26<strong><strong>Administrare</strong>a</strong> publică, nr. 2, 2008pe parcursul sec. XIV, cоnd <strong>de</strong> rоndcu consolidarea Statului Moldovenesc,s-a <strong>de</strong>zvoltat organizarea sa politicăinternă.Un aspect esenţial al vechiiorganizări administrative a Moldovei<strong>de</strong> la оnceputurile sale ca stat unificatconsta оn necesitatea organizăriiacţiunilor statale <strong>de</strong> ordin administrativ,fiscal etc. Astfel, “din cele 755 <strong>de</strong> satemoldoveneşti, menţionate оn documenteоn primele nouă <strong>de</strong>cenii ale vieţii <strong>de</strong>stat (pоnă la 1449 inclusiv), 525, adicăpeste două treimi, au hotare străvechi,dinainte <strong>de</strong> оntemeiere” 2 . Toate acesteunităţi administrative, fiind organizatepe ţinuturi, urmau să plătească dăricătre instituţia domniei, biserică şi proprietariilor, оn funcţie <strong>de</strong> prosperitateaţinutului respectiv.Unificarea formaţiunilor statalepreexistente оn cadrul statului Moldova(<strong>de</strong>spre care s-a vorbit оn prima partea studiului – revista „<strong><strong>Administrare</strong>a</strong>Publică”, 2007, nr. 4, pag. 14-20), a generatprocesul formării cadrului teritorialşi administrativ. Aceste evenimentemajore au influenţat substanţial evoluţiapolitică internă a Statului Moldovenesc,lăsоnd o amprentă distinctă оn practicaadministrativă.Structurile administrative cu caractertradiţional moldovenesc se extindulterior pe оntreg spaţiul <strong>de</strong> la Carpaţipоnă la Marea Neagră, cоnd domnitorulRoman I (1391–1394) se intitula solemnоn hrisoavele domneşti: „...Io Romanvoievod, stăpоnind Ţara Moldovei <strong>de</strong>la munte pоnă la mare”.Astfel, procesul istoric <strong>de</strong> unificarepolitică şi <strong>de</strong> formare a Statului medievalMoldova cu sistemul propriu<strong>de</strong> administrare a evoluat neuniform.Faptul că totuşi statul şi-a păstratnumele oficial <strong>de</strong> Ţara Moldovei sedatorează voievodatului propriu-zis alMoldovei cu centrul administrativ laBaia, care a jucat rolul hotărоtor оnrealizarea unităţii politice a spaţiuluicarpato-nistrean. Formaţiunea politicăstatală situată pe cursul rоului Moldova,treptat, concomitent cu extin<strong>de</strong>reateritoriului, şi-a <strong>de</strong>plasat capitalaadministrativă оn cetatea Siretului şiapoi s-a stabilit <strong>de</strong>finitv оn cetateaSucevei <strong>de</strong> pe rоul Siret. Denumireaoficială a statului nou-creat a fost extinsăpe оntreg teritoriul <strong>de</strong> la munţii Carpaţipоnă la Nistru şi Marea Neagră, gurileDunării şi rоul Milcov.Realizarea procesului creării StatuluiMoldovenesc a condus la constituireaaparatului <strong>de</strong> conducere şi administrarecentral-local. Acest proces amplu <strong>de</strong>instituţionalizare statală a fost finalizatоn cadrul reformelor administrative realizatecătre оnceputul domniei lui Alexandrucel Bun. Organizarea sistemuluimoldovesnesc <strong>de</strong> administrare constadin două niveluri - central şi local.Principalul era primul nivel, reprezentat<strong>de</strong> instituţia domniei. Astfel,оn fruntea acestei instituţii din Moldovase afla domnitorul sau marelevoievod, care era monarhul principalcu atribuţiile supreme legislative, executive,ju<strong>de</strong>cătoreşti, militare şi administrativeоn ansamblu.Instituţia domniei a fost iniţiată acum650 <strong>de</strong> ani, оn 1359, fiind reprezentată<strong>de</strong> primul domnitor in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt alŢării Moldovei Bogdan I Оntemeietorul(1359 - 1365). Consolidarea acesteiinstituţii supreme оn stat a оnceput subconducerea domnitorului Petru I Muşat(оnceputul anului 1376 – sfоrşitul lui1391) – fondatorul dinastiei domneştia Muşatinilor. Domnia şi-a extins
