Revista nr. 53-54 - Pompiliu Manea

IN MEMORIAMA plecat dintre noi Prof.dr.doc. Crişan MircioiuPompiliu ManeaLegendă vie şi simbol al cetăţii Clujului,la vârsta de 96 de ani, fără două luni de zile,decanul de vârstă al chirurgilor din România,profesorul Crişan Mircioiu a făcut un mare pascare i-a schimbat viaţa în destin. Omniprezent latoate manifestările oraşului, parcă îl văddimineaţa, între 8 şi 9, coborând pe stradaBraşov, spre centrul oraşului, grăbit să ajungă, launa dintre manifestările respective, după aceea,să ajungă şi la Clinica de Chirurgie I.În urmă cu 79 de ani, la vârsta de 17 ani,a venit să se înscrie la Facultatea de Medicină,atras de magia marilor dascăli: Iuliu Haţieganu,Victor Papilian, Titu Vasiliu, Iacob Iacobovici –Alexandru Pop, Ion Goia, Valeriu Bologa şi mulţialţii. Nu a stat în Cluj numai în anii de studiu, ci arămas până s-a despărţit de noi, cu excepţiacelor patru ani, din perioada Dictatului de laViena, 1940-1944, când se refugiase cuFacultatea de Medicină, la Sibiu.A trecut prin toate gradele universitaredin vremea sa: extern, intern, preparator,asistent, şef de lucrări, conferenţiar şi profesor, în aceeaşi clinică (Chirurgicală I), urmându-l laconducerea acesteia, pe profesorul Aurel Nana.Preocupat în cel mai înalt grad de problema patologiei abdomenului, domeniu în careîşi făcuse teza de doctorat, a descoperit o metodă originală de „gasterectomie totală cugastroplastie prin interpoziţie esoduodenală de ansă jejunală, cu rezervor”. Le explicastudenţilor cu atâta pasiune, încât aceştia i-au dat porecla de „abdomen acut”, poreclătransformată în renume cu care a rămas cunoscut în lumea medicală.În timpul activităţii sale medicale a scris numeroase articole ştiinţifice publicate în ţară şistrăinătate, ca autor sau coautor la multe tratate de patologie chirugicală sub coordonareamarilor profesori, precum: Ioan Juvara, Nicolae Hortolomei, Ioan Ţurai, Teodor Burghele, EugenProca etc. I s-au decernat prestigioase titluri ştiinţifice, precum: membru emerit al Academiei deŞtiinte Medicale, Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din ţară şi străinatate, OrdinulNaţional „Steaua României” în grad de Cavaler etc.Dar, pe lângă medicină, a fost preocupat intens de cultură, de artă şi de viaţa oraşului.Timp de 40 de ani, a fost rectorul Universităţii Populare, care la jumătatea vârstei acesteia, îşischimbă numele, devine Universitatea Cultural-Ştiinţifică.Plecat la vârsta adolescenţei de la Câmpina, unde tatăl său a fost unul dintre primiimaiştri sondori ai exploatării petroliere din regiunea Prahova (exploatare româno-americană) şiajuns profesor de chirurgie la Cluj, a continuat să fie un om popular, cald, apropiat, al nostru, altuturor, să rămână o persoană eminamente publică, să fie unul dintre aceia care nu-şi refuzănici o obligaţie, nici o îndatorire, ramânând acelaşi “Cetăţean de Onoare” al municipiului Cluj-4