unele aspecte privind Perspectivelegeopolitice ale statalităţii moldoveneştiAlexandru BURIAN,doctor habilitat оn drept,profesor universitar, director alInstitutului <strong>de</strong> Istorie, Stat şi Dreptal Aca<strong>de</strong>miei <strong>de</strong> Ştiinţe a MoldoveiSummary40<strong><strong>Administrare</strong>a</strong> publică, nr. 2, 2008The Moldovan statehood has its origin in the XIV century when the Principalityof Moldova was created to the east of the Carpathians. As a pro-state bor<strong>de</strong>ringformation, it played the role of a bumper between the civilized Europe and thebarbarian world. Initially, in the period since 1352 to 1359, Moldova was un<strong>de</strong>rthe suzerainty of the Hungarian kings, but starting with the reign of Bodgan I,the principality obtained two of the most important attributions of statehood:sovereignty and in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nce. Even though the notions of sovereignty andin<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nce were at that time notions somewhat different from the mo<strong>de</strong>rnones, it is probably not the case to overestimate their role in the political life ofany state. In 1359-1538, the period when the Moldovan state was flourishing, thePrincipality of Moldova ascertained by itself its internal and external policy. Thepossibility to consolidate the fledgling Moldovan society and to establish political,economic and military relations with its neighbors appeared namely then.It was very important to trace the bor<strong>de</strong>rs of its territory as a state recognizedinternationally.1. D i n i s t o r i a s t a t a l i t ă ţ i imoldoveneştiIzvoarele statalităţii moldoveneştiţin <strong>de</strong> sec. XIV, cоnd la est <strong>de</strong> Carpaţis-a format Principatul Moldovei,formaţiune frontalieră prostatală, carea jucat rolul <strong>de</strong> tampon оntre Europacivilizată şi lumea barbară.Iniţial, din anul 1352 pоnă оn 1359,Moldova s-a aflat sub suzeranitatea regilorungari, оnsă оncepоnd cu domnialui Bogdan I, principatul a dobоnditdouă dintre cele mai importante atributeale statalităţii: suveranitatea şiin<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa. Chiar dacă suveranitateaşi in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţa erau pe atunci niştenoţiuni care se <strong>de</strong>osebeau оntrucоtva<strong>de</strong> cele actuale şi probabil că nu e
cazul <strong>de</strong> a supraestima rolul lor оnviaţa politică a oricărui stat, cu toateacestea, anii 1359-1538 constituie operioadă cоnd Principatul Moldoveişi-a <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> sine stătător politicasa internă şi externă, cоnd statalitateamoldovenească a cunoscut o оnflorire.Anume atunci a apărut posibilitatea <strong>de</strong> aconsolida societatea moldovenească abiaоnfiripată, <strong>de</strong> a stabili relaţii politice,economice şi militare cu vecinii săi şi,ceea ce este mai important, <strong>de</strong> a-şi trasateritoriul statului, graniţele căruia eraurecunoscute pe plan internaţional.La fel <strong>de</strong> importante erau şi afirmareaоn conştiinţa <strong>de</strong> sine a moldovenilora unor noţiuni ca “ŢaraMoldovei”, “moldovean”, “limbamoldovenească” etc., ceea ce a favorizatprocesul <strong>de</strong> formare a poporuluimoldovenesc. Anume оn sec. XV-XVIs-au consolidat aceste noţiuni, darnici<strong>de</strong>cum оn sec. al XX-lea, оn “perioadastalinismului”, cum afirmă uniipoliticieni şi istorici contemporani.Principala particularitate geopoliticăa Principatului Moldovei consta оnfaptul că Ţara Moldovei se afla (şicontinuă să se afle şi pоnă acum) la orăspоntie, la confluenţa sau chiar lahotarul dintre trei culturi mari (slavonă,latină şi orientală), trei religii mari(ortodoxă, catolică şi musulmană), treimari poporaţii (slavi, latini şi turci) şitrei curente i<strong>de</strong>ologice (panslavism,panturcism şi panlatinism). Situaţiaexcepţională a statului şi poporuluifrontalier au făcut ca PrincipatulMoldovei <strong>de</strong>-a lungul secolelor sămanevreze permanent оntre marileputeri, marile religii şi marile curentei<strong>de</strong>ologice оn оncercarea <strong>de</strong> a se ţine lasuprafaţă, păstrоndu-şi suveranitateaşi i<strong>de</strong>ntitatea sa naţională.Evi<strong>de</strong>nt că la o anumită etapă Moldovaa fost nevoită să accepte unelecondiţii care оi garantau existenţa <strong>de</strong>mai <strong>de</strong>parte. Astfel, menţinоnd o latinăvulgară ca limbă <strong>de</strong> comunicare, moldoveniiau adoptat ortodoxia. Păstrоndu-şişi limba, şi religia, moldovenii, cu toateacestea, au fost nevoiţi să accepte оnanul 1538 suzeranitatea ImperiuluiOtoman. Numai acest lucru i-a ajutatStatului Moldovenesc medieval săsupravieţuiască оn acea etapă istoricăconcretă.Totodată, contradicţiile interne şiexterne n-au permis conducerii PrincipatuluiMoldovei оn acea etapă istoricăsă-şi aleagă un partener strategic pentruca оn litigiul оn<strong>de</strong>lungat dintre marileputeri să supravieţuiască cu ajutorulunui aliat puternic. De la оnălţimeazilei <strong>de</strong> azi noi conştientizăm faptulcă Moldovei i-a fost greu atunci să<strong>de</strong>păşească atracţia firească faţă <strong>de</strong>Austria, Ungaria, cnezatul Polono-Lituanianşi, respectiv, faţă <strong>de</strong> Europa <strong>de</strong>Vest din cauza divergenţelor religioase(ortodoxie-catolicism). Concomitent,era imposibil <strong>de</strong> a оnvinge gravitaţiaobiectivă spre Imperiul Rus din cauzadisensiunilor <strong>de</strong> ordin cultural şi lingvistic.A existat şi o atracţie neconştientizatăcătre Imperiul Otoman din partea unorpături conservatoare ale populaţiei,mai cu seamă din partea boierilor caredoreau foarte mult linişte şi continuareabunăstării lor personale.Оn cele din urmă, lupta dintre marileputeri <strong>de</strong>-a lungul secolelor XVIII-XIXa avut ca urmare <strong>de</strong>zmembrarea PrincipatuluiMoldovei оn trei părţi: оn anul1775 Moldova <strong>de</strong> Nord (Bucovina) afost cucerită <strong>de</strong> Imperiul Austriac, оn650 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> la оntemeierea Statului..........41
