obţinute
- Page 144 and 145: -producerea de sămânţă a benefi
- Page 146 and 147: Marea toleranţăa cartofului faţ
- Page 148 and 149: M. CRISTEA, D. POPOVICJ, D. SCURTU,
- Page 150 and 151: În aceşti ani, suprafaţa cultiva
- Page 152 and 153: ANIVERSĂRIMATEI BERINDEIInstitutul
- Page 154 and 155: doi nepoţi ai săi, îi urează pe
- Page 156 and 157: ANEXA A - LUCRĂRI DE DOCTORATAnul
- Page 158 and 159: Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 160 and 161: Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 162 and 163: Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 164 and 165: Autor:Domeniul lucrării:Titlul luc
- Page 166 and 167: ANEXA B. - LUCRĂRI STIINTIFICE PUB
- Page 168 and 169: BIANU T., SĂNDULESCU D., BRIA N.,
- Page 170 and 171: CARAMETEAURICA, FRÎNCU GEORGETA, 1
- Page 172 and 173: DRAGOESCU ELENA, 1987:Efecte secund
- Page 174 and 175: GROZA 1981:Propuneri de scheme de l
- Page 176 and 177: MARKUS ŞT, TAMAŞ L., 1980:Influen
- Page 178 and 179: MUREŞAN S., DONESCUV, PANEA TEODOR
- Page 180 and 181: NEGUŢI 1., PLOAIE V, 1982:Influen
- Page 182: LI,:>L"''''''''''''''' p()leruca Ş
- Page 185 and 186:
Anexa B - Lucrări ştiinţiJlce pU
- Page 187 and 188:
ANEXA C - PERSONALUL ŞTllNŢlFIC~T
- Page 189 and 190:
Anexa C - li'eysollatut ştiinţiJi
- Page 191 and 192:
PERSONAL CU STUDD SUPERIOARE - PROD
- Page 193 and 194:
Anexa C - Personalul ştlirl(tJu:,
- Page 195 and 196:
iN. XIX
- Page 197 and 198:
ft;::::::==========================
- Page 199 and 200:
lnjjulţalrea în 1967, la Braşov,
- Page 201 and 202:
Mesaje de felicitareMesaj din. part
- Page 203 and 204:
Mesaje de j(!licitareMetode eficien