aria <strong>de</strong> activitate оn context teritorialadministrativоn perioada domnieilui Roman I (1391—1394), fratele luiPetru I Muşat. Documentele istoriceatestau şi fapte reale privind atentareala tronul ţării <strong>de</strong> către fratele său, ŞtefanI, susţinut <strong>de</strong> alte grupări boiereşti. Оnasemenea condiţii, domnitorul RomanI a <strong>de</strong>clanşat lupta pentru anulareapracticii alegerii voievodului şi revenireala tradiţia moştenirii puterii оncadrul familiei voievodale. Tentativa <strong>de</strong>a renaşte practica anterioară <strong>de</strong> transmiterea domniei prin moştenire <strong>de</strong> latată la fiu asigura suveranitatea domnitoruluiоn calitatea sa <strong>de</strong> conducătorsuveran al statului. Оnsă ea se lovea <strong>de</strong>tendinţa <strong>de</strong> a afirma dreptul excepţionalal boierilor <strong>de</strong> a alege capul statului,ceea ce le garanta privilegiile şi posibilitatea<strong>de</strong> a exercita o mare influenţăоn viaţa politică a ţării.Voievodul Roman I, <strong>de</strong>şi a domnitrelativ puţin, fiind оnlăturat <strong>de</strong> la tronprin violenţă, <strong>de</strong> asemenea, a оntreprinsprimele оncercări <strong>de</strong> a asigura оn practicaadministrativă şi dreptul <strong>de</strong> transmiterea tronului succesorilor direcţi. Domnitorula fost primul оn istoria instituţieidomniei, care şi-a <strong>de</strong>semnat moştenitoriiprezumtivi ai săi.Problema legiferării unui cadrujuridic care să asigure ordinea succesiuniila tronul ţării a fost preluată<strong>de</strong> domnitorul Alexandru cel Bun(1400 - 1432). Deja după primul <strong>de</strong>ceniu<strong>de</strong> domnie se facea tot mai simţităinsistenţa domnitorului <strong>de</strong> a legiferadreptul la moştenire copiilor săi. Оnasemenea mod s-a realizat revenireala practica moştenirii tronului ŢăriiMoldovei din tată оn fiu.Vom conchi<strong>de</strong>, că acum 650 <strong>de</strong> anişi оn următoarele 5 secole instituţiacentrală <strong>de</strong> conducere a Statului Moldovenesca fost Domnia, exercitată <strong>de</strong> cătreun Mare Voievod (şi Domn), consi<strong>de</strong>ratstăpоn al оntregii ţări. Succesiunea ladomnie, ereditară şi electivă (alegerea<strong>de</strong> către boieri a unui membru din familiadomnitoare) se statorniceşte prinasocierea la domnie a celui preferat <strong>de</strong>domnitorul оn viaţă (<strong>de</strong> obicei, unuldintre fii).Deşi puterea domnitorului eranelimitată, totuşi monarhul era asistatоn realizarea atribuţiilor sale supremeоn stat <strong>de</strong> două corpuri consultative:Marea Adunare a Ţării (Naţională) şiSfatul (Divanul) domnesc. Competenţeleacestor două organe erau similare,<strong>de</strong>osebindu-se doar prin gradul lor<strong>de</strong> responsabolitate faţă <strong>de</strong> <strong>de</strong>stinelestatului.Marea Adunare a Ţării, оn calitate <strong>de</strong>structură administrativă centrală, eraconstituită din reprezentanţii stărilorprivilegiate. Ea avea atribuţii politice,printre care principalele erau:- alegerea domnitorului;- aprobarea unor acţiuni sociale şifiscale majore;- ratificarea tratatelor <strong>de</strong> pace şivasalitate etc.Pe parcursul evului mediu MarileAdunări ale Ţării se convocau cu participareaоntregii boierimi, a clerului şi,оn cazuri excepţionale (cоnd urma săse ia o hotărоre ce schimba obiceiurileţării), intrau boierii mai mici şi altepături sociale.Оnceputul sec. XV, оn anii domnieilui Alexandru cel Bun, <strong>de</strong>vine operioadă cu un avоnt economic şi oafirmare politică distinctă. Oportunitateimportantă pentru această perioadăeste consolidarea Statului Moldovenescin<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt, apariţia căruia a fost un650 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la оntemeierea Statului..........27
- Page 2 and 3: ADMINISTRAREAPUBLICÃRevistă metod
- Page 8 and 9: PROGRAMUL ACTIVITĂŢII GUVERNULUIR
- Page 10 and 11: 10Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 12 and 13: 12Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 14 and 15: 14Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 16 and 17: 16Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 18 and 19: 18Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 20 and 21: 20Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 22 and 23: 22Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 24 and 25: 650 de ani de la оntemeiereaStatul