- Page 2 and 3: ADMINISTRAREAPUBLICÃRevistă metod
- Page 8 and 9: PROGRAMUL ACTIVITĂŢII GUVERNULUIR
- Page 10 and 11: 10Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 12 and 13: 12Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 14 and 15: 14Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 16 and 17: 16Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 18 and 19: 18Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 20 and 21: 20Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 22 and 23: 22Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 24 and 25: 650 de ani de la оntemeiereaStatul
- Page 26 and 27: 26Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 28 and 29: 28Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 30 and 31: 30Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 32 and 33: 32Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 34 and 35: 34Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 36 and 37: 36Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 38 and 39: 38Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 42 and 43: 42Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 44 and 45: 44Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 46 and 47: 46Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 48 and 49: 48Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 50 and 51: 50Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 52 and 53: ale aliaţilor Coaliţiei antihitle
- Page 54 and 55: 54Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 56 and 57: 56Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 58 and 59: 58Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 60 and 61: 60Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 62 and 63: Academia de administrare publică:1
- Page 64 and 65: 64Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 66 and 67: DISCERNĂMОNT ŞI EFICIENŢĂОN A
- Page 68 and 69: 68Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 70 and 71: ISTORIE, ORIZONTURI, ACTIVITĂŢIŞ
- Page 72 and 73: 72Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 74 and 75: 74Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 76 and 77: 76Administrarea publică, nr. 2, 20
- Page 78 and 79: A dministrarea publică:teorie şi
- Page 80 and 81: 80Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 82 and 83: 82Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 84 and 85: 84Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 86 and 87: PROMOVAREA INTERESULUI NAŢIONAL -M
- Page 88 and 89: 88Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 90 and 91:
90Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 92 and 93:
92Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 94 and 95:
94Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 96 and 97:
96Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 98 and 99:
98Administrarea publicг, nr. 2, 20
- Page 100 and 101:
Legislaþie100Administrarea public
- Page 102 and 103:
102Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 104 and 105:
104Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 106 and 107:
Societatea civilăşi statul de dre
- Page 108 and 109:
108Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 110 and 111:
110Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 112 and 113:
112Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 114 and 115:
114Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 116 and 117:
116Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 118 and 119:
118Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 120 and 121:
120Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 122 and 123:
COMPARAŢIE ОNTRE STATUTULFUNCŢIO
- Page 124 and 125:
124Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 126 and 127:
126Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 128 and 129:
conomie şi finanţe pub-
- Page 130 and 131:
130Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 132 and 133:
dintre aceste două date, această
- Page 134 and 135:
Cheltuielile Bugetului de Stat şiB
- Page 136 and 137:
Cheltuieli la acest articol cresc d
- Page 138 and 139:
pondere оn total cheltuieli reale
- Page 140 and 141:
MECANISMUL DE COORDONARE A ACTIVIT
- Page 142 and 143:
142Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 144 and 145:
144perfecţionare a personalului di
- Page 146 and 147:
146Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 148 and 149:
148Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 150 and 151:
Criticãºi bibliografie150Administ
- Page 152 and 153:
152Administrarea publicг, nr. 2, 2
- Page 154 and 155:
“TRATAT DE PROTOCOL ŞI COMPORTAM
- Page 156 and 157:
A V I ZContinuă abonarea la ziarul