Revista "Administrarea publică" aprilie - Academia de Administrare ...

30Administrarea publică, nr. 2, 2008prin serviciile şi devotamentul lor faţăde domn, chiar şi dintre oamenii derоnd.Astfel, Sfatul domnesc care activape lоngă domnitor era compus iniţialdin boierii numiţi sfetnici (uneori eranumit sfatul boierilor) şi cu sau fărăоnalţii dregători. Curоnd, acest organse compunea de domnitor personalоn exclusivitate din marii dregători(funcţionari). Componenţa numericăa Sfatului domnesc оn Moldova variaоntre 20 şi 30 de persoane.Analiza evoluţiei sistemuluitradiţional moldovenesc de administrarede-a lungul secolelor demonstracă cel mai mobil organ administrativsuprem, care activa pe lоngă domnitor,era оn continuare Sfatul domnesc.Componenţa lui depindea de voinţadomnitorului şi consta, de obicei, dinreprezentanţii marii boierimi şi dinоnalţi dregători. Bunăoară, Ştefancel Mare a introdus оn componenţaSfatului şi pоrcălabii cetăţilor, numiţiоn funcţie de către domnitor. Aceastămodificare оntărea şi mai mult putereadomnească. Оncepоnd cu sec. XVI, оnSfatului domnesc se practica includereafoştilor dregători de stat. Оn diversedocumente se indica convocarea, cuocazii speciale, a divanului cel mare,la care participau, alături de membriititulari (să-i numim astfel оn limbajmodern), şi dregătorii de rang mic, foştiоn trecut dregători, şi toate căpeteniileoştirii. Aceste foruri se asemănau cuMarea Adunare a Ţării (sau chiar osubstituiau).Evoluţia politico-administrativăa acestui organ de stat a condus laоnlăturarea treptată a boierilor şi elconsta totalmente din marii dregătoricu atribuţii publice şi private. Оnsăconcomitent cu instaurarea regimuluidominaţiei otomane, din prima jumătatea sec. XVI sultanul turc şi-a impusreprezentantul său оn Sfatul domnesc,numit divan-efendi. Drept consecinţăa rolului decisiv al acestui demnitarturc оn activitatea Sfatului domnesc,ultimul şi-a schimbat treptat denumireaоn Divan domnesc.Dregătorii erau veriga principalăоn organul administrativ de stat, dinrоndul cărora se completa componenţaSfatului domnesc. Cele mai importanteatribuţii le aveau următorii maridregători: vornicul, logofătul, vistiernicul,portarul de Suceava (de la Cetateade Scaun) ş.a. Funcţii secundare оnaparatul administrativ superior aveauurmătorii mari dregători: spătarul,paharnicul, postelnicul etc.Sursele documentare ale timpuluiconfirmă faptele veridice ale apariţieişi procesului constituirii funcţiilorprincipalilor dregători din cadrulSfatului domnesc. Astfel, acest organconsultativ suprem era alcătuit dindregători sau funcţionari de la curte,care оntr-o succesiune strictă urmauimediat după domnitor. Aceste denumiriau fost оmprumutate din Bulgaria, iarоn parte –din Statul Rus Vechi Kievean.Analiza documentelor istorice confirmăcă оn sistemul adminmistrativ din Moldova,оn această perioadă, sоnt aproapeaceleaşi dregătorii ca şi оn societateamedievală apuseană (unica deosebirefiind doar prin titulatura lor).Cel mai vechi dregător оn Moldovaa fost Marele vornic (etimologiacuvоntului este de origine slavonă).Fiind atestat documentar pentru primadată la 26 septembrie 1387, acest marefuncţionar era capul administraţieicurţii domneşti, judecătorul suprem