anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

M. CRISTEA, D. POPOVICJ, D. SCURTU, C. sA/cuEba, Roxy, Desiree şi Gloria au prezentat cea mai mare rezistenţă la atacul manei. Spredeosebire de acestea, soiurile Bintje (soi test), Adretta, Carpatin şi Nicola au manifestato sensibilitate notabilă.Dintre măsurile agronomice, unele au o influenţă modelatoare asupra gradului deatac al bolilor. Astfel, prin majorarea cantităţilor de azot se amplifică gradul de atac almanei (Reichbuch şi colab., 1977), dar se diminuează cel al alternariozei.Folosirea unei cantităţi moderate de fosfor a sporit rezistenţa foliajului la ataculmanei, pe când doza de 100 kg P 20 Sa dilTIinuat-o. În schimb, cele 100 kg P 20 Sauaccentuat gradul de atac al alternariozei.Ca dovadă că rezistenţa cartofului la agenţii patogeni nu este numai indusă genetic,ci se şi modelează de componentele ecologice naturale şi tehnologice, se relevă şicontribuţia potasiului la accentuarea atacului de mană cu aproape aceeaşi intensitate cucare atenuează atacul de alternarioză. Chiar dacă statistic diferenţele nu suntsemnificative, totuşi se poate constata o diminuare a rezistenţei foliajului la atacullTIanei când s-au administrat 60 tone gunoi de grajd.Estimând prin intermediul coeficientului de corelaţie măsura în care se intensificăgradul de atac al bolilor în funcţie de mărimea sporurilor relative de producţie, se potreţine unele aspecte şi anume: deşi gunoiul de grajd poate amplifica intensificareaatacului bolilor menţionate, aceasta nu are loc pe lTIăsura facilitării creşterii productivităţiiculturii de cartof; stilTIularea atacului de mană de către K se amplifică pe măsuracontribuţieiacestuia la sporirea producţiei, pe când atacul de alternarioză este în oarecaremăsură atenuat; fosforul amplifică agresivitatea alternariozei mai ales în condiţiile încare eficacitatea sa sporeşte; contribuţia azotului la accentuarea atacului de mană sauatenuarea atacului de alternarioză nu este amplificată pe măsura participăriiacestuia lacreşterea productivităţii cartofului.Dintre dăunători, cel care poate decima în mod spectaculos aparatul foliar estegândacul din Colorado care, în anumiţi ani, cu resurse termice suplimentare, realizeazăşi cea de-a treia generaţie (parţial). Importanţa ce o prezintă combaterea acestuia aimprimat un ritm alert în testarea produselor.Aceasta a permis înlocuirea compuşilor organici - cloruraţi (Detox, Duplitox,Lindatox) cu organo-fosforice (Ekalux, Diclorfos) şi la scurtă vreme cu produsecarbamice (Marschall, Padan) şi pe bază de piretroide. În urma testărilor (Brudea, Enoiu,1990) s-au evidenţiat unele produse cu eficacitate deosebită şi rapidă.Cercetări recente sugerează posibilitatea folosirii unor produse biologice(Thuringin, Novodor, Foll) asociate cu insecticide "clasice", pentru a obţine o acţiunede şoc, precum şi a unor insecticide inhibitoare pentru formarea de chitină la vârstalarvară (Nomah 15 Sc), ce au şio acţiune ovicidă.142Anale I.c.pc.