13.07.2015 Views

anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 19.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

PROGRESE RECENTE ÎN AMELIORAREA CARTOFULUIPE PLAN MONDIALREZUMATH.GROZATPS PRODUCTS CO., A SUBDIVISIONOF ESCAGENETICS CORP., SAN CARLOS, SUAPrincipalele direcţii <strong>de</strong> abordare a meto<strong>de</strong>lor oferite <strong>de</strong> biologia n10lecuiară înmueliorarea cartofului sunt citate Într-o con<strong>de</strong>nsată referire la sursa bibliografică. Încontextul tehnologiei <strong>de</strong> vârf aplicatăîn obţinereaunei variabilităţi strict controlate, seconturează ca don1enii <strong>de</strong> mare perspectivă utilizarea markerilor genetici <strong>de</strong> tip izoenzilue,folosirea sen1inţei a<strong>de</strong>vărate <strong>de</strong> cartof (TPS), inducerea <strong>de</strong> toleranţă la erbici<strong>de</strong> şi ger,rezistenţă la virusuri, luărirea potenţialului producţiei şi schilubarea structurii amidonului,putând fi realizate prin mijloacele ingineriei genetice.Cuvinte cheie: biotehnologie, inginerie genetică, perspective, sinteză bibliografică.Dacă anii '60 au fost caracterizaţi prin eforturile hibridologice <strong>de</strong> integrare agennoplasmei din specii sălbatice în genomul Solanwn tuberosum şi prin dihaploidie,iar anii '70 au luarcat strategiile folosirii gameţilor nereduşi şi a numărului endospermicbalansat (EBN) precum şi contribuţiile biologiei celulare, mai ales prin variaţiesomaclonală, hibrizi somatici sin1etrici, asin1etrici şi cibrizi (<strong>de</strong>nmuire <strong>de</strong>selunândnumărul cromozon1ilor unui partener ce sca<strong>de</strong> <strong>de</strong> la un nUluăr egal la zero), sfârşitulanilor'80 a adus în prilu plan biologia moleculară.Se pare că viitorul, <strong>de</strong>şi normele <strong>de</strong> acceptare impuse <strong>de</strong> forurile <strong>de</strong> sănătate aaliluentaţiei şi <strong>de</strong> protecţie a n1ediului au fost trecute doar parţial, va aparţine <strong>de</strong>finitivingineriei genetice. Ameliorarea cartofului cultivat din sămânţă a<strong>de</strong>vărată (TPS) vaconstitui un alt elen1ent al viitorului apropiat datorită uriaşelor avantaje econ01uice aleculturii, capacităţii sistemului actual <strong>de</strong> mecanizare şi chin1izare în luanipulareaseluincerilor, plasticităţii ecologice superioare a hibrizilor şi excelentelor posibilităţi<strong>de</strong>utilizare a lueto<strong>de</strong>lor eficiente <strong>de</strong> ameliorare din domeniul plantelor alogame.Uniformitatea hibrizilor şi eficienţa semănatului direct în câmp sunt principalele<strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rate în TPS. Prima problemă pe care au adus-o n1eto<strong>de</strong>le neconvenţionalenefolosind hibridarea sexuată, propuse <strong>de</strong> biologia celulară (mutaţii şi fuziuni) şiluoleculară (evenimente transgenice), a fost i<strong>de</strong>ntificarea în producerea <strong>de</strong> săluânţă anoului genotip rezultat din modificarea unui cultivar existent.VoI. XIX39

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!