- Page 28 and 29: 28Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 30 and 31: 30Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 32 and 33: 32Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 34 and 35: 34Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 36 and 37: 36Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 38 and 39: 38Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 40 and 41: unele aspecte privind Perspectivele
- Page 42 and 43: 42Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 44 and 45: 44Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 46 and 47: 46Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 48 and 49: 48Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 50 and 51: 50Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 52 and 53: ale aliaţilor Coaliţiei antihitle
- Page 54 and 55: 54Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 56 and 57: 56Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 58 and 59: 58Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 60 and 61: 60Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 62 and 63: Academia de administrare publică:1
- Page 64 and 65: 64Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 66 and 67: DISCERNĂMОNT ŞI EFICIENŢĂОN A
- Page 68 and 69: 68Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 70 and 71: ISTORIE, ORIZONTURI, ACTIVITĂŢIŞ
- Page 72 and 73: 72Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 74 and 75: 74Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 76 and 77:
76Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 78 and 79:
A dministrarea publică:teorie şi
- Page 80 and 81:
80Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 82 and 83:
82Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 84 and 85:
84Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 86 and 87:
PROMOVAREA INTERESULUI NAŢIONAL -M
- Page 88 and 89:
88Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 90 and 91:
90Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 92 and 93:
92Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 94 and 95:
94Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 96 and 97:
96Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 98 and 99:
98Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 100 and 101:
Legislaþie100Administrarea public
- Page 102 and 103:
102Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 104 and 105:
104Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 106 and 107:
Societatea civilăşi statul de dre
- Page 108 and 109:
108Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 110 and 111:
110Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 112 and 113:
112Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 114 and 115:
114Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 116 and 117:
116Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 118 and 119:
118Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 120 and 121:
120Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 122 and 123:
COMPARAŢIE ОNTRE STATUTULFUNCŢIO
- Page 124 and 125:
124Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 126 and 127:
126Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 128 and 129:
conomie şi finanţe pub-
- Page 130 and 131:
130Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 132 and 133:
dintre aceste două date, această
- Page 134 and 135:
Cheltuielile Bugetului de Stat şiB
- Page 136 and 137:
Cheltuieli la acest articol cresc d
- Page 138 and 139:
pondere оn total cheltuieli reale
- Page 140 and 141:
MECANISMUL DE COORDONARE A ACTIVIT
- Page 142 and 143:
142Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 144 and 145:
144perfecţionare a personalului di
- Page 146 and 147:
146Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 148 and 149:
148Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 150 and 151:
Criticãºi bibliografie150Administ
- Page 152 and 153:
152Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 154 and 155:
“TRATAT DE PROTOCOL ŞI COMPORTAM
- Page 156 and 157:
A V I ZContinuă abonarea la ziarul